117 matches
-
influența și a controla satisfacția este limitată sau chiar imposibilă? Din moment ce factorii dispoziționali, considerați ca imuabili, sunt purtați de fiecare persoană, sunt aduși de oameni în organizație, înseamnă că organizația este mai mult sau mai puțin neputincioasă în fața lor. Abordarea dispozițională a avut, după cum afirma Muchinsky, consecințe în planul selecției personalului. Cei care lucreează în acest domeniu au început să-și pună diferite întrebări: Dacă selectăm oameni după aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția lor de a fi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aptitudini, de ce nu i-am selecta și după predispoziția lor de a fi satisfăcuți sau nesatisfăcuți? N-am putea oare testa oamenii pentru a afla cât de mult posedă atributul de a fi satisfăcuți în muncă? După opinia noastră, abordarea dispozițională a satisfacției în muncă are cel puțin două limite. Mai întâi este discriminatorie, deoarece pornindu-se de la postulatele ei i se poate refuza unui om dreptul de a fi încadrat în muncă pe considerentul că are o predispoziție negativă, ceea ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relației dintre stabil și dinamic în personalitate. Argumente pro sau contra recoltate și din mediile organizaționale n-ar fi decât benefice. Plus că psihologia organizațional-managerială ar putea prefigura propriile ei nedumeriri. De exemplu, faptul că satisfacția este influențată de factori dispoziționali nu trebuie pus la îndoială. Ne putem însă întreba dacă acești factori sunt într-adevăr stabili, invariabili sau dacă nu cumva suportă o serie de modificări ca urmare a modelarii socio-organizaționale? Oare nevrotismul, ca factor ereditar, rămâne același de-a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a lungul vieții unui individ sau se restructurează sau modifică în funcție de mediul de viață al acestuia? Nevrotismul cuiva care lucreează într-un mediu stresant va avea oare aceleași efecte cu nevrotismul altcuiva care lucreează într-un mediu calm, liniștit? Abordarea dispozițională trebuie folosită nu ca argument pentru a încadra sau nu o persoană în organizație, ci, ca strategie practică − pornind de la cunoașterea trăsăturilor angajaților, chiar și a celor problematice, să se ajungă la ameliorarea sau folosirea lor în avantajul organizației. Din
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborate și teorii proprii, specifice satisfacției muncii. Landy (1989) prezintă teoriile formulate de Schaffer (1953), Lawler (1970), Locke (1976), Landy (1978). Judge et al. (2001) preferă să clasifice teoriile satisfacției în funcție de factorii generatori. El găsește trei categorii de teorii: situaționale, dispoziționale, interactive. Dintre teoriile mai specifice ale satisfacției, patru ne rețin în mod deosebit atenția: teoria bifactorială (Herzberg et al., 1959); teoria proceselor oponente (Landy, 1978); teoria comparării interpersonale (Weiss, Shaw, 1979); teoria comparării intrapersonale (McCormick, Ilgen, 1980). Teoria bifactorială A
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mediului muncii, modelul consideră că satisfacția muncii este rezultatul unor însușiri de personalitate (temperament, caracter) sau al factorilor genetici; investigațiile efectuate pe perioade mari de timp, de la 2 la 50 de ani, au demonstrat existența acestei relații (vezi infra, abordarea dispozițională a satisfacției). Informații cu privire la modelele explicativ-interpretative ale satisfacției pot fi găsite în: Kreitner, Kinicki, 1998, pp. 206-207; Johns, 1998, pp. 130-133. Capitolul XV Motivație, satisfacție, performanță Unii psihologi, aș spune chiar marea lor majoritate, cred că motivația oamenilor pentru a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
unor caracteristici personale ale persoanei care experimentează stresul. Persoanele apte, dotate cu deprinderi excepționale, cele cu o experiență anterioară bogată, experte într-un domeniu etc. vor fi performante chiar și în condițiile unui nivel înalt de stres. Sunt apoi trăsăturile dispoziționale ale persoanelor, îndeosebi cele temperamentale și caracteriale, care predispun spre anumite atitudini și comportamente ce vor favoriza sau împiedica apariția efectelor pozitive sau negative ale stresului asupra performanței. Toate acestea ne atenționează asupra prudenței cu care trebuie făcute generalizările referitoare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
trecerii timpului, în oboseala cronică ea poate dispărea după o perioadă de repaus. Un alt argument care susține diferența dintre burnout și oboseala cronică este și următorul: literatura medicală despre sindromul de oboseală cronică tinde să atribuie această stare factorilor dispoziționali din interiorul persoanei, pe când descoperirile științifice din ultimii 20 de ani au relevat puține corelații semnificative între personalitate (dispoziții individuale) și burnout. (Cooper, Dewe, O’Driscoll, 2001, p. 82). Toate cele de mai sus ne conduc la următoarea concluzie: burnout-ul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate de transformare inerentă acțiunii umane”, În același timp „dispozițională” (adică Înscriindu-se În durată) și „relațională” (analizele legate de substanțe, atribute și jocuri nule cedând În acest caz locul unor raționamente În termeni de câmpuri, procese și relativitate). ν Se cuvine, În acest sens, să privilegiem o abordare multidimensională
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
face parte și sinteza, acte de "timporizare" (intervenția timpului este necesară), ale căror rezultate vor fi înfățișate și în lucrarea de față. Revenind la teza formulată mai sus (mai degrabă, o ipoteză), după care gândirea constrângătoare (autonomă) ține de condiții dispoziționale (dobândite), nu "naturale" și a priori, putem observa că analitica și dialectica, disciplinele "formale" ale filosofiei (și instituții ale dictaturii judicativului, cum precizam), revin în reconstrucții filosofice exemplare. În această lucrare voi ilustra pornind de la filosofiile lui Aristotel, Kant și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și privesc "natural" mediul social ca schimbător (de exemplu, dacă nu "le place" locul de muncă, îl schimbă cu mai multă ușurință decît individualiștii) (Triandis, Suh, 2002, p. 141). Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să repertorieze proporția activităților efectuate în mod obișnuit în fiecare domeniu al vieții; • al cincilea exercițiu privește auto-atribuirile cauzale. El permite, pentru fiecare domeniu, să se repereze proporția activităților a căror realizare este pusă pe seama unor factori externi (hazardul...) sau dispoziționali (voință personală...). Procesându-se inventarul sistemului de activități, se ajunge la elaborarea unor indici care permit procesări statistice. Acești indici se raportează, bineînțeles, la dimensiunile modelului. Se poate găsi în anexa lucrării de față un exemplu de grilă cu instrucțiuni
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interioritate este, deci, un demers la origine cognitiv (o origine de tip rațional, autentică și esențială, care îmbrățișează conceptual nucleul afectiv arhaic și dezvăluie o preeminență a regnului ideal asupra oricărui punct de emergență inconștientă). Identitatea și identificarea de tip dispozițional care se întemeiază pe sedimentarea modelelor parentale trebuie cel mult integrată unui demers reciproc-exploratoriu, care aduce în teritoriul unei conștiențe de tip opțional ceea ce înainte era doar tropism emoțional. Latura nereflectată a atracției interpersonale trebuie redusă la statutul unui simplu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
În plan social (cultural, politic, economic). Metode pentru stimularea creativității Stimularea creativității este un demers socioeducațional complex ce cuprinde simultan fenomene de activizare (incitare și susținere), antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului creator. Trebuie, Însă precizat faptul că premisele naturale, dispoziționale oferă o bază mult mai largă pentru dezvoltarea creativității decât este ea realizată În activitățile instructiv-educative În care sunt antrenați cadrele didactice și elevii. În acest sens, ca scop practic este necesar să avem În vedere Întregul sistem al condițiilor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
de pedagogie. Orice părinte ori profesor depășiți de situație, pot regăsi drumul de aducere spre lumină a celui ce pare că a devenit ineducabil. Cum procedează Michel, care e totuși un al treilea, mediatorul, asemeni psihologului? Se fixează pe coordonatele dispoziționale ale celui ce urmează a fi consiliat. Dacă tânărul are chef de ciomăgeală, mediatorul se plasează într-o poziție gata de pregătire pentru pugilistică. Însă îi arată că și dacă ar urma o partidă de înjurături, puștiul n-are șanse
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
acesta neperformant, defectuos și corupt. Și care-l perpetuează. Excepțiile sunt rare. Iar dacă aceste componente ale realității sociale creează mediul nostru situațional, indivizii nu mai văd ieșiri din situație, percep totul ca o circumstanță fără soluție, ca o forță dispozițională fără ieșire. Dacă acesta e contextul nostru În care se nasc idei, proiecte, ideologii, atitudini, reprezentări sociale, legi și norme, atunci toate aceste producții sunt marcate cognitiv de mediul În care au fost create. O instituție În care normele nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a unor persoane nevinovate - ori folosirea autorității și puterii oferite de sistem pentru încurajarea sau acceptarea acestor practici” (p. 5). Apoi, autorul își exprimă poziția în problema determinării comportamentelor umane, spunând: „Psihologii sociali (ca și mine) tind să respingă concepția dispozițională [de centrare pe factorii interni, pe trăsăturile de personalitate - n.n.] când încearcă să înțeleagă cauzele comportamentelor neobișnuite” (p. 7). Aceasta nu înseamnă că distinsul profesor adoptă concepția contrară (situaționistă, care face din factorii de mediu cheia înțelegerii comportamentelor umane). Philip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]