648 matches
-
o schimbare în comportamentul persoanei, fie prin una atitudinală 6. Conform teoriei echității, discrepanța dintre cunoștințele însușite de studenți (inputs) și nota pe care aceștia ar primi-o ca și recompensă (outcomes) determină inechitatea. Postulatele propuse de Adams pentru teoria disonanței cognitive afirmă că (1) prezența inechității creează tensiune, iar această tensiune este proporțională în intensitate cu valoarea inechității, și că (2) tensiunea creată orientează comportamentul în direcția reducerii acesteia; puterea acestui impuls este proporțională cu tensiunea creată 7. Teoria echității
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
5 Alexandru Buzalic, Ekklesia, Editura Buna Vestire, Blaj, 2005, p. 15. 6 " În ceea ce privește viața de după moarte 35,4% dintre respondenți împărtășesc o astfel de credință, în timp ce 49,9% o resping, iar 14,7% nu știu sau nu răspund. De remarcat disonanța între procentul relativ mic al celor care cred într-una dintre valorile fundamentale ale creștinismului în raport cu ponderea mare a celor care își declară încrederea în Biserică (aproape 70%)," INSCOP Research, "În ce cred românii", aprilie 2013, www.inscop.ro/ aprilie-2013-in-ce-cred-romanii
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ministrul de Externe lucrează într-un conclav de egali unde, în cazul în care e convingător politic și instituțional, primește o bună parte din ceea ce poate cere. Mi s-a întâmplat acest lucru și, în ciuda accidentelor de parcurs sau a disonanțelor dintre mine și unii membri ai guvernului, nu au existat obstrucții semnificative la adresa ministerului. Dar în acest context, în care președintele și premierul nu sunt întotdeauna de acord, rolul ministrului de Externe este în egală măsură riscant pentru sine, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
guste riscul, e teribil de interesant: e singurul loc, în afara parlamentului, din care vezi ambele tabere opuse, toate desfășurările de forțe, de intenții, de proiecte. Din fericire, pe temele mari - relația transatlantică, relația cu vecinii, Uniunea Europeană -, nu a existat niciodată disonanță între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, ci doar diferențe de ton. Marius Chivu: Considerați că ați avut ghinion fiind ministru de Externe într-un asemenea context, când președintele și premierul nu se înțeleg? Aveți regrete că v-ați încheiat mandatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
avidă decât cea a oricărei organizații comerciale, politicienii jonglează între discursul public și cel privat, în care, ca în orice meserie, motivele sunt ajustate conform ambițiilor personale, cum ar fi avansarea personală sau asigurarea unui trai de viață confortabil. Această disonanță între aparență și realitate pregătește scena pentru înșelăciunea în care se poate transforma cu ușurință politica democratică. Cunoscătorii oamenii din interior de la Washington, cercurile apropiate oficialilor din Palatul Westminster și membrii de încredere ai corpurilor de presă știu ce se
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
de la Washington, cercurile apropiate oficialilor din Palatul Westminster și membrii de încredere ai corpurilor de presă știu ce se petrece, dar realitatea prezentată publicului, cu excepția situațiilor când izbucnește vreun scandal, este în mod normal o țesătură lucrată cu grijă. Această disonanță între aparență și realitate mai înseamnă și că atunci când scandaluri minore (de care majoritatea corporațiilor, dacă ar fi să se ocupe de ele, ar face-o fără vâlvă) devin publice, ele constituie o sursă de fascinație. Politicienii ticăloși din democrațiile
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
suportă costurile -acoperindu-și adesea pariurile prin donații spre toate partidele principale ele vor încerca să controleze și situația. Din acest motiv și din multe altele, toți politicienii, ca parte a întreprinderilor lor politice de zi cu zi, trebuie să administreze disonanța dintre retorica publică și ambiția personală, la fel cum cei corupți trebuie să o administreze pe cea dintre probitatea publică și corupția individuală. Diferența nu este atât de mare cum ne-am putea imagina. În al doilea rând, ne-am
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
confruntă cu o oportunitate atractivă, conduita lor va fi în mod normal centrată pe propriile interese, iar acest lucru cu siguranță nu se va acorda întotdeauna și poate nici măcar frecvent cu retorica lor publică. Aceasta este sortită a fi o disonanță extrem de acută în cazul persoanelor publice de la care există pretenții de distincție. Așa că în timp ce starurile rock nu pot deveni mai puțin populare dacă trag pe nas cocaină și vandalizează camerele de hotel, ar fi neindicat pentru un secretar de stat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și cea a reciprocității, fenomenele de disonanță cognitivă, riscurile de anomie sau de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
raciales et ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică etc.), a Început să rețină atenția cercetătorilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
ethniques dans l’accès au logement social, Paris, La Documentation française. Φ ATITUDINE, ATRIBUIRE (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, Inegalități sociale, PREJUDECATĂ, Putere, REPREZENTARE SOCIALĂ, Stereotip, VIOLENȚĂ Discriminare pozitivătc "Discriminare pozitivă" Φ COTE, ETNICITATE, MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Disonanță cognitivătc "DisonanȚĂ cognitivă" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), INTERCULTURAL (didactica Î) Diversitatetc "Diversitate" De câțiva ani, diversitatea umană, sub multiplele sale aspecte (diversitate biologică, culturală, lingvistică etc.), a Început să rețină atenția cercetătorilor. Cu toate acestea, problemele teoretice globale pe care le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aceeași cultură”. În sfârșit, vom Încerca, prin analizarea altor experiențe ori a unor texte scrise sau orale, să descoperim și alte domenii În care aceeași propoziție pare să se verifice, dar Într-un mod În aparență diferit (Carroll, 1987). Fenomenul disonanței cognitive. Acest fenomen este recurent În situațiile școlare multiculturale. Relația de disonanță este o relație de dezacord, de opoziție, de contradicție. După Leon Festinger (Festinger, 1962), ansamblul reprezentărilor conștiente ale unui individ poate fi descompus În elemente cognitive sau noțiuni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
unor texte scrise sau orale, să descoperim și alte domenii În care aceeași propoziție pare să se verifice, dar Într-un mod În aparență diferit (Carroll, 1987). Fenomenul disonanței cognitive. Acest fenomen este recurent În situațiile școlare multiculturale. Relația de disonanță este o relație de dezacord, de opoziție, de contradicție. După Leon Festinger (Festinger, 1962), ansamblul reprezentărilor conștiente ale unui individ poate fi descompus În elemente cognitive sau noțiuni. Acestea includ cunoștințele, credințele și opiniile relative la mediu și la sine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
dezacord, de opoziție, de contradicție. După Leon Festinger (Festinger, 1962), ansamblul reprezentărilor conștiente ale unui individ poate fi descompus În elemente cognitive sau noțiuni. Acestea includ cunoștințele, credințele și opiniile relative la mediu și la sine Însuși. Ele intră În disonanță atunci când una dintre ele implică, din punct de vedere psihologic, contrariul alteia. Neliniștea provocată astfel Împinge individul la evitarea oricărui element care creează disonanță și la reducerea celor care o accentuează. Această teorie se poate aplica Întâlnirii dintre două culturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Acestea includ cunoștințele, credințele și opiniile relative la mediu și la sine Însuși. Ele intră În disonanță atunci când una dintre ele implică, din punct de vedere psihologic, contrariul alteia. Neliniștea provocată astfel Împinge individul la evitarea oricărui element care creează disonanță și la reducerea celor care o accentuează. Această teorie se poate aplica Întâlnirii dintre două culturi sau dintre două medii și schimbărilor implicate de acest contact. Astfel, elevii proveniți din medii populare sau din rândul imigranților și-au dezvoltat alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
educativ din partea lor. Ei pot prefera, de exemplu, relațiile interpersonale bazate pe valori mai curând umane decât intelectuale sau pot aprecia mai mult elementele concrete decât pe cele care necesită o anumită abstractizare. Toate aceste diferențe sunt potențial generatoare de disonanță În raport cu Însușirea unei noi limbi și a unei noi culturi. Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o schimbare care să nu mai fie conflictuală pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
aprecia mai mult elementele concrete decât pe cele care necesită o anumită abstractizare. Toate aceste diferențe sunt potențial generatoare de disonanță În raport cu Însușirea unei noi limbi și a unei noi culturi. Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o schimbare care să nu mai fie conflictuală pentru subiect, ci, dimpotrivă, pozitivă. Pentru aceasta, trebuie să Începem prin valorizarea culturii și limbii celuilalt, astfel Încât să ne putem servi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se pe diferite tradiții, printre care și cea inaugurată de Școala de la Chicago și continuată de adepții interacționismului simbolic, s-au aplecat asupra fenomenelor de frustrare relativă (Ted Gurr), disonanță cognitivă (James Geschwender), normă emergentă (Ralph Turner și Lewis Killian), credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor economice, subscrie la paradigma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Prin repetarea crizelor proprii și ale sateliților centrifugi, când presiunile economico-sociale și nemulțumirile oamenilor creșteau pentru că prea mari deveneau distanțele dintre "vorbe" și "fapte", presiunile creșteau. Liderii de astăzi ai fostelor socialisme ar trebui să ia aminte la această mică "disonanță". În "lumea întâia", reconfigurările modelelor liberale au accentuat coeziunile prin ieșirea din stările conflictuale în numele valorilor supranaționale moderne. Succesul Planului Marshall a încurajat reluarea ideii antebelice de creare a Statelor Unite ale Europei. Cu astfel de idei și fapte s-a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cuplate cu interpretările fiecărui autor de comunicare scrisă, audio, televizată și on line, și experiența proprie structurată cu noțiuni și norme plauzibile. Cum fiecare cititor dispune atât de informații, cât și de o experiență proprie, diferite de cele ale autorului, disonanțele și opozițiile sunt mereu posibile. Scopurile urmărite de noi sunt exprimate de titlurile celor trei părți, dedicate modernității, tradiției și orizonturilor Europei Unite. Cuvântul nostru de încheiere tocmai Europa Unită o are în vedere, pentru că devotându-ne acestui mare ideal
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
blamează, printr-o deplină sfidare a mesajului celebru al anticului „paradox al mincinosului”; o țară săracă, formată însă și din acei „noi îmbogățiți” care afișează o opulență sfidătoare... Într-un alt registru, acestor excepții multiplicate li se adaugă o puternică disonanță indusă în fluxul retoric generat de sondajele de opinie cu referire la evaluarea direcției de dezvoltare a țării: între 20 și 40% dintre respondenții sondajelor (proporțiile fluctuează conjunctural) au fost consecvenți în a aprecia că direcția în care merg lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sănătate ca angajat, dar și în propriul cabinet particular ca antreprenor sau în laboratorul particular al altcuiva. În mod succesiv, își exercită rolurile de medic, antreprenor și consultant sau și le asumă într-o concomitență generatoare de conflicte sau de disonanțe de rol pe care le gestionează cât mai ingenios: recrutează și transferă pacienți din sistemul public în cel privat, folosește asistența publică pentru generarea de venituri private, utilizează facilități și resurse publice în scopuri private etc. La fel și profesorul
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea într-o identitate etnică, religioasă sau culturală colectivă, alții se asociază cu o personalitate căreia îi imită până la indistincție felul de a fi și de a reacționa pe
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
o viziune a dezordinii generalizate. Dereglărilor spiritului le răspund cu fidelitate dereglările universului fizic, așa cum un obiect și-ar proiecta umbra. Armonia e definitiv compromisă printr-un imaginar consecvent întru sarcasm: "prin piețele armoniei/ se furau mere și stanțe/ înmugureau disonanțe/ un centru de gravitație/ vag vagabond/ și un magnetism fără grație// îmbrăcăminte impusă/ păpuși colorate în baloane/ și măști de plastic în saloane/ se lipeau de stele/ pe zborul muștelor rebele/ vișine putrede/ capcane de fum/ îmi făceau curte de peste
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]