185 matches
-
la seriile de cuvinte prezentate sub formă de liste, organizate pe grad de dificultate, care au rolul să ajute pe dislexici să-și corecteze singuri problema dislexică sau disortografică prin exersare. (47, 53, 228) Metoda complexă Metoda complexă pentru reeducarea dislexiei, elaborată de R. Mucchielli și Arlette Bourcier, are la bază următoarele obiective de lucru: a) decondiționarea reflexelor negative de citit-scris; b) trecerea progresivă de la analiza vizuală și auditivă la sinteza verbală ; c) automatizarea achizițiilor prin folosirea seriilor de exerciții analoage
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
identificare și reproducere a unor obiecte sau forme geometrice dintr-o mulțime. Reeducarea cadențării se face prin exerciții de reproducere a tactului bătut, scandarea unor propoziții pe ritm de metronom. î38, 228) Metoda Françoise Estienne Metoda Françoise Estienne aplică în dislexie sustragerea de sub ochii copilului a textului chiar în momentul de dificultate dislexică, realizând prin detașarea survenită o ameliorare a cititului. Françoise Estienne opinează că cititul reprezintă transpunerea structurilor spațiale prezente în limbajul scris în structurile temporale exprimate în limbajul oral
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de complexitate și dificultate variabilă; - citirea de texte „sudate' la care dislexicul separă cuvintele; - citirea de propoziții „dezmembrate' la care dislexicul așează cuvintele în ordinea logică. (86, 228) Metoda analitică Metoda analitică elaborată de Constantin Calavrezo pornește de la premisa că dislexia este rezultatul mecanismelor patogenice exprimate simultan sau secvențial în percepțiile auditive, optice, kinestezice, datorită lipsei legăturii dintre fonem și grafem C. Calavrezo realizează un dicționar de „șiruri de cuvinte' și „cuvintele de legare'. „Șirurile de cuvinte' sunt formate din cuvinte
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
listening performance and handedness as indices of lateralisation in dyslexic and normal readers. J Psychophysiol, 2005; 18î3): 265-275. 46. Buzsáki G. The hippocamponeocortical dialogue. Cereb Cortex. 1996; 6:81-92. 47. Calavrezo C. Metode și procedee pentru corectarea disgrafiei și a dislexiei în tulburările limbajului scris, Ed Didactică și Pedagogică, București. 1987: 190. 48. Calomfirescu ȘC. Tulburări de Limbaj în accidente vasculare cerebrale. Ed Dacia 1989; 20-36, 78 - 94, 95 - 106. 49. Calvo MG. Working memory and inferences: Evidence from eye fixations
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
UNGUREANU, GH., Activități diferențiate cu elevii din treapta I de liceu pentru îmbunătățirea ortografiei si exprimării în scris, RPed, 26, nr.7,1977,12-15. [118] VERDEȚU, N., Observații cu privire la predarea gramaticii, RPed, 26, nr.4, 1977, 53-55. [119] VERZA EMIL, Dislexia și terapia ei, EDP, București, 1977. [120] VLAD, CARMEN, Importanța disciplinelor lingvistico-teoretice în predarea limbii și literaturii române, LL, 1, 1977, 36-41. [121] VRABIE, DUMITRU, Limbajul profesorului și efectele lui asupra dezvoltării psihice a școlarului [cu o fig.]. Catedra-Galați, 1977
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și dificilă. Având în vedere schimbarea condițiilor învățării, când cunoștințe achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, acestea se tezaurizează în stocul memoriei, iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile, dizartriile, afazia și toate tulburările de comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o școală la alta, nivelului intelectual și atmosferei precare din familie; cu tulburări neuromotorii majore, manifestate din punct de vedere al limbajului prin dizartrii, alalii mai mult sau mai puțin pronunțate, dislalii polimorfe asociate cu alte modificări neurologice, manifestate prin dislexii, disgrafii, dizortografii, agrafii, acalculii, tulburări de lateralitate, de organizare spațio-temporală etc. Fără să lezeze intelectul întotdeauna, unele din aceste tulburări pot totuși să provoace dificultăți serioase în însușirea vorbirii, citirii, scrierii, socotitului, aspecte de bază ale activității școlare. Toate aceste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
este mai mare decât al dislaliilor (2.995 cazuri = 18%). Aceste tulburări au o incidență mai mare și sunt extrem de negative datorită consecințelor perturbatorii ce le au asupra dezvoltării intelectuale și al randamentului școlar. Cercetările ultimilor 10 ani arată că dislexia nu este o categorie nosologică aparte ci un simptom dezintegrativ în cadrul afaziei sau al apraxiei. Pe lotul observat s-au făcut nete diferențieri calitative pe baza criteriului simptomatologic. S-au clasat în disgrafia specifică toți cei ce nu s-au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
s-au făcut diferențieri în cadrul marilor categorii, începând cu cazurile ușoare de alterări de pronunție, dereglări de ritm, citire și scriere, situate la limita dintre normal și patologic, până la tulburările grave și accentuate cu caracter evident patologic: dislalii polimorfe; alalii; dislexii, disgrafii, disortografii; logonevrozele de diverse tipuri și complexitate, cu sau fără tulburări intelective sau asociate cu fenomene de suferință cerebrală. În cadrul dislaliilor au predominat dislalia fiziologică și funcțională și în procentaj scăzut cea organică. La multe cazuri este evident deficitul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce stă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în apariția și dezvoltarea vorbirii ca urmare a unei incapacități funcționale care afectează limbajul și vorbirea în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de tipul dislaliei polimorfe, organice și funcționale, disartriilor, disfaziilor sau logonevrozei, dislexiilor. În anumite condiții nefavorabile, întârzierile grave pot să apară cu o intensitate extremă sub forma alaliei, ajungând până la 5,6 9 ani cu o tulburare motrică foarte gravă (pareze, apraxii), cu un deficit de auz profund și un ritm bolborosit
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și al recepției. Aceste aspecte ne îndreptățesc să cercetăm, să interpretăm și să depistăm încă de la vârsta preșcolară simptomatologia întârzierilor în dezvoltarea vorbirii și limbajului, cât și a sindroamelor dezintegrative (disfazia, dislogia, afazia) și dismaturative (dislalia în evoluție, bâlbâielii fiziologice, dislexia, disgrafia de evoluție). Căci, deși toți au aceeași vârstă și aproape aceeași înfățișare, există între ei mari diferențe temperamentale și din punct de vedere al dezvoltării psihice și intelectuale. Subliniem mai ales diferențele de maturizare exprimate atât la nivel anatomo-fiziologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului. Ambele aspecte
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
brațului drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
drept hemiplegie, aspecte de care depinde ritmul și calitatea acestor procese intelectuale. Prognosticul reconsiderării scris-cititului nu poate fi pus cu certitudine, rezultatele fiind variabile de la o posibilitate liminară la anumite performanțe legate de optimul de timp. Etiopatologia și simptomatologia dislexiei Dislexia, fiind definită în sens descriptiv, ca o dificultate în învățarea cititului, se manifestă ca o tulburare, sindrom tipic . Se înțelege că fiind determinat de o multitudine de cauze și simptomatologia va fi diversă. Cititul se realizează prin acțiunea corelată a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diferit: a) În unele cazuri subiectul pierde recunoașterea literelor datorită pierderii memoriei denumirii grafice și a desenului ei, citirea literelor în sinteza lor fiind imposibilă, ceea ce se numește alexie. b) În alte cazuri citirea este parțial denaturată ceea ce se numește dislexie. Dicționarul de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
denumirii grafice și a desenului ei, citirea literelor în sinteza lor fiind imposibilă, ceea ce se numește alexie. b) În alte cazuri citirea este parțial denaturată ceea ce se numește dislexie. Dicționarul de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de psihiatrie clinică al autoarei Aurelia Sârbu, menționează că termenul „dislexie” a fost propus în anul 1917 de Hinshelwood, termen prin care se definesc tulburări legate de cititul și înțelegerea limbajului scris, de mână sau de tipar. După Ajuriaguerra (1971), dislexia apare prin blocaj de achiziție și o împarte ca tipologie după diverse criterii: encefalopatie; oligofrenie; schizofrenie infantilă; forma hiperactivă cu anxietate, cu dezinteres, lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lentoare patologică. Ca tipologie, găsim și acea denumire după analizatorul lezat: optică, acustică, verbală, spațială, având ca substrat disfuncția nervoasă centrală. După criteriul etiologic, autori de prestigiu (1, 2, 3, 4) , , , își axează cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cercetarea pe neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neurologia funcțiilor simbolice și consideră dislexia, cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu tulburările asociate ei în cadrul anomaliilor generale de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de gnozie și praxie, referindu-se la recunoașterea, intenționalitatea și realizarea actului. Toți autorii citați, luând în considerație și criteriul genetic disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia educativă (socio culturală) specifică copiilor ce n-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
disting patru forme de dislexie: a) dislexia de origine afectivă, numită și dislexia falsă, datorată comunicării ineficiente mamă-copil; b) dislexia prin disfuncție neurologică cauzată de unele anomalii ale scoarței cerebrale ce duc la tulburări în dezvoltarea și funcționarea limbajului; c) dislexia genetică, de evoluție specifică, favorabilă copilului în privința posibilității achizițiilor lingvistice; d) dislexia educativă (socio culturală) specifică copiilor ce n-au primit antrenament suficient (direct sau indirect) pentru a dobândi deprinderile lingvistice necesare. Două dintre aceste forme (b. și c.) sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]