144 matches
-
în discuție. Se vorbește mult despre energia regenerabilă, dar impactul estimat este mult mai mic decât al noilor tehnologii din genetică. Informatica, impact de 15 triliarde de dolari asupra economiei mondiale Tehnologiile din zona informaticii prezintă cel mai mare potențial disruptiv. În top se află internetul mobil, automatizarea muncii cu informațiile, „internetul lucrurilor" și cloud computing-ul, la care se adaugă robotica avansată. Această paletă de tehnologii ar urma să aibă, până în 2025, un impact cumulat de 15 trilioane de dolari asupra
Scenariu sumbru: Locurile de muncă vor dispărea cu sutele de milioane by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/51180_a_52505]
-
foșnind șerpește, în unele tablouri, ardențe cromatice, straniu, mîngîietor răcorite. Pictorul le menește, s-ar spune, unui Infern care nu doare, aproape facețios, flăcări de roșu rece, cyclamen, dar și griuri matur decantate, se alungă volubil prin cîmpul imaginii. Accentele disruptiv expresioniste se alcătuiesc laolaltă, fără prejudiciu, mai degrabă signaletic trebuitoare, cu o continuitate căreia nu-i fac lipsă nici humorul, nici un anume blînd „moelleux” al suprafețelor. Păsări ce mătură uneori spațiul își trec, tactil aproape, profeția, pe lîngă figuri de
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
serviciilor de retransmisie a programelor audiovizuale este nivelul relativ ridicat al impactului inovației tehnologice, dar și accentuarea vânzării acestui serviciul în cadrul unor pachete de servicii (de tipul multiplay). "Implementarea tehnologiei DTH (Direct to Home) a reprezentat o inovație de natură disruptivă, ducând la estomparea efectului economiilor de densitate de pe acestă piață, generând o extindere a piețelor geografice relevante. Însă acest efect este contracarat de efectul economiilor de scop, fenomen care este accentuat prin vânzarea pachetelor de servicii multiplay. De asemenea, creșterea
Trecerea la TV digitală şi introducerea serviciilor multimedia vor creşte concurenţa () [Corola-journal/Journalistic/80833_a_82158]
-
obraznic, refuzând de multe ori să se supună până și celei mai mici rugăminți, ba chiar părând că îi supără ceilalți în mod deliberat. Întrebare: Sunt crizele de isterie ale lui Matthew și Rachel indiciu al unei tulburări de comportament disruptive? Tulburările de comportament disruptive - categorie în care intră, conform DSM-IV-TR (APA, 2000), tulburarea de conduită și tulburarea opozițională - sunt foarte frecvente la copii și adolescenți. Tulburarea opozițională se manifestă printr-o serie de simptome de agresivitate, furie și neascultare. Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ori să se supună până și celei mai mici rugăminți, ba chiar părând că îi supără ceilalți în mod deliberat. Întrebare: Sunt crizele de isterie ale lui Matthew și Rachel indiciu al unei tulburări de comportament disruptive? Tulburările de comportament disruptive - categorie în care intră, conform DSM-IV-TR (APA, 2000), tulburarea de conduită și tulburarea opozițională - sunt foarte frecvente la copii și adolescenți. Tulburarea opozițională se manifestă printr-o serie de simptome de agresivitate, furie și neascultare. Copiii afectați au în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cu privire la nivelul general de reușită a copilului pe plan școlar și social. Baza empirică a sistemului de clasificare dimensional Studiile multivariate privind problemele comportamentale și emoționale ale copilului și adolescentului permit identificarea a două mari categorii de probleme: comportamentele extrovertite (disruptive, cum ar fi agresivitatea, delicvența, sau încălcarea regulilor și hiperactivitatea) și comportamentele introvertite (anxietatea, depresia, acuzele somatice, izolarea). Cazurile de extroversiune ajung mai frecvent la specialist decât cele de introversiune și s-a constatat că scorurile copiilor din prima categorie
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
părinților, tratamentul psihosocial (managementul comportamental și situațional) și medicația s-au dovedit eficient în tratarea copiilor cu ADHD (Barkley, 1997). În ceea ce privește diminuarea anxietății, folosirea tehnicilor de antrenare cognitivă și comportamentală a avut rezultate promițătoare (Kendall și colab., 1992). Pentru tulburările disruptive, s-a constatat că cea mai eficientă metodă de tratament este instruirea părinților cu privire la tehnicile comportamentale (Spaccarelli, Cotler & Pennman, 1992). Comitetul special al Asociației Americane de Psihologie și tratamentele bazate pe dovezi Ca răspuns la nevoia de a avea tratamente
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ADHD (neatenția, hiperactivitatea și impulsivitatea) seamănă cu simptomele depresiei, tulburării bipolare și anxietății. În plus, cele trei afecțiuni sunt frecvent comorbidități. ADHD și tulburările de extroversiune. Gradul de inadaptare al copiilor și adolescenților cu ADHD care au și tulburări comportamentale disruptive (tulburare opozițională și tulburare de conduită) este mult mai ridicat (Moffit, 1990), ei având și performanțe mult mai slabe decât cei care suferă doar de ADHD (Barkley și colab., 1990). Studiile arată că între 35 și 60% dintre copiii cu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
depășită de ceea ce i se cere. Kerry se plânge uneori de dureri de stomac și de cap și pierde cam patru zile de școală pe lună din cauză că nu se simte bine. Robby este în aceeași clasă, dar are un comportament disruptiv. Și el este un elev mediocru, tot cam de nota 7, iar învățătoarea crede că pentru putea obține note mai bune ar fi suficient să se concentreze asupra muncii. Robby este câteodată autoritar și se întâmplă frecvent ca el să
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
anxietății din cadrul scalelor Beck pentru copii și adolescenți (Anxiety Scale of the Beck Inventories for Youth, Beck & Beck, 2001) 7-12 ani Este una dintre cele 5 scale cu 20 de itemi care măsoară conceptul de sine, depresia, anxietatea și comportamentul disruptiv. Scala Yale Brown pentru comportamentul obsesiv-compulsiv la copii (The Children’s Yale Brown Obssessive Compulsive Scale, CY:BOCS; Goodman, Rasmussen & Price, 1988) 6-18 ani Măsoară gravitatea obsesiilor și compulsiilor: timpul dedicat acestora, distresul și gradul de afectare a vieții cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
unul din factorii de risc de suicid. 75% dintre adolescenții cu tulburare depresivă majoră se vor sinucide înainte de a ajunge la vârsta mijlocie (Weissman și colab., 1999). Factorii de risc în conduita suicidară Abuzul de substanțe psihoactive, comportamentele agresive sau disruptive și depresia sunt cei mai importanți factori de risc de suicid la copii și adolescenți. Cum în circa 50% din cazurile de sinucidere se constată abuz de substanțe psihoactivesau consum de băuturi alcoolice, s-a afirmat că creșterea ratelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Răspunsuri: 1d; 2c; 3a; 4c; 5c; 6b; 7c; 8c. Capitolul 8 PROBLEMELE DE COMPORTAMENT În vreme ce tulburările de introversiune sunt, de multe ori, greu de diagnosticat și de evaluat tocmai datorită naturii lor interne și discrete, problemele de extroversiune sunt intruzive, disruptive și, frecvent, presupun reacții agresive de intimidare fizică și verbală. Până când părinții sau educatorii cer ajutorul specialiștilor pentru a face față acestor comportamente foarte dificile, copilul este, în multe cazuri, și scăpat din frâie și ... cu mâinile pe frâie. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pronunțate pare să dureze mai mult la cei la care debutul este precoce (Aguilar, Stroufe, Egeland & Carlson, 2000). Aguilar și colaboratorii săi au constatat că, în primii trei ani de dezvoltare, următoarele caracteristici familiale cresc riscul apariției tulburărilor de comportament disruptive: atașamentul evitant, depresia persoanei care asigură îngrijirea copilului, stresul, nivelul socioeconomic scăzut, sensibilitatea îngrijitorului și calitatea îngrijirii. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIVE DSM-IV-TR include acest gen de afecțiuni în categoria tulburărilor de obicei diagnosticate prima dată în primii ani de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
săi au constatat că, în primii trei ani de dezvoltare, următoarele caracteristici familiale cresc riscul apariției tulburărilor de comportament disruptive: atașamentul evitant, depresia persoanei care asigură îngrijirea copilului, stresul, nivelul socioeconomic scăzut, sensibilitatea îngrijitorului și calitatea îngrijirii. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT DISRUPTIVE DSM-IV-TR include acest gen de afecțiuni în categoria tulburărilor de obicei diagnosticate prima dată în primii ani de viață, copilărie sau adolescență: tulburarea opozițională și tulburarea de conduită. Acestea au în comun agresivitatea și au fost ambele clasificate ca tulburări
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
toate aceste etape (comportamentele dispar o dată cu creșterea în vârstă) în cazul formelor ușoare de comportament dezadaptativ (Loeber & Stouthamer-Loeber, 1998). PROBLEMELE DE COMPORTAMENT ȘI TULBURAREA DE CONDUITĂ Literatura de specialitate folosește adesea termenul de probleme de comportament pentru a desemna comportamentele disruptive asociate cu afecțiunile cele mai severe care afectează conduita. Categoria de diagnostic folosită de DSM-IV-TR (APA, 2000) pentru forma cea mai gravă de comportament disruptiv este tulburarea de conduită. Descriere clinică și caracteristici asociate Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), principala caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
CONDUITĂ Literatura de specialitate folosește adesea termenul de probleme de comportament pentru a desemna comportamentele disruptive asociate cu afecțiunile cele mai severe care afectează conduita. Categoria de diagnostic folosită de DSM-IV-TR (APA, 2000) pentru forma cea mai gravă de comportament disruptiv este tulburarea de conduită. Descriere clinică și caracteristici asociate Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), principala caracteristică clinică a tulburării de conduită este „pattern-ul comportamental repetitiv și persistent de încălcare a normelor sociale sau a drepturilor celorlalți”. Criteriile de diagnostic sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
conduită este frecvent însoțită de comorbidități și, cum cei afectați au vârste mai mari, acestora li se adaugă foarte adesea abuzul de substanțe psihoactive în 50% din cazuri (Reebye, Moretti & Gulliver, 1995) și depresia. Evoluție Dintre toate tulburările de comportament disruptive, tulburarea de conduită implică cele mai grave, mai complexe și mai problematice comportamente. Până acum, foarte multe studii s-au concentrat asupra modului în care aceasta evoluează în funcție de momentul de debut: precoce (în copilărie) sau tardiv (în adolescență). Evoluția cazurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
probleme este de a avea relații sociale precare și de a gravita în jurul altor copii cu comportament similar, antrenându-i pe cei de aceeași vârstă în activități ce deviază de la normal (Dishion, Spracklen, Andrews & Patterson, 1996). CATEGORIA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT DISRUPTIVE După cum s-a menționat anterior, cercetările susțin abordarea tulburării opoziționale și a celei de conduită ca două afecțiuni distincte (Frick și colab., 1993). Totuși, fiind ambele tulburări de comportament disruptive, ele au multe caracteristici comune - atitudinea de sfidare, agresivitatea și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
normal (Dishion, Spracklen, Andrews & Patterson, 1996). CATEGORIA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT DISRUPTIVE După cum s-a menționat anterior, cercetările susțin abordarea tulburării opoziționale și a celei de conduită ca două afecțiuni distincte (Frick și colab., 1993). Totuși, fiind ambele tulburări de comportament disruptive, ele au multe caracteristici comune - atitudinea de sfidare, agresivitatea și comportamentele de încălcare a regulilor - și au, de asemenea, multe în comun în ceea ce privește etiologia, evaluarea și tratamentul. În plus, deși 75% dintre copiii cu tulburare opozițională nu sunt diagnosticați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a lobului frontal la adolescenții cu tulburare de conduită (Moffit & Henry, 1989). Studiile pe gemeni și pe copii adoptați au indicat că această afecțiune este influențată atât de factorii genetici, cât și de cei ambientali. Riscul apariției tulburărilor de comportament disruptive este mai mare în familiile în care părintele biologic sau adoptiv are o tulburare de personalitate antisocială sau atunci când părinții biologici sunt dependenți de alcool ori suferă de tulburări de dispoziție, schizofrenie sau au un istoric de ADHD (APA, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
căutare de senzații la unii copii (Quay, 1986). De reținut Nivelul scăzut de activitate a lobului frontal se asociază cu o capacitate redusă de a inhiba reacțiile comportamentale și de planificare. Aceasta poate explica de ce ADHD și tulburările de comportament disruptive se asociază atât de frecvent. De reținut Pentru copii, neascultarea poate fi un mijloc eficient de evitare sau sustragere de la activități indezirabile care necesită respectarea unor rugăminți (de exemplu, ridicarea unor jucării de pe jos sau curățenia în cameră). Conform teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
furiei. În cadrul „Sistemului de evaluare comportamentală pentru copii” (BASC, Reynolds & Kamphaus, 1992), scale cu punctaje mari vor fi, foarte probabil, cele referitoare la agresivitate, probleme de conduită și problemele de extroversiune compozite. Tratament Tratamentele validate empiric pentru tulburările de comportament disruptive Una dintre problemele pe care le pune găsirea de tratamente validate empiric pentru tulburarea opozițională sau tulburarea de conduită este faptul că multe rezultate sunt clasate în categoria largă a tulburărilor de comportament disruptive. Brestan și Eyberg (1998) au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
validate empiric pentru tulburările de comportament disruptive Una dintre problemele pe care le pune găsirea de tratamente validate empiric pentru tulburarea opozițională sau tulburarea de conduită este faptul că multe rezultate sunt clasate în categoria largă a tulburărilor de comportament disruptive. Brestan și Eyberg (1998) au trecut în revistă și au evaluat 82 de studii făcute pe mai mult de 5000 de subiecți (cu tulburări de comportament disruptive: tulburare opozițională și/sau de conduită) conform criteriile stabilite de comitetul special al
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
faptul că multe rezultate sunt clasate în categoria largă a tulburărilor de comportament disruptive. Brestan și Eyberg (1998) au trecut în revistă și au evaluat 82 de studii făcute pe mai mult de 5000 de subiecți (cu tulburări de comportament disruptive: tulburare opozițională și/sau de conduită) conform criteriile stabilite de comitetul special al Asociației Americane de Psihiatrie (1995) pentru tratamentele validate empiric. Autorii au constatat că majoritatea programelor analizate se întemeiază pe metode cognitiv-comportamentale, cu sau fără o componentă parentală
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
compulsiv suferă adesea și de alte tulburări și prezintă factori de risc asociați (care vor fi discutați pe scurt). Mulți dintre copiii și tinerii care consumă substanțe psihoactive suferă și de alte afecțiuni, printre care: depresia, anxietatea, tulburările de comportament disruptive, tulburările comportamentului alimentar și ADHD. În numeroase cazuri ADHD, depresia și abuzul de substanțe psihoactive se asociază (Kaplan, 1998). Informațiile furnizate de „Studiul național privind comorbiditățile” au pus în evidență faptul că indivizii cu tulburări anxioase sunt de două până la
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]