3,286 matches
-
ură nemiloasă pentru orice adversar, real sau plăsmuit. Vorbind despre generația „internaționalistă”, a „comuniștilor idealiști”, ce păreau să nu perceapă politicul decât într-o formulă de exprimare extremistă, adică ori socialismul lui Stalin, ori nazismul lui Hitler (ceea ce însemna a disprețui atâtea alte variante antifasciste fără nuanță totalitară, active în perioada interbelică), autorul insistă asupra rigidității oarbe și a violenței cu sistem la care înțelegeau să facă apel: „Fanatici și creduli, au rămas comuniști credincioși chiar și atunci când au fost puși
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea unui “psalm” trist, afișat într-o expoziție comemorativă de la Grand Central. Nimeni n-
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
acest motiv era ea o rivală primejdioasă pentru religia creștină. Literatul roman, în genere, era greu de convins că a avea cultură nu înseamnă mare lucru dacă adevăratul ideal era altul decât sfințenia. Așa se face că Augustin, care nu disprețuia deloc pe Cicero sau pe Vergiliu, se teme să-i elogieze fățiș. Ce ar fi spus contemporanii?! Că Augustin împărtășește idolatria? Când recitește De ordine în vederea redactării Retractărilor, Augustin se simte neliniștit: „Și faptul că am dat prea mare importanță
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
adevărurilor de credință și pentru faptul că operele lor nu corespundeau regulilor a ceea ce, în general, era socotit a fi un stil rafinat<footnote Or., Comm. in Jo., 7: „limbajul simplu al Scripturii, pe care grecii sunt înclinați să-l disprețuiască, arată puterea cea nemărginită a lui Dumnezeu” (PSB 7, 333-334). footnote>. Această ofensiva culturală a dus la apariția unei noi probleme, și anume cea a modului în care trebuie făcute cunoscute, transmise, expuse adevărurile de credință dobândite prin citirea, studierea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2, 46 (ed. rom., 256; PG 35, col. 456); Or. 43, 11: „Eu cred că toți oamenii cu mintea întreagă ar recunoaște că printre bunurile pământești locul întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întâi îl ocupă educația (pai¿deusij) - și nu numai educația noastră creștină, care disprețuiește toată podoaba și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu trebuie să disprețuim cerul, pământul, aerul și toate celelalte lucruri, pentru că unii le-au înțeles rău, adorând făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L adora pe Dumnezeu Însuși
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și meșteșugirea, neurmărind decât singură mântuirea și binele, ci chiar și cealaltă (profană), pe care mulți creștini, nedându-și bine seama ce spun, o disprețuiesc, ca fiind ispititoare și primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu trebuie să disprețuim cerul, pământul, aerul și toate celelalte lucruri, pentru că unii le-au înțeles rău, adorând făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L adora pe Dumnezeu Însuși, tot așa trebuie să cultivăm cele ce ne sunt de folos (xrv¿simon) pentru viața și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
multă grijă, ca să nu alunec la o frumoasă alcătuire a vorbelor, căci noi trebuie să întrebuințăm timpul nu cu frumuseți de stil, ci cu puterea ideilor”<footnote M. Bulacu, Principiile fundamentale ale omileticii ortodoxe, ST, 8-10, 1977, 631. footnote>. El disprețuia laudele și aplauzele ce i se aduceau. Pe vremea lui Ioan Hrisostom, credincioșii aplaudau pe predicator în Biserică. Pe el îl supărau acestea, și îi mustra: „De ce aplaudați? Biserica nu este teatru. Cele mai multe aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
idealul nu se confundă cu absolutul care e accesibil doar prin adevăr. În accepțiunea biblică nu poți ajunge la Tatăl (absolutul) decât prin Iisus care este adevărul, calea și viața. Ori, și politica, și biserica, în forma ei de instituție, disprețuiesc adevărul - lucru care nu mai trebuie demonstrat întrucât se învață la istorie. Ceea ce-i mișcă pe tirani și teroriști nu este desăvârșirea, nici infinitul și nici măcar idealul, ci banala dorință de putere. Ei caută doar suporturi ideologice pentru a accede
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
al cruzimii, al ne-simțirii. O generație care își trăiește un zgomotos faliment moral, după ce a vibrat pentru dramele din Vietnam și Cambogia, determinând retragerea americană nu și pacea în regiune, după ce a erodat codul moral al tradiției, după ce au disprețuit valorile materiale și avantajele oferite de ele, s-au repezit să le acumuleze, determinând relativizarea convențiilor nu și instaurarea adevărului. Acolo unde compasiunea a murit, nici știința nu poate rezolva situațiile conflictuale: doctorul jucat de Ioan Coman e mereu în urma
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
parvenitul Costea Bratu, susținut de liberalii lui Gheorghe "Grecul", răsuflați după atentatul din decembrie 1933. De altfel nu are nici o considerație pentru fruntașii zonei, începând cu țărănistul Chiroiu și sfârșind cu ciudatul de la conacul Sionilor, Mateiu Caragiale. Pe primul îl disprețuiește pentru primitivismul lui, pe celălalt pentru amatorismul cu care face agricultură, inclusiv pentru bietul cârd de curcani cu care vrea să concureze spița galică din marea lui crescătorie. Cunoscut și ca iscusit vânător de dropii, Gogu Ionescu își lasă impozantele
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
se Întoarce. Căci ochiul lui Dumnezeu privește mereu ceea ce este prezent, neținând seama de cele trecătoare. Stăruința În răutate este considerată de Dumnezeu ca o zi sau ca o seară a nopții care a trecut Și a pierit, deși este disprețuită de cei ce păcătuiesc ca Și cum nu ar fi făcut nimic. Dar de Dumnezeu este socotită ca o mulțime de ani. Căci zice: «Nimicnicie vor fi anii lor» (Ps. 89, 5). Foarte nimerit Și În Înțeles propriu numește Psalmistul greșelile nimicnicie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
va fi atent la cele mici, nu va fi biruit nici de cele mari. Fiecare din noi trebuie să conștientizăm faptul că păcatul este călcarea voii lui Dumnezeu și prin orice păcat îl necinstim pe El (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Prin păcat, omul se înstrăinează de Dumnezeu, iar prin pocăință, prin fapte bune, prin dobândirea virtuților și prin primirea Sfintelor Taine se apropiem de Dumnezeu și se unește iarăși
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să ne stăpânească mâniile nedrepte, oprindu-ne chiar și de la apărare ; alungă patima lăcomiei prin porunca de a ne dezbrăca de bunăvoie și de cămașa rămasă în folosul celui ce voiește să ne ia haina. Tămăduiește frica, poruncindu-ne să disprețuim moartea. Astfel, prin fiecare dintre porunci vei afla cuvântul plugăresc, smulgând rădăcinile rele ale păcatelor din adâncul inimii noastre și curățindu-ne de rodul spinilor”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, „Opt omilii la Fericiri”, omilia a șasea, p. 93. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
un editor (ca și un artist) cu muzica pe care o editează/interpretează. Falsificări asemănătoare apar mai târziu și în editarea compozitorilor clasici. Aici deformările sunt altele, nu mai puțin nepermise: modificarea și completarea indicațiilor existente, mai ales în ce privește frazarea-articulația (disprețuind semnele de strictă articulație existente și considerând fiecare arc de legato drept o delimitare de frază), unele nuanțe dinamice (printre altele, atenuarea unor contraste, de ex. introducând în nenumăratele indicații beethoveniene de fp un diminuendo, cu rezultatul total fals - f
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
și simțirea, au puterea de a deosebi între anumite realități. Mintea deosebește între cele spirituale și cele sensibile sau între cele veșnice și cele trecătoare, îndemnând pe om să se prindă de cele dintâi ca de cele bune și să disprețuiască pe cele de al doilea, ca pe cele rele. Simțirea deosebește între plăcere și durere, găsind-o pe cea dintâi ca bună și pe cea de a doua ca rea și îndemnând pe om să caute pe cea dintâi. Ea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
despre două căi de a discerne. Mai întâi puterea de a deosebi cele spirituale (inteligibile), putere specifică sufletului care îl convinge ca de cele dintâi (cele inteligibile) să se prindă cu toată sârguința, iar pe celelalte (cele sensibile) să le disprețuiască. Mai apoi este simțirea care are puterea de aUntitled Document deosebi între plăcerea și durerea trupului. Această putere a trupurilor însuflețește și cele sensibile, convinge pe om să îmbrățișeze pe cea dintâi (adică plăcerea) și să respingă pe cea de-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
clocotire de emoții și ură, va reuși să ridice un bastion moral, care în viitor va sta drept mărturie a virtuților poporului român. Făcând uz de argumente, el a invocat bunătatea și blândețea proverbială a românilor, precum și memoria strămoșilor care disprețuiau cruzimea și rasismul (s.n.). Dar cel mai substanțial argument adus de primar autorităților a fost faptul că întreaga gospodărie comunală e deservită de tehnicieni evrei, fără de care viața orașului va fi paralizată”. Cert este că Traian Popovici nu și-a
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
doar de dragul de a fi „anti”, ori pentru că „anti” se molipsesete, ori pentru că a fi „anti” e cool. Adică „anti” fără rost și fără motiv. Au ajuns în stadiul acesta pentru că profesorii lor i-au învățat să fie așa. Să disprețuiască totul, să pună la îndoială totul, să respingă totul, să se decupleze total de rădăcinile lor tradiționale, să ceară că instituțiile sociale și politice, așa cum le-au primit de la părinții lor, să fie date la o parte și înlocuite. Fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa pot supraviețui. Dar nu recunosc aceasta niciodată. Ele ne spun, "Vă iubim." E ca în Orwell. "Noi o să avem grijă de voi." Chiar când îi torturează le spun, "Vă iubim. Credeți în noi, bizuiți-vă pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
că zicea, "Dar așa zice în ziar. Îți spun fiindcă așa a scris în ziar." După mine, complicitatea e un fapt real - complicitatea dintre guvern, lumea afacerilor și mass-media, o complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa pot supraviețui. Dar nu recunosc aceasta niciodată. Ele ne spun, "Vă iubim." E ca în Orwell. "Noi o să avem grijă de voi." Chiar când îi torturează le spun, "Vă iubim. Credeți în noi, bizuiți-vă pe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
în care să fie înfățișată o parte din copilăria mea? Subliniez că vreau să scriu nuvela aceasta pentru că mentalitatea oamenilor mi-o cere; se spune că scriu jurnal intim pentru că nu sînt în stare de creație. Deși în sinea mea, disprețuiesc aceste stupidități și mediocrități, totuși, ceva superficial din temperamentul meu se simte prost cu povara acestei judecăți în spinare. Nuvela va fi scrisă, tot la persoana întîia; trebuie să aibe ceva de poem; un lirism intens, o frază ritmată. Mai
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
la războiul care amenință să izbucnească în lume. La moarte, mă pot gîndi. E liniștea morții în pace. 31 Iulie. Nu mă gîndesc decît să scriu, să scriu și iar să scriu, am devenit un literat incorigibil, tocmai eu care disprețuiesc pe literați și literatura. Și tocmai acum, "literat", cînd nici nu mai e momentul (n-a fost niciodată). Odinioară, aveam un fel de vervă febrilă, la scris. Acum, doar o ciudată predispoziție la vorbă, la a spune "tot ce am
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
profitînd de telefoanele instituției, soți plictisiți etc. - alcătuiesc o umanitate privită nu cinic, ci cu o comprehensiune binevoitoare: ei nu pot fi ignorați, există, fac parte din realitatea noastră. Pe care Ioana Bradea nu o fardează dar nici nu o disprețuește. Ea nu folosește eufemisme, e adesea frustă, cu expresii greu de suportat, mai ales excesul de înjurături (știm că așa se vorbește azi, auzim oripilați pe stradă, dar parcă, în economia cărții, paginile împănate cu grosolănii sînt prea de tot
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
timp" nu avea inginerul cu pricina, pe care poate că natura l-a înzestrat, realmente, cu înclinații artistice, ci frica de ratare i-a smuls condeiul din mână, teama că ar putea fi obligat să trăiască în sărăcie și singurătate, disprețuit de semenii săi, devorat de sentimentul inutilității, de neputințe și dezamăgiri cu tot cortegiul lor de compromisuri și de abdicări. Inconștiență sau un foarte mare curaj semnifică această opțiune? Alegi sau ai fost ales? Citez din Norman Manea: "Ar trebui
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]