350 matches
-
personajului cu „rolurile” pe care le încarnează în sfera unei umanități ce ține de o etică a „implicării detașate”) și la nivel estetic, adică în regimul perspectivei naratoriale, cu observația că relatarea la persoana întâi evoluează către confesiunea distanțată (sau disonantă). La toate aceste nivele S. evidențiază coeficientul de creație al lui Marin Preda, îl distinge ca autor al unei opere de certă continuitate, fiindcă răspunde unei logici generale (adică unei „norme” sau unui „model”), descrisă în spirit postmodernist ca logică
SPIRIDON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Cum pânze trec la orizont de vaste zări/ Se perindau ciudatele-i visări”. Între puținele texte rămase de la Tzara cel dinaintea erupției Dada, Pe râul vieții, Cântec, Poveste, Dans de fee dovedesc puțina compatibilitate cu modul poetic muzical, în utilizarea disonantă până și a versificării fără rigori, à la Minulescu, pentru a da expresie unei imaginații marcate prematur de sordid, de prozaic și de absurdul destinului sub iminența morții. Pelerinii către ideal, împrumutați și ei de la Minulescu, sunt descumpăniți de un
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
dimensiune funciară. Numai aparent [...] Tonegaru e un poet exotic; în realitate, el este poetul celui mai substanțial protest liric împotriva condiționării arbitrare a vieții individuale, destul de prizonieră, de la natură, în condiția ei originară. VLADIMIR STREINU Spirit, totuși, modern prin limbajul disonant și neîncrederea programatică pe care o arată față de puritatea categoriilor (frecvent e procedeul de a substitui tragicului grotescul și invers!), C. Tonegaru este, înainte de orice, un poet al metamorfozei. Regimul lui afectiv este instabilitatea, fuga de o identitate sigură (și
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
fost urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile, lăsând impresia că autoarea nu cunoaște sensul cuvintelor: „cărămida botezului, computată”, „bătrânețea castată”, „praporii de pulberi indiferențiale” etc. Paradoxal, în pofida acestor hazardate ori disonante alăturări de sintagme, atmosfera creată este de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
glorie în a nu fi înțeles”. Sursele obscurității, consideră Friedrich, sunt două: refuzul oricărei forme de mimesis și autonomizarea limbajului. În poemul modern, peste o „realitate dezarticulată sau sfâșiată de violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de limbaj”. În cititor, obscuritatea provoacă o „tensiune disonantă”, o „interacțiune de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
dezarticulată sau sfâșiată de violența fanteziei” se stratifică irealități discreționare, expuse într-un limbaj disonant (în care determinările exprimă nedeterminarea, simplitatea - complexitatea, temporalul - atemporalitatea, senzorialul - suprasensibilul), sub autonomia „celor mai riscante aventuri de limbaj”. În cititor, obscuritatea provoacă o „tensiune disonantă”, o „interacțiune de inteligibilitate și fascinație”. De la Rimbaud și mai ales de la Mallarmé încoace, poemul nu mai exprimă conținuturi univoce; lansează enunțuri plurisemice sau fără nici un sens, rămânând să le fie atribuit unul (sau mai multe) de către cititor. Poetul modern
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
nu practic o lectură preponderent intensivă, o hermeneutică în căutarea abisului textual - lucrările de ideologie politică și culturală nici nu se pretează la asemenea abordări, fiind de regulă explicite, nu încifrate -, ci o lectură contextuală, extensivă și relațională, uneori cognitiv disonantă, interesată de Zeitgeist, de spiritul public. Pe scurt, este lectura unui istoric al ideilor care, deși are și o formație literară, nu discută formele decât în relația lor indisolubilă cu conținuturile. Din aceste motive, deși textele pot fi parcurse independent
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
conectivității, a contactului deschis și nemărginit. Se ivește așadar o universalitate prin contact, prin interconexiuni, și nu prin generarea unor sensuri unice (Levy, 2005). Interconexiunea devine semnul universalității, chiar dacă elementele care sunt puse față în față sunt eterogene, eteroclite, diferite, disonante. Această universalitate, chiar dacă este oarecum indeterminată, neîncheiată, nefixată, nu este mai puțin consistentă sau operantă decât cea clasică; conectivitatea aceasta are profunde repercusiuni la nivelul vieții economice, politice, culturale. Fiecare nouă informație produce o metamorfoză a spațiului valoric, o reorganizare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează substituții solari, produsele ardelenilor - fânul, grâul sau vinul -, esențele, filtrul; regăsite în alt anotimp, al penumbrei, al ploilor dezolante, provinciale
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
a cutremurat și a rămas locului. Fiasco-ul, pe jumătate răsucit pe patinele lui, și-a continuat alunecarea laterală pe ghețuș spre mașinile trase la parcarea cu plată de las bordura din planul îndepărtat. Printre blocurile de culoare ale traficului disonant m-am luptat cu volanul lipsit de noimă. Cu partea laterală înainte, ca nici vapor care și-a găsit docul, Fiasco-ul a pătruns în derivă în micul golf, s-a zdruncinat și s-a oprit. Am coborât. Strada se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
cu basme, că se vede că ești șifonat ca naiba, Fermín. Cumplită spaimă. Sigur ești bine? Nu ți se Învîrte capul? Nu auzi voci? — Acum, că tot ați pomenit, din cînd În cînd mi se părea că aud un murmur disonant și aritmic, ca și cînd un macac ar fi Încercat să cînte la pian. Barceló se Încruntă. Clara continua să mîngîie claviatura undeva În depărtare. — Nu-ți face griji, Daniel. Am Încasat eu bătăi mai strașnice. Fumero ăsta nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
iar detectivul de la Omucideri Upshaw lucra ore suplimentare. O luă de braț și o conduse înăuntru. Interiorul de la Zombie arăta exact așa cum arătase și cu două săptămâni în urmă, dar cu o combinație de cântăreți mult mai zgomotoasă și mai disonantă pe scenă. De data asta clientela era exclusiv colorată: o mare de fețe negre îmblânzite de nuanțele luminii, o pânză cu pâlpâiri în dreptul căreia o față albă/gri se ridică și strigă „Eu!” Danny îi strecură șefului de sală o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
neîncetată corectare a părerilor parțiale. Biblia nu este, pentru a continua pe aceeași linie, un ziar intitulat „Glasul lui Dumnezeu”. Glasul lui Dumnezeu se face auzit prin toate vocile omenești care răsună în Biblie, într-un concert când armonios, când disonant, deoarece calea care conduce la adevărul simfonic final este lungă și poate trece prin momente de cvasi-cacofonie. Dumnezeu, pentru a folosi o altă imagine asemănătoare, nu vorbește pe un singur „canal”. Utilizează diferite canale, iar Biblia ne pune la dispoziție
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și sinestezic, avea propria lui poveste. Când vedea, auzea sau se gândea la cifra unu, vedea alb. Doiul era scăldat în câmpuri de albastru. Fiecare număr era o culoare, așa cum mierea era dulce sau cum intervalul de secundă mică era disonant. Problema apărea la cinci și la nouă. Edward le numea „culori marțiene“, nuanțe pe care nu le mai văzuse niciodată. La început, doctorii fuseseră uluiți. După câteva teste, adevărul ieșise la iveală: numerele erau roșii și verzi. Nu „roșul“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
normelor sociale. În acest caz putem afirma că individul care se găsește într-un deficit, prezintă o creanță semnificativă a laturii sociale; • insuficiența proceselor de acomodare (adaptare) la mediul social, este relevată de comportamentul delincvent. Caracteristica acestor oameni este neechivalentă (disonantă) între maturizarea socială și dezvoltarea personalității (Preda, V., 1998, p. 72); Astfel se înregistrează decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dramaturg-fără-succes-la-public. — Bună, Kitty! — Bună, Sam! zise fără entuziasm. În ultima săptămână o sunase În fiecare zi; era prima oară când Îi răspundea. — Hei, ai chef de vorbă? Începu el nesigur. Mai ești supărată? Întrebă Sam prudent, cu vocea lui ușor disonantă. Chiar și când se chinuia să fie drăguț, tot nesuferit era. — Nu. De ce ești așa deprimat? zise, convinsă că cel mai bun mijloc de apărare era atacul. — Pentru că nu m-am distrat deloc aseară și am obosit să tot caut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
la o dispută, ca și cum natura ar încerca să se sustragă unei prezențe umane aproape androide, chiar agresive. Simțim la fel de bine elanul marilor lupte în gestul repetitiv, obsedant al muncii. Chiar existența melodiei cauzează și traduce căutarea armoniei în această înțelegere disonantă, concilierea între Natură și Om în necompletarea sa întreagă. Refugiul pare să existe în subtilitatea culorilor. În liniștea nopții, pe fundalul sonor relaxant, la răstimpuri, sunetele stridente îmi dădeau senzații stranii de-a lungul coloanei vertebrale, niște fiori inexplicabili ce
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
a demagogiei moderne: „Ideologul politic enunță o părere, o formulă, o credință. Fanaticul o exaltează, făcînd-o susceptibilă de asimilarea afectivă a masselor. Oratorul îi dă haina estetică și morală. Demagogul o profanează”. Moralismul sentențios, aforistic trădează un ethos conservator, oarecum disonant în raport cu restul opiniilor din Chemarea: „Mai mult decît prin aspirațiile ei de viitor, o societate trăiește prin puterea tradiției. Orice progres se realizează pe un fond natural și istoric, care face unitatea între trecut și viitor. În sensul acesta, aspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Hennings, tînărul pare un băiat fugit de-acasă, suspinînd de dorul pentru cămin. Lui Hans Richter i-a lăsat impresia unui tip talentat, manierat, perseverent și răzbătător, organizator excelent și viitor impresar al grupării, cu un temperament „francez” sau „latin”, disonant în raport cu cel mult mai rece al germanilor... (Hans Richter, Dada, art and anti-art, Éditions de la Connaisance, Bruxelles, 1965). Împreună cu Tzara, „bateristul” Richard Huelsenbeck (emigrat din Germania) și Marcel Iancu vor interpreta, în costume tiroleze grotești sau în robe întunecate, poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
aceasta: - beneficiază de o izbucnire instantanee, de o declanșare fără avertizare; debutează de obicei prin afectarea sistemului informațional: viciază mesajele; - îngreunează comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canalelor; - urmărește instaurarea stării de confuzie; - facilitează instalarea climatului de insecuritate, generează stări disonante și panică prin eliminarea reperelor de orientare valorică; - în planul strategic abordarea managerială a crizei evidențiază, ineditul stărilor declanșate, faptul că nu poate fi asemănată cu vreun element stabil din starea de normalitate și impresia de insolvabilitate, despre care am
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
la rândul ei, este subiect al modelării instituționale. Obiceiurile, rutinele, strategiile practice instituite furnizează cadrul cognitiv pentru transformarea informațiilor În cunoaștere, iar acestea presupun reasertarea non-deliberativă și autoactualizantă a experiențelor și comportamentelor anterioare determinând o importantă opacitate cognitivă față de informația disonantă. Informația nouă este filtrată prin prisma obiceiurilor instituite, formate deopotrivă din elemente cognitive (cunoaștere), dar și afective (credințe). Cultura include nu numai informații culturale, ci și coduri de receptare, prelucrare și aplicare a informațiilor disponibile, coduri care acționează Într-o
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ceea ce poate deforma percepția corectă a realității. Funcționează expunerea și filtrarea selectivă, adică tendința ca, deliberat sau nu, oamenii să se expună și să rețină mai mult informațiile care concordă cu propriile păreri (crezuri) și să le evite pe cele disonante. O specie aparte a acestui fenomen o reprezintă așa-numita viziune de tunel - alegerea unui detaliu și opacizarea tuturor celorlalte, pentru a interpreta întreaga situație prin prisma detaliului selectat. După cum am văzut, în anumite împrejurări și pentru anumite date ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
opinii etc.). • Influențele respectivilor factori potențiali rămân relevante sau nu, în funcție de gradul lor de convergență, având loc efecte de cumulare influențială, astfel că, pe măsură ce înaintăm în timp, se conturează o tendință spre o poziție (opinie) fermă, eliminându-se treptat influențele disonante cu respectiva tendință. Câmpul influențial se restrânge, și de aici analogia cu pâlnia. • Modelul se referă la formarea și cristalizarea opiniilor, dar și la relația dintre opinie și comportament la luarea unor decizii de a acționa într-un fel sau
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
destructurări și restructurări cognitive, de justificări și raționalizări, dintre care ne vom opri asupra justificării prin exceptare. În domeniul socioumanului sunt extrem de puține legile de certitudine, dominante fiind cele probabilistice, cu caracter statistic. Indivizii au tendința de a legitima conduitele disonante cu o atitudine generală prin apelul la cazurile care nu confirmă regula, la excepții. Fumatul dăunează sănătății, un fumător inveterat știe asta - și poate avea o părere negativă despre fumat -, dar își justifică propriul comportament aducând exemple de oameni, acum
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de ani), și a căror influență, mai insidioasă, se exercită adesea doar În subconștient. Cel de-al doilea element important În determinarea tranzitelor este calitatea aspectelor. Într-adevăr planetele În tranzit pot forma În raport cu tema radix aspecte armonioase (trigon, sextil), disonante (opoziție, careu) sau neutre (conjuncție). 2. Punctele receptoare Cele mai importante puncte receptoare sunt planetele rapide, numite și „planete personale”, adică Soarele, Luna, Mercur, Venus și Marte. În funcție de simbolismul lor, aduc În prim-planul preocupărilor noastre diferite domenii ale personalității
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]