1,061 matches
-
15.103.245 16.831.853 18.364.326 18 Mecanismul financiar norvegian II. Credite bugetare 85 03 Cheltuieli neeligibile II. Credite bugetare 85 23 Alte cheltuieli ocazionate de implementarea programelor cu finantare din FEN II. Credite bugetare 16.113 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 8.211 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 945 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 7.258 03 Cheltuieli neeligibile II. Credite bugetare 8 48 Programe finantate din Fondul European de
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
organisme internationale II. Credite bugetare 200.250 56 TITLUL VIII PROIECTE CU FINANȚARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE I. Credite de angajament 42.777 50.195 50.105 50.105 II. Credite bugetare 42.777 50.195 50.105 50.105 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 5.246 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 5.246 48 Programe finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), aferente cadrului financiar 2021-2027 II. Credite bugetare 15.778 01 Finantare nationala II
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
565.246 16 Alte facilitati si instrumente postaderare II. Credite bugetare 546 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 546 23 Alte cheltuieli ocazionate de implementarea programelor cu finantare din FEN II. Credite bugetare 10 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 15.033 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 2.371 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 12.590 03 Cheltuieli neeligibile II. Credite bugetare 72 48 Programe finantate din Fondul European de
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
organisme internationale II. Credite bugetare 72.006 56 TITLUL VIII PROIECTE CU FINANȚARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE I. Credite de angajament 536.372 678.528 132.156 131.822 II. Credite bugetare 534.579 678.407 132.946 132.946 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 975 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 146 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 829 49 Programe finantate din Fondul Social European Plus (FSE+), aferente cadrului financiar 2021-2027 II
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
si cotizatii la organisme internationale II.Credite bugetare 9.000 56 TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE I.Credite de angajament 8.105.579 3.120.722 1.306.741 654.656 II.Credite bugetare 1.700.000 3.592.895 4.659.670 3.235.133 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II.Credite bugetare 9.900 01 Finantarea nationala II.Credite bugetare 1.470 02 Finantarea externa nerambursabila II.Credite bugetare 8.430 48 Programe finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), aferente cadrului financiar 2021-2027 II.Credite bugetare 1.555.020
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
si cotizatii la organisme internationale II.Credite bugetare 7.500 56 TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE I.Credite de angajament 1.348.926 1.140.223 940.166 845.923 II.Credite bugetare 1.200.000 1.174.509 1.174.486 1.000.000 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II.Credite bugetare 20.846 01 Finantarea nationala II.Credite bugetare 4.000 02 Finantarea externa nerambursabila II.Credite bugetare 16.846 48 Programe finantate din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), aferente cadrului financiar 2021-2027 II.Credite bugetare 36.243
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
bugetare 5.199 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 199 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 5.000 18 Mecanismul financiar norvegian II. Credite bugetare 2.000 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 2.000 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 850 02 Finanțarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 850 52 Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) aferent cadrului financiar 2023-2027 II. Credite bugetare 60 02 Finantare externa nerambursabila II. Credite
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
NERAMBURSABILE (FEN) POSTADERARE I. Credite de angajament 874.066 3.332 393 II. Credite bugetare 873.752 125.595 393 16 Alte facilitati si instrumente postaderare II. Credite bugetare 199 01 Finantarea nationala II. Credite bugetare 199 25 Programul de cooperare elvetiano-roman vizand reducerea disparitatilor economice si sociale in cadrul Uniunii Europene II. Credite bugetare 850 02 Finantarea externa nerambursabila II. Credite bugetare 850 59 Fondul pentru securitate interna 2021-2027 (FSI) II. Credite bugetare 200.461 02 Finantare externa nerambursabila II. Credite bugetare 200.461 72 Alte
LEGEA nr. 9 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294638]
-
infrastructură nouă de sănătate va aduce beneficii semnificative pentru grupurile vulnerabile, așa cum sunt definite de art. 6 lit. p) din Legea asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, asigurându-le acces îmbunătățit la serviciile medicale esențiale, reducând disparitățile în îngrijirea sănătății și contribuind la crearea unui mediu incluziv care să răspundă mai eficient nevoilor acestor categorii defavorizate. România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la
METODOLOGIE din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286343]
-
de sport și tineret, numărul bazelor sportive este de 5.353. Numărul acestora diferă de la județ la județ, în funcție de posibilitatea practicării sporturilor la nivel geografic diferențele sunt prezentate în secțiunile următoare și sunt indicate printr-un indice de disparitate geografică - trebuie menționat că datele colectate au variat ca și calitate unele județe au trimis date incomplete sau superficiale, element evidențiat în toate procesele de colectare și analiză de date, necesitatea dezvoltării unui sistem integrat, modern, digital și funcțional de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă potrivit dispozițiilor art.28, alin. (6) din Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare. Distribuție geografică cluburi sportive Pe lângă numărul mare de cluburi cu încadrare legală diferită, se observă o disparitate geografică majoră între județe, atât la nivel de structuri sportive de drept public cât și de structuri sportive de drept privat – din 632 de structuri sportive de drept public, 159 sunt concentrate în 4 județe Timiș, Arad, Constanța, Prahova - singurele
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
25% din total. Cele mai "sărace" 4 județe la nivel de structuri sportive de drept public sunt Călărași 3, Tulcea 3, Covasna 3 și Bistrița-Năsăud 4 - un total de 13 cluburi, reprezentând 0.02% diferență 10X între max și min. Aceste disparități produc efecte nu doar în sportul de performanță ci și în aria sportului de masă, acces, opțiuni pentru practicarea unui sport, tipuri de sport practicabile, performanță la nivel de județ. ... – din 7151 structuri sportive de drept privat, doar în mun
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
o ramură de sport, o singură asociație județeană. direcțiile județene de sport și, respectiv Direcția pentru Sport a Municipiului București, recunosc și sprijină asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport, care funcționează în raza lor teritorială. Aceleași disparități observate la nivel de cluburi sportive se păstrează și la nivelul asociațiilor județene de sport: jud. Cluj 25, jud. Constanța 22, jud. Prahova 22 comparativ cu jud. Covasna 4, jud. Giurgiu 5 sau jud. Ialomița 6 - o diferență de aprox
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
nivel geografic. Totodată, tipul acestor baze de date este dat și de tradiția practicării unui anumit sport într-o anumită zona geografică. Cele două grafice ne indică câteva trenduri clare – o distribuție disparată a tipologiei de baze sportive - indexul de disparitate în acest caz între cele mai numeroase - terenuri de fotbal - 2104 - și cele mai reduse - skatepark 2, sală de scrimă 6 sau sală de box 25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deși toate cele trei, scrimă, box
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
25 este extrem de ridicat -350x comparativ cu scrima, deși toate cele trei, scrimă, box și skateboarding sunt sporturi olimpice la nivel internațional. în România skateboardingul nu este recunoscut ca sport olimpic. ... – analizând distribuția geografică a bazelor sportive observăm aceleași disparități - jud. Sălaj dispune de 32 de baze sportive de toate tipurile comparativ cu Cluj care dispune de 420 de astfel de facilități sau 407 Dolj, o diferență de peste 12x. ... Antrenorii aflați în bazele de date ale federațiilor sportive naționale
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
de antrenori, Constanța 334 antrenori, Brașov 317 și Harghita 314. Harta. Număr antrenori 2020. Sursa: Federațiile Harta. Numărul instructorilor sportivi, 2020. Sursa: Federațiile O perspectivă globală asupra acestor indicatori număr sportivi legitimați, respectiv antrenori și instructori indică o altă problemă - disparități majore între numărul de sportivi raportați de la un an la altul - Distribuția sportivilor și antrenorilor pe federații de sport Denumire NUMAR DE SPORTIVI LEGITIMATI în anul 2020 Număr antrenori activi în anul 2020 Număr instructori sportivi activi in 2020
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
Română de Yachting 830 104 14 6 7.43 5.20 Federația Română Ecvestră 0 0 0 0 Date inexistente Date inexistente Federația Română Sportul pentru Toți 0 0 0 1813 Date inexistente - Urmărind distribuția geografică a antrenorilor și instructorilor observăm aceleași disparități între județe, la nivel de instructori activi 2020, observăm principalele centre de atracție pentru aceștia și anume Constanța 304, Cluj 233 de instructor, Argeș 191, Brașov 181 sau Mureș 179, la polul opus se plasează Ialomița 45, Sălaj 67, Giurgiu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
instructori activi 2020, observăm principalele centre de atracție pentru aceștia și anume Constanța 304, Cluj 233 de instructor, Argeș 191, Brașov 181 sau Mureș 179, la polul opus se plasează Ialomița 45, Sălaj 67, Giurgiu 71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov București, cei mai mulți se regăsesc în județe Timiș 490, Cluj 384, Constanța 304 la polul opus plasându-se Ialomița 5 și Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de 10.8x Performanța
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
71, cu un index de disparitate de 6.75x. La nivelul antrenorilor activi, excluzând Ilfov București, cei mai mulți se regăsesc în județe Timiș 490, Cluj 384, Constanța 304 la polul opus plasându-se Ialomița 5 și Sălaj 67, indexul de disparitate geografică fiind de 10.8x Performanța sportivă Din perspectiva performanțelor sportive și conform datelor obținute din partea Ministerului Apărării Naționale, în 2010 s-au obținut 209 medalii naționale și 69 de medalii internaționale, comparativ cu anul 2020, când s-au obținut
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
olimpice, fără a reduce popularitatea și performanța înregistrată la nivelul sporturilor non-olimpice. În prezent, alocarea de resurse financiare nu este corelată neapărat în mod direct cu performanța contrast între alocările pentru sporturile non olimpice vs sporturi olimpice. ... 3. Se observă disparități majore în distribuția resurselor și, implicit, a activității și performanței - atât la nivel de bază materială sportivă, cât și la nivel de resurse umane antrenori, sportivi există diferențe geografice substanțiale care pot fi explicate doar parțial de diferențele de populație
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 10 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274450]
-
să crească. Relansarea turismului este dificilă și datorită caracterului sezonier, a ponderii muncii feminine, precum și a nivelului salarial scăzut. Spre exemplu, în anul 2022, câștigurile salariale medii nete lunare din activitatea de hoteluri și restaurante reprezenta cea mai pronunțată disparitate față de media pe economie, acestea fiind cu 43% mai mici. În același an, ponderea salariaților femei în "hoteluri și restaurante" a fost de 60,8% din numărul mediu de salariați. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național (2007-2026) a prezentat principalele
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
ale turismului ar putea crea mai multe locuri de muncă în zonele rurale sau pentru tineri. *17 Consiliul Mondial pentru Călătorii și Turism - https://www.wttc.org/ Economia României se confruntă cu o serie de probleme, printre care șomajul în rândul tinerilor și disparitățile economice între mediul rural și cel urban. Șomajul rămâne la un nivel ridicat în rândul tinerilor din România. Dintre cele 42 de județe ale țării, 18 sunt considerate a fi rămase în urma altora, cu un PIB pe cap de
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
regiunile sărace din România sunt acelea unde se regăsește cel mai mare volum de populație săracă. Această dualitate accentuată este o manifestare a șanselor inegale și a accesului inegal la piețe, fără echivalent la nivelul vreunui stat din Uniunea Europeană: disparitățile constatate la nivelul resurselor financiare investite (mai ales în ceea ce privește capitalul uman) și la nivelul mai multor factori care influențează randamentul acestora, contribuie la amplul decalaj social și regional. Disparitatea dintre nivelul de trai din zonele rurale și
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289428]
-
mediu este la nivelul de 17%, față de media OECD de 12%. România este în urma celor mai multe țări din cadrul OECD când vine vorba de asigurarea accesului la educație de înaltă calitate, sănătate, locuințe și transport. Se observă disparități la nivel regional și în ceea ce privește venitul mediu lunar pe persoană. Astfel, diferența dintre București Ilfov (3.099 lei) și următoarea regiune din topul veniturilor totale, anume regiunea Centru (2.176 lei) este de aproape 1.000 lei. În comparație cu
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 11 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282040]
-
România. ... – Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, afirmă rolul important al eliminării inegalităților dintre femei și bărbați, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă nr. 5 al acesteia vizând egalitatea de gen, cu accent pe disparitatea salarială, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și creșterea procentului de ocupare a pozițiilor de conducere deținute de femei. De asemenea, este înscrisă partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul gospodăriei și familiei, țintă a cărei atingere va conduce în mod
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286589]