1,027 matches
-
găsești numai o singură dată în viață / ceva fără formă ceva fără gust și culoare / ceva topindu-se ca literele soarelui pe apă" (Ceva ). Totul e grațios, liniștitor, trist surîzător, în încercarea de-a diminua, de-a distorsiona, de-a disimula marea frustrare de existențial, abia punctată ca un suspin... Petre Stoica nu ezită a se propune el însuși ca personaj al tărîmului d-sale cochet-anacronic. Trăsăturile acestuia sînt, desigur, polemice, în răspăr cu poza "reușitei", a oficializării, însă într-un
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
fac cu ochiul cititorului. Și nu neapărat în chip inocent. Întrevăd, însă, în această înclinație - unii ar numi-o nativă - o formă de eseistică reprimată. Mai puțin evidentă în cărțile anterioare, ea apare insinuată aici, fără ostentație, dar fără să disimuleze. Structura argumentativă și obligația de a opera selecții - pe care regimul de periodicitate al cronicii literare le abandonează, adesea, într-un plan secund - antrenează automat și alte calități, pun în funcțiune și alte, ascunse, valențe. Să urmărim, succint și selectiv
Cronicari moldoveni by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8859_a_10184]
-
baroc Codex, a umplut cu melomani magnifica Basílica da Estrela (edificiul lisabonez favorit al poetului clujean Adrian Popescu). Juna cercetătoare literară Golgona Anghel și-a lansat monografia despre poetul Al Berto la Casa Pessoa, printre obiectele păstrate de la faimosul autor disimulat sub câteva heteronime. Ansamblul folcloric Bucovina a cântat și dansat la Palácio da Independencia, locul unde în secolul 17 se adunau conspiratorii anti-hispanici. Soprana Angela Gheorghiu, dirijorul Cristian Mandeal și pianistul Radu Lupu au apărut (în concerte succesive) pe scena
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
raportare decât neîntârziata adeziune. În fine, din toate aceste motive, Sensuri ale perfecțiunii este - din principiu chiar - o carte binevenită. Că va fi totodată și bine citită, ne-o dovedește faptul banal că argumentele anterioare nu sunt în nici un fel disimulate de autoarea studiului. Ioana Bot își formulează cu claritate ideile și le promovează cu tot atâta claritate. Iar o asemenea revizuire sau reîmprospătare a unui concept ține în bună măsură de un tip aparte de promovare, acționând - tectonic, aș zice
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
un fapt. Și anume sărăcia de fond a acestei viziuni sexualiste sans rivages, a acestei căderi în golul nu doar al lascivității absolutizate, ci și în cel al unei scriituri standardizate, paupere prin monomanie lexicală. întrucît libertinajul excesiv al spiritului disimulează nu o dată un "deșert al amorului", cum spunea Mauriac, vitregit de latura sa spirituală, de noblețea nuanțelor sale practic infinite ce se pierd între vectorii triadei erecție-copulație-orgasm. O bună parte a erosului însuși e sacrificată prin limbajul tip inscripție de
Despre pornografie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9942_a_11267]
-
carlistă - autoritară & fățișă - și aceea, radical mai insidioasă & mai etajată, a comunismului din epoca Ceaușescu. Or, o atare analogie se infirmă din capul locului. Nu numai că una și-a asumat deschis numele, iar cea de-a doua l-a disimulat sau chiar l-a negat cu nonșalanță prefăcută, nu numai că una sancționa exclusiv presa în baza unui criteriu al autonomiei politicului, iar cealaltă ajunsese până în măruntaiele cele mai inefabile ale literaturii, nu numai că într-una dominant era cultul
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
Rimbaud să caute titluri, conținuturi sau simboluri care să dea bine pe piață? Sau lui Eminescu, să se grăbească să publice o carte cu care să facă tiraj? Ce să mai spunem azi, când iluzia premiilor de multe ori "aranjate" disimulează vreun derizoriu succes de piață. O piață care, la noi, nu spune sau nu înseamnă (încă) mare lucru. Cartea ca produs de piață este forțată să-și asume o nouă condiție. Ea se suprapune peste ființa scrisului. În sistemul de
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
să-l descoși din articolele lui despre filme, tot mai multe, atît de multe în ultimii ani încît par să-i consume eul scriitoricesc, dar ar fi păcat. Alș e într-adevăr un scriitor excepțional, în pielea căruia s-au disimulat însă cîteva constrîngeri - culturale - care-l fac să apară așa cum vrea el, dar și să ni se întrezărească așa cum e, fără să vrea. El este un estet, bine făcut, cu trupul lucrat, cu limbajul la zi, care se dă în
Ce ești și ce vrei să fii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/9397_a_10722]
-
se întrevede în animal, care străbate cu de la sine putere și cu bucuria mirării oarbe anumite distanțe. Devenit om, animalul vieții își pierde certitudinea de sine a faptului de a trăi pur și simplu. Strivit de imprevizibilul unui spirit care disimulează totul, nedezvăluindu-și întreaga bogăție, omul nu are altă ieșire decât să resuscite în el animalul, numai că de data asta instruit, pe jumătate spiritualizat, spre a regăsi certitudinea vieții. Viața nu este proprietatea lumii de față, și nici spiritul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
se teme de intuiție și respinge artisticul, căutînd să domine viața și s-o îmblînzească, opunînd nevoilor presante ale acesteia precauția, inteligența și regularitatea", și cu omul intuitiv, care "disprețuiește abstracțiunea, ca și nevoile existenței, Ťconsiderînd ca reală numai viața disimulată sub aparență și frumusețeť, devenind astfel, doar el, creator de cultură". Abandonîndu-se satisfacției de a distruge edificiul de noțiuni care-l oprima, spărgînd tabuurile convențiilor, ultimul optează pentru viața irațională care cuprinde și bucuria artei. Astfel, scria Nietzsche, el "culege
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
spărgînd tabuurile convențiilor, ultimul optează pentru viața irațională care cuprinde și bucuria artei. Astfel, scria Nietzsche, el "culege deja din roadele intuițiilor sale, pe lîngă protecția împotriva răului, o înseninare, o mîntuire care se revarsă în permanență". în timp ce perspectivele metafizicianului disimulează "voința de putere", caracteristică tuturor fenomenelor vieții, propunînd o ființă idealizată prin transcendență, artistul se înscrie în însăși dinamica acestei "voințe de putere", oglindind lumea dionisiacă a raporturilor de forțe instabile, a beatitudinii și a suferinței necurmate în alternanța și
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]
-
le punem în funcțiune - aristocratic - nici pe unul, nici pe celălalt. Sau deoarece poezia care se naște din poezie ne trimite constant cu gândul la text și mai niciodată la stare ori la halucinație. 3 Speranța oricărui cronicar literar - deseori disimulată în tot soiul de pledoarii estetice neutre - este ca volumele pe care le recomandă explicit și entuziast să ajungă cumva sub ochii avizi și confienți ai cititorilor. În bibliotecile cu polițe încărcate ale cumpărătorilor. În mințile înzestrate ale devoratorilor. Cazul
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
orice iscălitură de adeziune politică, numai să fie lăsat în pace" (nu e ascunsă oare aici, în acest portret ideologic fugitiv, atitudinea lui G. Călinescu din anii ´50?). Ioanide ca om metafizic își temperează cât poate sfidările unui inactual, își disimulează abstragerea salvatoare din prezent: "Omul metafizic e viclean, zicea Ioanide, îți râde, se face că te ascultă, trece pe stradă uitându-se în dreapta și în stânga, în fond e absent. Se preface ca să scape de contingențe". În categoria metafizicilor Ioanide se
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
altă parte nu sunt obligate și uneori chiar li se interzice să aibă relații sexuale cu clienții. și În alte profesii (balerine, dansatoare, cântărețe etc.ă granița dintre respectabilitate și prostituție este foarte labilă. Deci, prostituția feminină poate fi adesea disimulată În forme foarte subtile și rafinate. 1.2. Scurt istoric al prostituției O civilizație se exprimă În documentele ei Madeline Grawitz Cea mai veche „meserie” din lume este considerată a fi prostituția. Miturile sau mărturiile istorice demonstrează că la vechile
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pe care prostituata și le asumă, ea fiind mult mai bine protejată decât „colegele” din stradă. Totodată clienții care apelează la serviciile lor sunt mai rafinați și au posibilități financiare mai mari. În plus acest tip de prostituate Își pot disimula mai ușor ocupația, putând să pozeze În simple cliente ale barului respectiv, afișând o ținută decentă, elegantă chiar, lipsită de ostentație. Câștigă mult mai bine decât cele de pe stradă. Prostituatele care Își exercită ocupația În saloanele de masaj - puține dintre
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
chiar a tras În mine... și mă amenința că le va spune părinților mei unde lucrez...”. Violența fizică și cea verbală sunt completate de cea emoțională, șantajul „iubitului” fiind cu atât mai eficient cu cât tânăra a Încercat să-și disimuleze ocupația reală față de rude: „... familia mea știa că lucrez Într-o discotecă ca ospătăriță și asta au știut până la sfârșitul clasei a XII-a...”. Amelia și Ariana nu povestesc că ar fi avut vreo relație de iubire - În sensul profund
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
bine. În ceea ce mă privește, mă căsătorisem cu ea pentru că semăna cu mama ei, pentru că avea o vagă asemănare cu mine. Nu numai c-o iubeam, dar o dorea fiecare bucățică din trupul meu. Mai ales mijlocul. Nu vreau să disimulez adevăratele mele instincte sub voalul unor termeni vagi ca „dragoste“, „afecțiune“ sau „afinități spirituale“. Simbolurile literare nu sunt partea mea tare. Credeam că un fel de iradiere sau aureolă, asemănătoare celor care se conturează în jurul capului profeților, vibra la mijlocul trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
stau în întuneric. Întunericul, materia asta densă și fluidă, infiltrându-se în toate locurile și în toate lucrurile. Mă obișnuisem cu el. Numai în întuneric mi se reanimau gânduri pierdute, spaimele uitate și aceste idei înfricoșătoare și incredibile care se disimulau în nu știu ce ungher al creierului meu. Ele se puneau în mișcare și se strâmbau la mine. În colțul camerei, în spatele perdelei atârnând alături de ușă, erau o mulțime de idei și siluete informe și amenințătoare. Acolo, lângă perdea, stătea o nălucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
erau tot atâtea arme cu care el se apăra pe sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb coroziv, menit s-o strivească. [...] Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindă strâmbă, ci o strâmba el însuși spre a-și disimula propriile-i afecte, de care se sfia în fața oamenilor și, poate, în fața lui însuși" (citat după Bâgiu, p. 337). Opera lui Valeriu Anania mai cuprinde și un volum de dialoguri închipuite, între Valeriu și Bartolomeu, pe teme literare și mistice
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
afirmații contradictorii, lumea Însăși ar fi mai bine structurată, mai puțin complicată și mai sigură. Într-o astfel de lume, Christina n-ar mai fi fost nevoită să facă permanent efortul de a ghici sensurile unor jocuri de cuvinte care disimulau, de cele mai multe ori, intenții sau atitudini Înșelătoare. Un efort la capătul căruia Își simțea sufletul obosit și dezorientat. CÎnd citise știrea despre deplasarea polilor magnetici, nu bănuise nici o clipă că ar putea fi doar rezultatul inspirației de moment a vreunui
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
creieri, dacă nu l-ar fi Întîlnit pe Michel. PÎnă atunci, Înclinase mai degrabă să creadă că nu are decît unul - și acela cu destule probleme. Pe măsură ce orele de așteptare se prelungeau, Michel devenea tot mai prietenos, căutînd să-și disimuleze neliniștea Îndărătul asigurărilor vehemente că totul se va termina cu bine, destinate aparent lui Pablo, care, la rîndul său, le accepta cu o recunoștință Întrucîtva resemnată. Era de altfel convins că Michel nu e un oarecine, de vreme ce Vic se ostenise
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de la viață mai mult decît aș fi meritat. Supărat că trebuise să mă aștepte aproape o oră printre mormanele de moloz de pe șantier, Îmi ceru cu binecunoscutul său sarcasm (pe un ton ce s-ar fi vrut ironic, pentru a disimula umilința) un milion de lei. L-am lăsat să aștepte puțin Într-o baracă, pentru că trebuia să rezolv cu șeful de echipă cîteva chestiuni organizatorice. Jumătate de oră mai tîrziu, a venit după mine ca să-mi spună că sunt jalnic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
la un moment dat, el m-a Întrebat dacă nu l-aș putea Învăța să utilizeze calculatorul. Îmi mărturisi că dorea să navigheze pe internet. Sincer, la orice m-aș fi așteptat din partea lui, În afară de interesul pentru informatică. Mi-am disimulat surpriza Îndărătul unui surîs circumspect și ușor distrat - ca să nu-l ofensez, i-am promis fără entuziasm tot sprijinul meu. Neștiind ce anume urmărește, eram Încă circumspect, mă simțeam la rîndul meu observat, evaluat, Îl bănuisem inițial de niscai intenții
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ea, a pus tare mult la suflet mărturisirea mea. Eu însă, vezi tu, am fost cât se poate de onest, așa cum mă învățase chiar Bertrand Russel. — Nu vreau să te mai văd, Kay. Îmi pare rău, dar nu-mi pot disimula sentimentele. S-a umflat de plâns: umbla prin campus cu niște cearcăne îngrozitoare sub ochii ei albaștri injectați, nu mai venea la masă, lipsea de la ore... Iar eu eram uluit, fiindcă tot timpul crezusem că eu o iubisem pe ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
concepută Într‑o formă rigidă n‑ar putea fi citită de francezi. Atunci am căutat o modalitate de a retopi materialul pentru a‑i da o formă afină spiritului nostru caustic care, de la Întemeierea Imperiului, a fost constrâns să‑și disimuleze atacurile... Brusc mi‑am amintit de o carte care mi‑a lăsat o impresie de neșters, carte de care au cunoștință doar inițiații și care poartă titlul Dialog despre grâu, de abatele Galliani. Așa mi‑a venit ideea unui dialog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]