245 matches
-
primii ani de viață, copilărie sau adolescență * Deliriumul, demența, tulburările amnestice și alte tulburări cognitive * Tulburările mentale datorate unei condiții medicale generale * Tulburările în legătură cu o substanță * Schizofrenia și alte tulburări psihotice * Tulburările afective * Tulburările anxioase * Tulburările somatoforme * Tulburările factice * Tulburările disociative * Tulburările sexuale și de identitate sexuală * Tulburările de comportament alimentar * Tulburările controlului impulsului neclasificate în altă parte * Tulburările de adaptare * Alte condiții care se pot afla în centrul atenției clinice Tabelul nr. 2.10. Tulburările de pe Axa II Aceste tulburări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Brune și Himwich (1962), care indică existența unei concentrații crescute de triptamină în urina schizofrenilor. Diagnostic diferențial. Diagnosticul diferențial comportă dificultăți, mai ales în perioada de debut a bolii, când se face aproape cu toate entitățile psihopatologice. Pe măsură ce tabloul simptomatologic disociativ se conturează, dificultățile de diagnostic se atenuează. Multe dintre tulburările perioadei adolescenței pot avea o "coloratură schizofreniformă": exaltare, preocupare pentru idealismul abstract, modificări bruște ale dispoziției, introspecții, reverie - sunt tulburări care pot caracteriza "criza de adolescență", dar care pot constitui
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
probleme de recunoastere și abordare terapeutică. Formularea diagnosticului "..îndeamnă către prudență... pentru a evita încadrarea greșită cu mari inconveniente pentru pacient și familia sa" (Minkowski). Datele statistice furnizate de OMS, par să indice că din cele 4-8% cazuri de psihoze disociative înregistrate anual, aproximativ 30% debutează brusc, brutal 5, aparent fără nici un fel de simptome premonitorii; restul de 2/3 par să debuteze cu un polimorfism simptomatologic ("schizofrenia incipientă" descrisă de Ey), care înregistrează alunecarea progresivă a individului spre anormal. Utilizând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
cenestezice, senzații de curent electric sau de raze caustice mai cu seamă pe abdomen și organele genitale). Sindromul nu este specific debutului schizofreniei, însă apar aici cu o deosebtă frecvență ideile delirante care exteriorizează un caracter ilogic și absurd, procesul disociativ imprimând deja nota sa discordanță. Subiacent tuturor acestor conduite mai mult sau mai puțin nevrotice Ey descrie "invazia progresiva a delirului" cu instalarea unei modalități stabile și delirante de relație și de comunicare cu lumea. Ca semn veritabil de alarmă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenii hebefrenice sau simple. Acestea ajung, de obicei, târziu la psihiatru, după comiterea unui act delictual. 2. Formele acute de debut. Sunt numeroase și cele mai frecvente, îmbracând două aspecte: 2.1. Forme cu instalare rapidă și progresivă a sindromului disociativ. începutul cel mai caracteristic este evoluția pe un caracter schizoid cu apariția unei schizofrenii paranoide. Prezența semnelor cardinale ale sindromului discordant: bizareria, ambivalența, detașarea și impenetrabilitatea sunt semnalate la aceste cazuri. Bizareria schizofrenului este cea care își imprimă nota dominantă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a evadare din de suferință, la schizofrenici aceste acte sunt generate de un intens dezgust față de viață. Deosebirea psihozelor schizofrene de psihozele depresive se bazează în primul rând pe aspectele evolutive, în schizofrenie durata sindromului depresiv apărând scurtă în comparație cu simptomele disociative, discordante. 2.2.3. Debutul prin forme maniacale. Starea maniacală de exciație psihomotorie are un aspect atipic, lipsita de o veritabilă euforie,iar fuga de idei este incoerentă. Starea de excitație este mai degrabă ciudată decât amuzantă, se manifestă prin
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
violență clastică însoțiță de violență verbală, verbigerație - habitus catatonic sau "comportamentul catatonic minor - catatonismul (Ey)"- manifestat prin "micile semne catatonice " (refuzul mâinii întinse, refuzul contactului vizual cu examinatorul, grimase, manierisme comportamentale, vestimentare sau grafice s.a.). Traducând, în opinia autorului, elementul disociativ în sfera psihomotorie și prin aceasta fiind caracteristic schizofreniei. 3. Forme subacute de debut. Aceste forme reprezintă manifestari atenuante ale formelor acute. Uneori preced aceste forme acute, alteori le pot urma. 4. Debutul schizofreniei la copil și adolescent 4.1
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
sunt binecunoscute: suspectarea oricărui adolescent care întârzie prea mult în a se contempla în oglindă de a ascunde un posibil schizofren nesigur de propria sa identitate, sau considerarea oricărei excencitrități pasagere, într-o bizarerie de comportament evocatoare a unei psihoze disociative. Nu este mai puțin adevărat că schizofrenia debutează adesea la adolescență, chiar dacă toate manifestările patologice sau deviante nu sunt (din fericire) semne ale unei schizofrenii incipiente. Asistăm la un paradox: pe de o parte o maladie, rară dar gravă și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
vedere medico-legal. Homosexualitatea manifestată în procesele schizofrenice are drept trăsătură fundamentală psihopatologică disociația erotism/sexualitate. în schizofrenie ea este fără atașament afectiv față de partener. Homosexualitatea împreună cu celelalte devianțe sexuale se circumscriu aceleiași constelații fenomenologice, psihopatologice și semiotice ale procesului disociativ față de manifestarea delimitată în cadrul entității nozografice a perverșilor sexuali. 3.3. Furtul și infracțiunile contra avutului privat sau public. Comise de bolnavul cu schizofrenie ele pot avea și ele un mecanism de amorsare indus delirant-halucinator și adesea îmbracă un caracter
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
medico-legală psihiatrică în cazul conduitelor antisociale din debutul schizofreniei, presupune o exigentă și competentă observație clinică precum și investigații complexe efectuate în condiții de spitalizare a subiectului, pentru a stabili condiția sa psihică și implicit discrnământul, în funcție de intensitatea psihopatologică a procesului disociativ, în raport de momentul comiterii faptei și în momentul expertizei. în situațiile în care experții au îndoieli asupra veridicității unui debut clar medico-legal al schizofreniei, comisia poate adopta principiul "expectanței", conform căruia se instituie măsurile de siguranță medicale conform art.
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
situațiile de zi cu zi; alianță mai bună; expectanță crescută pentru un rezultat pozitiv al terapiei; atenție mai concentrată și abilitate crescută de abatere a atenției de la sentimentele și gândurile involuntare; o oportunitate de a crea, dezvolta și controla experiențele disociative. Este evident că aceste proprietăți vor crește calitatea terapiei. Prelucrarea hipnoterapeutică Erickson și Rossi ( HYPERLINK "http://www.ernestrossi.com" www.ernestrossi.com ; erickson-foundation.orgă consideră că „transa hipnotică” poate vindeca prin sine însuși și mai mult decât atât, că toată lumea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
descurce și să rezolve acea amintire astfel încât ea să nu mai producă probleme pacientului (p.87Ă. Phillips și Frederick (1995Ă folosesc atât abordări tradiționale cât și Ericksoniene. Procesul de tratament implică descoperirea traumei care se presupune că este cauza simptomelor disociative și întărirea personalității astfel încât să poată controla și internaliza materialul descoperit. Autorii descriu raționamentul de bază al acestei abordări după cum urmează: Hipnoza este un ajutor de neegalat în acest proces deoarece permite pacientului să intre în starea psihologică și biochimică
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
colab., 1993Ă. Rezultatele studiului național de comorbiditate (Kessler, Sonnega, Bromet, Hughes și Nelson, 1995Ă arată că expunerea la traumă este o trăsătură comună a vieții moderne. Există tot mai multe dovezi asupra faptului că mulți oameni intră într-o stare disociativă (Cardena și Spiegel, 1993Ă în timpul traumelor fizice și psihologice, stare care îi protejează de durerea copleșitoare din acea situație. Inițial disocierea funcționează bine în momentul traumei, dar dacă această ultimă apărare durează prea mult timp atunci interferează cu prelucrarea suferinței
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la nivel inconștient și precipită și mențin dinamic simptomatologia psihosomatică. Aceasta poate explica de ce anumite sindroame clinice sunt adesea rezultatul unei disocieri cronice; de exemplu tulburările de comportament alimentar, depresia, tulburările obsesiv-compulsive, fobiile, tulburările de panică și tulburarea de identitate disociativă. Rossi și Cheek (1988Ă concluzionează că aceasta duce la insight-ul provocativ conform căruia: „Întreaga istorie a psihologiei profunde și psihanalizei poate fi acum înțeleasă ca investigație clinică prelungită a felului în care amintirile disociate sau dependente de stare râmăn active
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau re-experiențierea în direcția unei mai bune acceptări de sine și a unei evaluări mai realiste a periculozității evenimentului. Dat fiind că mulți oameni intră într-o stare disociată în timpul unei experiențe traumatice, permisiunea de a intra într-o stare disociativă structurată în terapie facilitează accesul persoanei la amintirea experienței. Aceste amintiri trebuie prelucrate pentru a rezolva simptomatologia post-traumatică. Hipnoterapia Abordarea hipnoterapeutică (Rossi, 2002Ă poate fi folosită pentru a ajuta pacientul să recadreze experiența traumatică originală negativă, astfel permițând transformarea creativă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce la o retrăire a traumei. Este crucial ca acest proces al terapiei, mai ales atunci când se
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de folosire cu succes a hipnozei în tratamentul SSPT cronic cu epidoase disociative la un veteran de război. Hipnoza a fost încorporată în tratamentul cognitiv comportamental într-o abordare sublinată de Brende (1985Ă: o tehnică suportivă pentru a reduce anxietatea și a stabiliza pacientul prin utilizarea unui „loc special” și a unei „ancore
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vârstnic și mai înțelept a oferit sinelui mai tânăr resigurările necesare și afirmații alternative despre sine (restructurare cognitivăă. Degun-Mahler concluzionează: Acesta a fost un rezultat încununat de succes într-un caz cronic și de lungă durată de SSPT cu trăsături disociative severe și handicapante. Întregul program de tratament a inclus psiho-educația privitoare la SSPT și metode disociative, cognitiv-comportamentale, cu ajutorul hipnozei, pentru „ancorare” și identificarea factorilor declanșatori ai episoadelor disociative. Integrarea amintirilor a fost realizată prin reamintirea hipnotică prin metode non-directive și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
restructurare cognitivăă. Degun-Mahler concluzionează: Acesta a fost un rezultat încununat de succes într-un caz cronic și de lungă durată de SSPT cu trăsături disociative severe și handicapante. Întregul program de tratament a inclus psiho-educația privitoare la SSPT și metode disociative, cognitiv-comportamentale, cu ajutorul hipnozei, pentru „ancorare” și identificarea factorilor declanșatori ai episoadelor disociative. Integrarea amintirilor a fost realizată prin reamintirea hipnotică prin metode non-directive și rezolvarea amintirilor traumatice prin terapia stărilor eului. Unele dintre amintiri au fost recuperate cu ajutorul hipnozei și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
într-un caz cronic și de lungă durată de SSPT cu trăsături disociative severe și handicapante. Întregul program de tratament a inclus psiho-educația privitoare la SSPT și metode disociative, cognitiv-comportamentale, cu ajutorul hipnozei, pentru „ancorare” și identificarea factorilor declanșatori ai episoadelor disociative. Integrarea amintirilor a fost realizată prin reamintirea hipnotică prin metode non-directive și rezolvarea amintirilor traumatice prin terapia stărilor eului. Unele dintre amintiri au fost recuperate cu ajutorul hipnozei și apoi verificate pentru a vedea dacă sunt adevărate. Sentimentele de disociere au
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
premise-concluzii, îmbogățește semnificația literală a enunțului cu noi semnificații vehiculate implicit în enunț. Conform acestei teorii, o ironie cum ar fi Ce deștept ești! este definită ca „ecou al unui gând sau al unui enunț tacit însoțit de o atitudine disociativă”; în exemplul dat, propoziția Ce deștept ești! este ecoul dezaprobator al unui gând neverbalizat, ci doar implicat - Ești foarte prost!; în contextul dat, gândul implicat apare ca interpretare relevantă în raport cu persoana spre care este ândreptată ironia și în raport cu credințele vorbitorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoții este accesibil numai nativilor. Există stări emoționale condiționate cultural, specifice unor spații geografice determinate, exprimate prin așa-numitele cuvinte „intraductibile”. De pildă, cuvintele amok (Malaysia), cafard (Laos, Filipine, Polinezia), mal de pelea (Puerto Rico), iivh’aa (Navajo) exprimă un episod disociativ, asemeni atacurilor psihotice, manifestat prin izbucniri violente și prin agresivitate; ataque de nervios este o stare afectivă întâlnită la populațiile latino-americane, manifestată ca pierdere a controlului emoțional și se exteriorizată prin strigăte incontrolabile, crize de plâns, agresivitate fizică și verbală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viața capodoperei Despre patru personalități de geniu scrie Lucian Raicu (Iași,1934 - 2006, Paris) în cartea sa Calea de acces (Editura Polirom, 2004, 284 pagini, colecția Collegium). Este vorba de Bacovia, Eugen Lovinescu, Thomas Mann și Tolstoi. Informat infinitezimal, spirit disociativ și digresiv, criticul-eseist reușește să discrediteze unele clișee de lectură ale cărților acestor autori, iluminând din varii angulații zonele mai puțin frecventate, omenești și artistice, estetice și morale. Lucian Raicu se apleacă psihocritic și empatic asupra textelor, descifrându-le din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
iscusința de a focaliza și reconsidera texte cunoscute, mai puțin cunoscute sau date uitării, aparținând colaboratorilor revistei în cauză, antologați de Emil Pintea în "Antologia literară "Gândirea""; deși nu operează, bineînțeles, pe un teren virgin, scriitura criticului, analitică și totodată disociativă, limpidă și captivantă, are darul de a ne convinge, dacă mai era cazul, că spiritul "Gândirii" nu poate fi redus la ortodoxismul etnic propus de Crainic, de vreme ce el a fecundat "ca atmosferă poetică stimulatoare" cărțile și destinele unor mari poeți
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tuturor; aici era strînsă în chingile unei stînjeniri permanente: <<De ce m-a luat?...Ce e cu mine?>> erau întrebări care circulau în ea nelămurit, fără a se cristaliza." Ceea ce un roman "obiectiv" ar fi lăsat la înțelegerea cititorului, elanul critic, disociativ al autoarei explicitează. "Creația", în termenii lui G. Ibrăileanu, este învinsă de nervul analitic al textului, sugerînd cu anticipație, fără teamă: "De și le-ar fi pus limpede [întrebările, n. n], ar fi fost un fel de a se lămuri
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]