645 matches
-
o face orice psihanalist onest, dar mai ales se produce revelația gramaticii unei vieți care ordonează totul, care face ca totul să ritmeze dintr-o dată printr-un act de coagulare semantică, care aduce armonia în spațiile ce păruseră confiscate de disonanță, care acoperă scena angoaselor cu prefigurarea unor legități ce dau sens și imprimă structură: “e viața și subiect și predicat/ e punctul o cădere de cortină/ și noi suntem cuvinte de duzină/ mergând pe-un curs firesc... premeditat// e viața
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
II. DEZACORDURI, de Laurențiu Alin Dumitrache, publicat în Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016. sub molozul barbar am găsit o amforă pe care am spart-o cu vârful murdar al degetului și din disonanța bruscă s-au eliberat vânători negrii, captivi până la erupția vasului, turbați să înrobească codrii și primăveri. Citește mai mult sub molozul barbaram găsit oamforăpe care am spart-ocu vârful murdar al degetuluiși din disonanța bruscăs-au eliberat vânători negrii,captivi până la erupția
LAURENȚIU ALIN DUMITRACHE [Corola-blog/BlogPost/375171_a_376500]
-
cu vârful murdar al degetului și din disonanța bruscă s-au eliberat vânători negrii, captivi până la erupția vasului, turbați să înrobească codrii și primăveri. Citește mai mult sub molozul barbaram găsit oamforăpe care am spart-ocu vârful murdar al degetuluiși din disonanța bruscăs-au eliberat vânători negrii,captivi până la erupția vasului,turbați să înrobeascăcodrii și primăveri....
LAURENȚIU ALIN DUMITRACHE [Corola-blog/BlogPost/375171_a_376500]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > DEZACORDURI Autor: Laurențiu Alin Dumitrache Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului sub molozul barbar am găsit o amforă pe care am spart-o cu vârful murdar al degetului și din disonanța bruscă s-au eliberat vânători negrii, captivi până la erupția vasului, turbați să înrobească codrii și primăveri. Referință Bibliografică: dezacorduri / Laurențiu Alin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1945, Anul VI, 28 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Laurențiu
DEZACORDURI de LAURENȚIU ALIN DUMITRACHE în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375169_a_376498]
-
izvorau razele care-i îmboboceau obrajii și-i luminau ochii, făcându-i să strălucească. Atunci, pașii ei ușori se armonizau cu pașii flăcăului, iar șoldurile ei se arcuiau pe linia sinuoasă a mlădierilor săltărețe ale lui. Toate aceste consonanțe sau disonanțe ale celor prinși în joc reprezentau acel „ceva” care da farmec horei din copilăria mea. Pe marginea horei, fețele femeilor se luminau sau se întunecau în funcție de mulțumirea sau nemulțumirea odraslelor prinse-n horă. Dacă băiatul uneia juca lângă cineva de
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
câmp vizual prioritar. În mod obișnuit, mijlocul principal de expresie al graficii este linia și desenul, nu culoarea. Itzhak Hanit o reconsideră însă, cromatica oferind lucrărilor o aparență naturală combinată cu elemente de stilizare. Compozițiile sale sunt geometrice, lipsite de disonanță, sugerând spontaneitate în culori. Stilul lui este asociativ, vizual și ideatic. Artistul ne invită în universul cosmic, în care predomină mișcarea, dinamica astrelor, firească apariție a vieții, evoluția și „creația" omului... Intuiție și spontaneitate, expresivitate și impact imperativ asupra privitorului
ÎN LINIE DREAPTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374280_a_375609]
-
variate de comportament explicit. În cazul când masa atitudinilor este subordonată unei singure valori, se spune că persoana are o orientare unică în viață. Relația dintre atitudinile individului nu este neapărat una de coerență logică. Există întotdeauna un grad de disonanță între atitudini. Un grad scăzut de corelare între atitudini determină un comportament inconsecvent ori un comportament rigid într-un domeniu sau altul. Atitudinile ocupă poziții variate de centralitate în sistemul sau subsistemul în care au fost integrate. Cele mai centrale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și valori Cercetări recente evidențiază că o atitudine ale cărei aspecte cognitive, afective și conative sunt congruente, prezintă o mai mare rezistență în fața unei tentative de influențare și orientează comportamentul ulterior al individului; în același timp pentru a evita disonanța, indivizii sunt, in general, motivați să stabilească un anume acord între diversele componente ale atitudinilor,în funcție de relația existentă între atitudini și valori În limbajul cotidian, noțiunii de valoare îi sunt asociate, în mod frecvent, două idei: a. ideea de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea teoria a pus în evidență importanța componentei comportamentale a atitudinii, unitatea atitudinii manifestată
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și comportament. Consistența cognitivă este o stare psihologică în care cognițiile, atitudinile și comportamentele unei persoane sunt compatibile între ele. Festinger susține că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
susține că atunci când această motivație de a menține consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
consistența cognitivă este prea puternică, se poate ajunge la comportamente iraționale. Disonanța cognitivă este o stare psihologică neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Paradigma clasică a disonanței a fost
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Paradigma clasică a disonanței a fost elaborată în urma unui experiment al lui Festinger și Carlsmith (1959ă și a fost denumită „paradigma acordului forțat”. Paradigma disonanței este prin excelență o „teorie a justificării”, ( efortului, deciziilor dificile, comportamentelor discrepante cu atitudinileă, iar schimbarea de atitudine ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Paradigma clasică a disonanței a fost elaborată în urma unui experiment al lui Festinger și Carlsmith (1959ă și a fost denumită „paradigma acordului forțat”. Paradigma disonanței este prin excelență o „teorie a justificării”, ( efortului, deciziilor dificile, comportamentelor discrepante cu atitudinileă, iar schimbarea de atitudine ce survine este prețul plătit acestei nevoi de justificare. După cum se poate observa, teoriile consistenței permit predicția schimbării atitudinale în sensul echilibrului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
predată este semnificativ mai negativă în cazul retestării decât în cazul testării. Atitudinea față de disciplina de studiu este semnificativ negativizată de eșecul într-o sarcină specifică anterioară. Efortul depus de subiect și eșecul în sarcină sunt disonante, iar reducerea acestei disonanțe pe care pe resimte elevul nu poate fi realizată decât prin modificarea atitudinii față de sarcină, eșecul nefiind modificabil pe termen scurt. Așa încât, ca o consecință firească a reducerii dinonanței cognitive, elevul adoptă o atitudine mai negativă față de disciplina de studiu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. consonanță [consonance]. Fuziunea între un NARATOR și conștiința personajului despre care el povestește (Portret al artistului în tinerețe). Consonanța caracterizează relația dintre narator și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ FIGURALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și DISONANȚĂ. constatativ [constative]. Un enunț care descrie evenimente sau stări de lucruri în anumite lumi și, deci, are calitatea de a fi "ori adevărat, ori fals" în aceste lumi: "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz" și "Pămîntul este plat" sînt constatative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personajelor. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și TIPURI DE DISCURS. disjuncție [disjunction]. Împreună cu CONJUNCȚIA, unul din cele două tipuri de JONCȚIUNE sau relație între SUBIECT și OBIECT ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unul din cele două tipuri de JONCȚIUNE sau relație între SUBIECT și OBIECT ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. disonanță [dissonance]. Distanțarea naratorului de conștiința personajului despre care povestește (Moartea la Veneția). Disonanța este caracteristică pentru relația între NARATOR și PROTAGONIST într-o SITUAȚIE NARATIVĂ AUCTORIALĂ. ¶Cohn 1978. Vezi și CONSONANȚĂ, DISTANȚĂ. disponibilitate narativă [tellability]. Vezi NARABILITATE. distanță [distance]. 1. Împreună cu PERSPECTIVA, unul din cei doi factori majori care reglează informația narativă (Genette
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sta permanent de aici încolo) sub semnul viziunii integratoare, cu largă deschidere „din afară, înspre interiorul realităților românești”, adică din perspectiva marii politici internaționale; perspectivă pe care, „cu spirit deosebit de percutant și prin arta cuvântului, a realizat-o nu în disonanță cu cea a realităților românești și sub nici un chip prin diminuarea rolului factorului național”. De vreme ce adevărul istoric se recuperează anevoios, traversând adeseori numeroase falsuri, prejudecăți, incertitudini sau iluzii, orice abordare „universalistă” capătă un spor de consistență. Leonid Boicu și-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
civilizați și generoși, dar construim, în același timp, o lume a tăcerii și atunci când ar trebui să fim solidari cu binele sau, dimpotrivă, geloziei și condamnării atunci când cineva de lângă noi reușește. Autorul citat concluzionează: "Astfel, putem să vorbim despre fenomenul disonanței sociale la români, ca despre un fenomen psihosocial generalizat, care în opinia noastră reprezintă un semn clar al patologiei sociale, al conflictului și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
reverii vag nostalgice, când fantasme urcând din memoria unui pământ bătrân. O cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui Adrian Maniu, a cărei configurație internă, retorică și stilistică, individualizată de mărci ale hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii”, tinde să creeze echivalențe verbale, poetice ale artei religioase bizantine: poemul-„icoană”, stilizare care își subliniază propria convenție estetică (în special refuzul perspectivei: cale a spiritualizării și a idealizării, la antipodul tratării realiste). Pitorescul galeriei de portrete ale
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
el, de aceea ne va smulge din iluziune un singur sunet în care s-ar [hervordrangt] natura goală, o singură mișcare prin care am recunoaște dinainte-ne pe omul afectat numai priu natură (și nu și prin arte). O asemenea disonanță însă nu e așa de lesne-nvins[î] și nu ne lasă să revenim îndată la dispozițiunea noastră curată. Daca însă această treaptă a simțirei nemijlocite nu-l apără pe reprezintator de apărarea precipitată a omului numai natural neci chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-ntreg triumful jocului său, și asta mai ales în momente în cari sufletul e cufundat într-o singură simțire și nemărginit de iritabil contra a orce atingere, căci ne smulge afară din tonul cel tragic; pentru că fiece manieră e o disonanță nedisolută. Nu poate așadar cineva să facă unui artist un serviciu mai mare decât de-a-i consilia necontenit învingerea manierei, pentru că ea-i întotdeuna un obstacol absolut la un efect deplin și curat și pentru că e inamica cea mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
confecționează din ei un amalgam. Și aceasta aparține așadar esențialmente categoriei manierei, pentru c-o găsim pretutindeni De-aceea Esslair nu ne putea satisface neciodată cu desăvârșire în caractere tragice. Maniera ieșea tocmai în momentele cele mai zguduitoare ca o disonanță zgârietoare cari atingea adânc sufletul iritabil. Aducem aminte de Lear al său, de Theseu, de Wallenstein. Din contra, în o seamă de figuri burgeze el ne da un întreg într-adevăr complect. Ce nobil și adevărat ni apărea el în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]