442 matches
-
detaliu, făcute cu acribie. A abordat probleme controversate ale literaturii române medievale, ca în Limba povestirilor slave despre Vlad Țepeș (1961; Premiul Ministerului Învățământului), cu o interesantă încheiere privind slava carpatică în care au fost scrise aceste narațiuni, a operat distingeri însemnate și demonstrații de erudiție filologică. După părerea sa de eminent cunoscător al vechii literaturii omiletice, prima Cazanie a lui Coresi (din 1567) este o tălmăcire a Postillei de Neagovo, culegere de cazanii puternic înrâurită de dogma calvină, alcătuită pe la
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat una dintre constantele gândirii sociologice românești dinainte de 1989 și nu cred că este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
însă mai mult o condiție decât o cauză a delincvenței. În lipsa propensiunii spre delincvență, simplul fapt al unui control social mai scăzut nu este de natură să producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat un termen mai general și mai neutru - factor determinant. Insensibilitatea analizei sociologice la distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți, printre altele și a distincției dintre cauze și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
producă delincvență. Interesant este că arareori în analizele sociologice putem găsi preocuparea pentru distingerea diferitelor tipuri de cauze. Sunt și excepții (Achim, 1973). De regulă, este utilizat un termen mai general și mai neutru - factor determinant. Insensibilitatea analizei sociologice la distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți, printre altele și a distincției dintre cauze și condiții, are mai multe surse (Vlăsceanu, 1985). În primul rând, caracterul încă primitiv al multor teorii sociologice. Ele se mulțumesc cel mai adesea să alcătuiască liste nestructurate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivului efect. În acest sens, încetățenirea termenului de factor determinant exprimă o opțiune comodă, neangajantă. În al doilea rând, această insensibilitate este susținută și de cele mai multe dintre tehnicile actuale de analiză empirică, centrate în mod special pe detectarea simplei covariații. Distingerea diferitelor tipuri de factori determinanți este mai puțin operațională. Pe măsură însă ce se va dezvolta explicația teoretică a procesului de producere cauzală a diferitelor fenomene sociale, listele factorilor determinanți vor trebui să fie tot mai structurate, precizându-se contribuția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
foc”, „generațiile de ceaușei” - născuții Între 1966 și 1989 - sau „generațiile de sacrificiu”). Definițiile de generații pe care le produc discursurile sociale intervin la frontiera dintre memoria colectivă și istoria contemporană și contribuie la structurarea continuă a timpului social prin distingerea trecutului, prezentului și viitorului, incarnate de generațiile succesive. Conștiința de generație este o dimensiune a conștiinței timpului, cea prin care se realizează adaptarea individuală a timpului social, condiție de bază a vieții sociale. Amprenta timpului asupra generațiilor privește nivelul producției
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicativ trebuie înlocuit așadar de un altul, și anume de cultură, întrucât aceasta ar avea și forța de a modela opțiunile economice. O întrebare este însă inevitabilă: pot fi separați acești factori? Fukuyama optează pentru îmbinarea forței lor explicative, întrucât „distingerea cauzării tehnologice și culturale este altfel foarte dificilă, iar interferența dintre cele două este extrem de complexă. Cultura pare să joace un rol important în a determina cel puțin ritmul schimbării normative; societățile pot exercita un control asupra gradului în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
știe să folosească după cum se cuvine neîntrecutele instrumente de cercetare pe care și le-a Însușit”. Dar Vitner n-a debutat În volum numai cu critică literară ci și cu istorie literară. Dacă ar fi să aplicăm același ochean În distingerea vârfurilor editoriale, am observa că, la fel ca Dan Deșliu și Petru Dumitriu În poezie, respectiv, proză. Ion Vitner deține recordul editorial detașându-se net de confrați, prin cele cinci titluri apărute, ultimele patru 86 vizând aspecte legate de reconsiderarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și varietatea în unitate. Kant formulează corelația dintre cerințele strategice cuprinse în cele trei principii în felul următor: Prima lege preîntâmpină... rătăcirea în varietatea diverselor genuri originare și recomandă omogenitatea; a doua, dimpotrivă, limitează această înclinație spre uniformitate și ordonă distingerea subspeciilor înainte de a ne îndrepta, cu conceptul nostru general, spre indivizi. Cea de-a treia le reunește pe primele două, prescriind, în ciuda varietății maxime, omogenitatea prin trecerea treptată de la o specie la alta, care indică un fel de înrudire a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de ocultare a realității, iar prin centralizarea producției și difuzării programelor facilitează standardizarea și uniformizarea reprezentărilor publicului (Drăgan, 1996). Aceste efecte observate de Grebner se pot extinde și chiar pot fi mai mari în cazul copiilor a căror capacitate de distingere a realității și de selectare a mesajelor este mult mai scăzută. Cercetarea efectuată de Centrul Urban și Regional de Sociologie (CURS) și Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare la comanda CNA în noiembrie 2005, pe un eșantion
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
categorie, ficare, de la facere - a face; engl. classification)- Proces de stabilire a diferitelor clase a acțiunilor, obiectelor și conceptelor pe baza unei scheme de distribuție, în funcție de anumite criterii de esențialitate, genealogie, proveniență etc. Este activitatea sistematică prin care se urmărește distingerea diferitelor categorii de obiecte, fenomene, relații etc. din interiorul unei mulțimi, gruparea în submulțimi și definirea pe clase care au elemente comune, acestea deosebindu-se prin anumite caracteristici. În kinetoterapie, exercițiile se clasifică pornindu-se de la următoarele componente: a) structura
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între procesele senzoriale de reprezentare și cele motrice (de exemplu, urmărirea unei ținte în mișcare). Cu toate acestea, analizele factoriale privind aceste sarcini nu au putut evidenția un factor comun pentru toate sarcinile (Larousse, 2006). H. Wallon (1975) a propus distingerea printre subiecții normali a „tipurilor psihomotoare”, după modelul sindroamelor patologice raportate la insuficiența unei anumite formațiuni nervoase. Observațiile care stau la baza acestor diferențieri privesc tonusul muscular, iar în cazul bebelușilor au putut fi distinși copii hipertonici sau hipotonici, care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
istorice. Primul dintre aceste evenimente este relativ recent, începe cu epoca modernă; al doilea este la fel de vechi ca și vestirea mesajului evangheliei. Între unul și celălalt se situează paradoxul unei filosofii clasice creștine, marea încercare de a depăși contrapoziția prin distingerea domeniilor și propunerea unei îndrăznețe sinteze culturale. Atribuind filosofiei misiunea de a fixa cadrul metafizic abstract și credinței creștine, situarea acelui cadru în trăirea concretă a vieții de fiecare zi, s-a făcut posibilă depășirea paradoxului și prin asta s-
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fie un sistem, efect al unei meserii viitoare, fie un sistem pregătire militară, fie un sistem, morală sportivă. Elaborarea unui ansamblu de reclame subordonate sportului de performanță, ca formă a muncii trebuie pregătită prin ideea activității sociale, pe baza unei distingeri față de ceilalți indivizi din societate. Jocul sportiv presupune laturi și momente în care individul acționează cu echipa, clasa sportivă, cu prietenii, cu alte categorii sociale, cu relațiile morale și totodată se analizează valorile culturale ale propriei națiuni. Sportivitatea a devenit
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
numărul mic de interviuri și de participanți, faptul că a studiat doar debutul profesional și nu întreaga carieră de viață, exagerarea atitudinilor și comportamentelor negative ce însoțesc burnout-ul și lărgirea nepermisă a sferei noțiunii de burnout care creează probleme în distingerea burnout-ului de alte fenomene. În ciuda acestor limite, unele studii ulterioare au găsit susținere pentru modelul propus (Richardsen & Burke, 1995). Modelul fazic (Golembiewski, Munzenrider & Carter, 1983) O alta manieră de a înțelege burnout-ul ca pe un proces implică noțiunea de faze
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
perioada anterioară, acest era invers, net în favoarea fostei provincii romane. S-a constatat o înmulțire a obiectelor creștine în aproape toate necropolele Sciției Minor. Absența unor canoane privind riturile funerare în Biserica din primele veacuri, creează o dificultate reală în distingerea mormintelor creștine de celelalte. În principiu, mormintele creștine sunt de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai complexă și diferențială modul de corelare și manifestare a diferitelor comportamente ale personalității în procesul adaptării sau dezadaptării sociale. Deficiențele de natură psihică interesează atât devianța psihopatologică, cât și pe cea psihomorală, justiția penală fiind deseori confruntată cu necesitatea distingerii celor două situații, fie în domeniul rezolvării problemelor vizând răspunderea penală și a determinării gradului de vinovăție, fie a luării unor măsuri de ocrotire chiar față de persoane care nu se fac vinovate de săvârșirea unor infracțiuni, dar prezintă pericol social
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
evoluției culturii materiale din secolele V-VII, s-a reușit delimitarea elementelor slave de cele băștinașe, cu scopul unei mai bune înțelegeri a procesului etno-cultural românesc. Câteva trăsături ale ceramicii (forme neaspectuoase, recipiente cu buza tăiată, lipsite de ornamente) permit distingerea vaselor de factură slavă dintr-o așezare cu ceramică autohtonă. Printre certitudinile culturii locale, de veche tradiție romană, se numără ceramica și cuptorul de piatră, ultimul cu variantele sale, descoperit în toate regiunile românești, precum la Costișa și Botoșana (Moldova
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
identificată o categorie ceramică denumită convențional „de lux”, executată din pastă fină, de culoare cenușie sau gălbuie, având un decor lustruit și incizat. Această ultimă categorie devine frecventă ulterior, pe parcursul secolelor X-XI. Analiza inventarelor din așezările de VIII-IX a permis distingerea mai multor variante ceramice ale vasului-borcan ori tipsiei, lucrate la mână sau la roată și diferențiate prin câteva criterii (diametrul mai mic sau mai mare dintre gura și fundul vasului; umeri proeminenți sau prelinși; fundul gros): vas-borcan cu corpul zvelt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă consider că o astfel de lărgire a cadrului paradigmei ar duce la imposibilitatea distingerii ei de altele, deci nu voi subscrie clasificării lui Sen decât în privința lui Borda, Condorcet și Bentham. footnote> ale Teoriei Alegerii Sociale: Bentham în (1781), Borda în (1784), Condorcet în (1785). În (1991), Urken identifica alți autori care au publicat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prea multe informații deodată le pot provoca mari probleme); au o memorie slabă În ceea ce privește sunetele, cuvintele sau expresiile; dau dovadă de insecuritate și anxietate emoțională, de Înțelegere și exprimare a limbajului, de adaptare la schimbările solicitate de secvențele lecției, de distingere a informațiilor relevante de cele irelevante. Prin urmare, elevii din această categorie au nevoie de instrucțiuni clare, trebuie sprijiniți când se folosesc de anumite cuvinte-cheie, pentru a identifica informațiile esențiale de care au nevoie, trebuie avertizați când e necesar să
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
sondaj, e limpede că aici se urmărește nu atât înregistrarea opiniilor oamenilor (cum ar fi, de pildă, părerea despre o emisiune sau alta), ci a comportamentelor lor (de exemplu, intervalul de timp petrecut, în cursul unei zile, în fața televizorului și distingerea programelor vizionate). O întreagă asemenea anchetă, ca de altfel multe altele ce privesc reconstituirea „bugetului de timp” al subiecților, se poate axa pe un chestionar ce conține numai întrebări de tip factual, fără nici o referire la părerile, intențiile, așteptările etc.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între aptitudini și motivație în acest caz trebuie să fim atenți la deprinderile pacientului pentru o anumită sarcină, dacă acesta chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea unui etalon de comportamente urmărirea caracteristicilor unui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
putea fi urmăriți în eventuale anchete ulterioare (cf. cazul Gallup). Este totuși posibil să distingem cercetarea sub contract de cercetarea autonomă, nu ca două realități distincte, ci ca două logici ideal-tipice. Această polaritate poate chiar, la rigoare, să servească la distingerea disciplinelor între ele: nu toate sunt utilizabile în aceeași măsură de către actorii economici și politici. Astfel, cercetările istoricilor sunt prea puțin "utile", în timp ce anumite cercetări sociologice sunt mai susceptibile să răspundă unei cereri (private sau publice). Lucrările universitarilor pot fi
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ales în respingerea metodelor cantitative (Gilmore, 1990). De asemenea, unii filozofi ai artei, reprezentanți ai filozofiei analitice americane, îl taxează pe Bourdieu drept eliminativist, în sensul că nu vrea să caute distincții formale între opere, care să permită, de exemplu, distingerea între arta de masă și arta de elită, și că trimite sistematic un tip de artă la clasele sociale care-i corespund. Astfel, el definește "arta populară" prin clasele ("populare") care o consumă (Carroll, 1998). Acest reproș se întâlnește cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]