289 matches
-
parodică a distopiei, mult mai ușor de di-gerat, amuzantă chiar, este "piesa mobilă misterioasă a Europei numită Slaka" imaginată de Malcolm Bradbury și care este tot atât de ușor de identificat cu România ca și Nihilonia 325. Cărțile dedicate de Malcolm Bradbury distopiei comuniste se intitulează Rates of Exchange (Rate de schimb, 2000, prima ediție în 1983) și volumul care vine ca o anexă Why Come to Slaka? A Guidebook and Phrasebook translated into English by Dr F. Plitplov. Introduction by Dr A
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
dictaturii, istoria contrafăcută a țării, limbajul de lemn, obiceiurile și tradițiile populare inventate de putere pentru bunul său plac etc. (acestea fac obiectul unui ghid imaginar pus la îndemâna turistului și care a fost publicat separat de Malcolm Bradbury 329). O distopie parodică este și Caronia 330, țara imaginată de Renaud Camus în Roman Roi, un regat situat între Rusia, Polonia, Ungaria și Bulgaria, al cărui "conducător" din 1940 este încununarea unei îndelungi istorii de dictaturi naționale tradiționale, de la Mihai cel Bun
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
conducătorului sunt la fel de iluștrii: regele Roman al II-lea, Petru I, regentul Paul și galeria de dictatori (Gabriel Nomarek alias Codreanu, Mareșalul Warhobuneck alias Antonescu) care culminează cu dictatorii exemplari ai Caroniei comuniste (Gabriel Wumthor alias Gheorghiu-Dej). Indiferent dacă sunt distopii dramatice sau parodice, cărțile de mai sus constituie un avertisment serios pentru cei care au susținut sau continuă să susțină comunismul, fie și doar ca ideologie, atrăgându-le atenția asupra consecințelor tragice ale aplicării ad literam a acestuia în orice
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Bel, Lost Footsteps, Penguin Books, London,1994. Mooney, Bel, The Voices of Silence, Methuen Children's Books, London, 1994. Wilson, Barbara, Trouble in Transylvania, Virago, London, Press, 1993. Dizidență intelectuală în România Douglas-Home, Jessica, Once Upon Another Time, Norwich, 2000. Distopii satirice despre comunism și dictatura exemplară Bradbury, Malcolm, Rates of Exchange, Picador, London, 2000 carte (publicată prima oară în 1983). Bradbury, Malcolm, Why Come to Slaka? A Guidebook and Phrasebook Translated into English by Dr F. Plitplov, Introduction by Dr
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
București, 1999, p. 122. 332 Alan Sillitoe, op. cit., p. 62. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA VALORILOR 2 1 6 7 CARMEN ANDRAȘ Introducere Cartografii simbolice, cartografii imaginate... Cartografii ale războiului rece Spectrele lui Marx și (de)construirea Europei... Reprezentări heterotopice... România țara dizidenței anticomuniste... Distopii politice sau miturile... Bibliografie Abstract Index de nume proprii
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
din mers, copiindu-i pe veterani. Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal plecau la lupta electorală tot ca în 1945. N-au înțeles că luptau cu Iliescu, încarnarea anului simbolic 1970 în 1990. Era ca și cum revenirea în istorie după distopie nu se putea face decât prin anacronism, prin aceste tendințe regresive. Oricum, în mintea celor mai mulți, aceasta era singura alternativă, singurul "trecut utilizabil". Treptat, au apărut și voci care încercau să rememoreze canonul complementar sau un eventual, în parte imaginar, canon
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să-ți orânduiești viața și să te dumirești ce-i cu tine, îți cam grăbește deciziile și acțiunile. Teama de moarte este inseparabilă de ideea de Dumnezeu, de zbaterile noastre morale, de dorința de a ne descărca mințile pe hard-diskurile distopiilor memetice, de vanitățile fiecăruia dintre noi, dar și de ceea ce numim, cam pompos, „perenitatea arteiș. Alex. Leo Șerban : Dar eu nu „excludș ideea de Moarte (ar fi absurd !), ci doar teama de ea : cred că îți poți rândui foarte frumos
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
cedează locul interogației atinse de dezamăgire. Pavăză putredă (1981) consemnează punctul terminus al acestei coborâri lucide. Cartea fixează imagistic coșmarul ultimului deceniu ceaușist. Limbajul esopic e atenuat de aspectul de cronică tranzitivă. Lumea fericirii în care crezuse tânărul devine o distopie lirică (este caracteristic, sub acest raport, Dincolo de proverbe, colecție de parimii întoarse ironic și sarcastic în negativul lor). Amplele poeme au acum o prozodie accidentată, aglomerând imagini disparate într-un spațiu absurd. Spre finele deceniului al nouălea, D. trece la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]
-
în Via și rodul al lui V. Monda (1971). Cortegiul lui Viorel Știrbu (1969) e un roman pe alocuri greoi, stufos, dar teroarea întreținută de un nebun cu acte-n regulă într-un pașnic oraș de provincie rivalizează doar cu distopia lui A.E. Baconsky din Biserica Neagră. În perioada chirurgiilor radicale intruzive, iată că avem și exemple de teroare anatomică: în Trei ceasuri în iad, de Leonida Plămădeală, un pacient suferă un transplant de creier, cu consecințele de rigoare, parțial
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
limpede că moartea îi surprinsese acolo, rugându-se, pe scaune, în genunchi sau culcați pe ziduri". (Între paranteze fie spus, o scenă asemănătoare, a unui lăcaș de cult presărat cu cadavrele penitenților amenințați de spaima contagiunii, se găsește în tulburătoarea distopie a regizorului Danny Boyle, 28 Days Later.) Nici măcar preotul nu este cruțat: lângă altar, "întins ca într-o ultimă încordare, zăcea scheletul celui ce fusese preot, îmbrăcat în resturile roșii ale sfintelor lui haine". Duja își conduce grupul către palat
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cazul unor adaptări cinematografice. Trebuie precizat că, dintre toate peliculele consacrate subiectului, cea mai valoroasă rămâne producția din 1931, regizată de James Whale, cu Boris Karloff în rolul monstrului. 29 Nici una dintre scrierile ulterioare ale lui Mary Shelley (inclusiv strania distopie The Last Man, care precedă cu peste un secol romanul I Am Legend al lui Richard Matheson) nu a înregistrat vreun succes notabil. Faima autoarei pare a se baza exclusiv pe Frankenstein. 30 Scriitorul rus a dobândit un statut iconic
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
varianta "fiziologiei" franceze, fie în cea a "personajului-clișeu", din canonul literar al Albionului, inaugurat prin Bleak House/Casa umbrelor de Dickens sau The Book of Snobs/Cartea snobilor de Thackeray. În al doilea, autorul, folosindu-se de instrumentarul artistic al distopiei, oferă o imagine apocaliptică a viitorului umanității. Aluziile sale transparente la revoluția bolșevică, la excesele industrializării și la alienarea insului (post)modern, pînă la atingerea stadiului de mutant identitar, uimesc și astăzi, datorită acurateței lor așa-zicînd "profetice", cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
n-ar putea rezista ambianței, nici mitologiei consumiste. În finalul apoteotic când transmite manifestul lumii prin radioul improvizat al gării, acest Prometeu îndrăgostit proclamă reinstaurarea subiectivității și a unei „ambianțe benefice”. Spre finalul narațiunii, Matei Vișniec plonjează brusc într-o distopie. Laolaltă cu politicienii, șobolanii propun un proiect comun de igienizare a lumii și promit chiar „depoluarea morală a umanității”. Mai mult, oamenii vor fi măsurați metafizic în șobolani. O Agenție conduce din umbră mecanismele de producere a dezordinii preventive; ea
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
nu mai cunoaște scindarea, rapelul nostalgic sau sentimentul acut al derizoriului și al iluziilor pierdute. Filmul lui Victor Dragomir, Strung love, reflectă o altă modalitate de a memorializa, nu cu mijloacele documentarului sau ale experienței trăite sau ale alegoriei sau distopiei, ci parodic, unde referentul este la rândul său eluziv, pe de o parte filme ale unei generații, gen Declarație de dragoste (1985) sau Liceenii (1987) lui Nicolae Corjos, pe de altă parte filmele americane cu un alt tip de optimiste
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
proletariatului comunist. O țigancă pe nume Marica (Oana Pellea), care vorbește românește, îi ajută, însă dificultățile acestei evadări din mijlocul marasmului sunt depășite cu prețul vieții lui Theo și a celor care îl ajută. Alfonso Cuarón ne propune ecranizarea unei distopii - scenariul este făcut după romanul omonim al lui P.D. James din 1993 - în care se simt importante accente din filmul lui Terry Gillian, Brasil (1985), fără a avea totuși puterea sa de rezonanță, capacitatea sa fabulatorie și aerul său kafkian
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
femei de culoare. Alfonso Cuarón reușește să cuantifice această angoasă care bîntuie un se-col al celor mai îndrăznețe experimente genetice, dar și al unui nou tip de război, neconvențional, fără confruntarea directă în care este antrenată întreaga societate: terorismul. Distopia lui Alfonso Cuarón nu mai este cea generată de ceea ce se petrecea în spatele Cortinei de Fier pe vremea Războiului Rece, ci are ca punct de reper noile conflicte. Imaginile terifiante ale luptelor de stradă în cartiere cu aspect de ghetou
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
mamă obișnuită pe care maternitatea o înnobilează de la sine. Păstrîndu-se în zona sugestiei, Alfonso Cuarón nu dezvoltă tezist nici o temă, lăsînd cîmp deschis tuturor posibilităților aduse de Tomorrow, fiind, însă, nu mai puțin atent la ceea ce subminează societatea din interior. Distopia sa se diluează spre final, cînd marile speranțe plutesc pe apa tulbure învăluită în cețuri din care apare corabia salvatoare.
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
în ceea ce privește scenariile. Noul film al lui Michael Winterbottom, thriller-ul SF Code 46 se remarcă printr-un contrast de-ți pică fața: imaginea este cu siguranță excelentă, o atmosferă cyberpunk foarte bine reconstruită, dar ,săpată" de lacunele logice ale poveștii. Distopia viitoare nu e foarte clar conturată și multe lucruri se bat cap în cap: se călătorește pe bază de permise foarte temporare, nu ai voie să stai într-un loc mai mult. De exemplu, nu capeți permis pentru o zonă
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
Cronenberg. Scenariul: David Cronenberg. Cu: Robert Pattison, Sarah Gadon, Jay Baruchel, Paul Giamatti. Genul filmului:Dramă. Produs de: Alfama Films. Distribuitorul internațional: Entertainment One. Cosmopolis este adaptarea ambițioasă a lui David Cronenberg după romanul omonim al lui Don DeLillo, o distopie cu puternice accente livrești având în centru un tânăr magnat al informației care și-a pierdut sensul existenței ruinându-ș i semiconștient imperiul financiar într-o singură zi. Tânărul Eric Packer, interpretat de Robert Pattinson, etalează o serie de excentricități aproape
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
mașinism sau biotehnologie, înseamnă teorie a informațiilor, înseamnă teorie a numerelor, calcul al probabilităților, axiome ale incertitudinii etc. Asemeni unor filosofi apocaliptici, personajele își transmit propriile reflecții asupra unei dinamici distructive, care la Eric se dovedește a fi una autodistructivă. Distopia se strecoară între două paranteze subliniate de regizor, afirmația cu iz apoftegmatic a anarhistului Bakunin - „Pasiunea pentru distrugere este o pasiune creatoare” și cea a lui Marx care prefațează Manifestul Partidului Comunist, - „O stafie bântuie astăzi prin Europa: stafia comunismului
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
puri. Astfel încât senzaționalismul evenimentelor (după isprava cu propria fiică, Thomas sfârșește în pat cu un fiu și e închis - de data aceasta pe nedrept - sub acuzația de pedofilie) e depășit doar de senzaționalismul ideii. Mai degrabă decât să surprindă, însă, distopia lui Alexandru Ecovoiu nu face decât să plictisească. Atât contextul, cât și epica romanului sunt deficitare. Specificul Danemarcei e precizat prin câteva clișee, de la Hamlet până la Kierkegaard, în timp ce acțiunea lâncezește sub apăsarea diatribelor la adresa decadenței vieții moderne. Sunt luați la
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
ridicări plictisite din sprânceană, decât cu ovațiile pe care le-ar fi meritat din plin. Orbitor. Aripa dreaptă relevă tocmai voința de întemeiere, gigantismul viziunii scriitorului. La un capăt (Aripa stângă), romanul e o cosmogonie, la celălalt (Aripa dreaptă) o distopie. Sfârșitul lumii, întrupat simbolic în anul 1989, nu e doar finalul unui drum, ci resorbirea istoriei în propriile interstiții. Scriitorul - centru și țintă al acestei povești bovarice despre întemeierea, mărirea și decăderea universului - e predestinat să scrie scenariul fantasmagoric al
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
croiască - pentru băiat și pentru sine - într-o societate austeră, redusă la strictul necesar, în care toți oamenii sunt refugiați, fără trecut și amintiri, iar restul lumii - spre care nu există drum de întoarcere - a dispărut și el. Alegorie, utopie, distopie, bildungsroman, roman postapocaliptic, roman de idei? Copilăria lui Isus incită, de la început și până la sfârșit, la astfel de întrebări, lăsând poartă deschisă multiplelor răspunsuri. Băiatul nu răspunde, îl privește liniștit. Nu și-a închipuit nici o clipă că vorbele lui îi
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
lui Terry Gilliam și - inevitabil - 1984 (1984), ecranizarea lui Michael Radford după romanul scris în 1948 de George Orwell, care a impus terifiantul personaj Big Brother. Deși încorporează momente frisonante care îți îngheață sîngele-n vine și trimit cu gîndul la distopiile mai sus citate, toată povestea aceasta este o îndrăzneață tentativă de demistificare a filmului horror, o parodie declarată chiar din prima secvență, care se petrece pe platoul de simulare filmică a unei imense corporații care produce, captează și înmagazinează strigăte
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
și să experimenteze pe sine un antidot, o formă de imunizare la care nu poate ajunge însă decît prin-tr-un contact direct cu Spiritul tutelar al invadatorilor. În ciuda clișeelor de tot felul - începînd cu ambianța metropolei pustii, întîlnită și în alte distopii de la Blade Runner la Armata celor 12 maimuțe, filmului nu-i este străin (sic!) un fior sentimental straniu, un frison aparte datorită actorilor adevărați - Ming-Na Wen, Alec Baldwin, James Woods, Steve Buscemi, Ving Rhames - care au acceptat să-și împrumute
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]