400 matches
-
onestității dincolo de care întîlnirea cu cenzura devine nu doar traumatică, dar și eliberatoare. Îți iei crucea și spui ce crezi. Berban își ia crucea și spune ce crede. Urmarea este că, dintr-un colaj de amintiri, de nuanțe, istorie și divagații speculative, autorul obține o carte eclectică și inegală, al cărei principal merit e că sfidează clișeele pe care dresajul mediatic le întreține în mințile naivilor. Deviza sub care Breban își așază efortul e criteriul lui Nietzsche din Ecce homo: „Wieviel
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
care cenzorii vor găsi un intolerabil portret făcut Căpitanului (pp. 58-60), precum și înmărmuritoare previziuni istorice. De pildă, pentru Breban, reînvierea Mișcării Legionare va avea loc cu siguranță! Sînt trei elemente care dăunează cărții, făcînd-o eclectică și inegală: excesul de ghilimele, divagațiile teoretice și amintirile personale. Ghilimele sunt folosite pînă la sațietate pentru a face uz de cuvinte pe care, atribuindu-le spiritului epocii, autorul nu și le asumă. Drama e că jumătate din carte e scrisă cu vocabule prinse în ghilimele
Hybrisul românesc by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5634_a_6959]
-
Gabriel Dimisianu Posteritatea mereu dezminte încredințarea lui G. Călinescu din finalul cărții sale consacrate lui Ion Creangă (1938), și anume aceea că despre marele clasic „ca artist, sunt puține de spus și studiile se pierd în divagații“. Au venit în scurtă vreme studiile deloc divagante despre Creangă ale unor Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, apoi cele ale lui I. Negoițescu, Vasile Lovinescu, Cornel Regman, Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Savin Bratu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu (capitolul din Istoria
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
sale materne. Reușita începe acolo unde sensul propriuzis al textului polonez e remodelat astfel încât să evidențieze valențele universale ale învelișurilor sale sonore. Rezultă un fel de parlando-cantando rubato de o frapantă originalitate, susținut ca în transă de ostinato-urile și divagațiile modale ale celor patru instrumentiști din formație: Radoslaw Nowicki/sax, Michal Tokaj/pian, Michal Jarosz/bas, Sebastian Frankiewicz/baterie. Versatilitatea cunoscutului Richard Galliano s-a concretizat, de data aceasta, în cvartetul Tangaria (contragere a termenilor tango și aria). Muzicianul originar
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
e cercetarea doctă, cînd lași deoparte malițiile și îi iei în serios textele, spre a le judeca cu mina distantă a exegetului. Genial sau nu, descreierat sau nu, Nietzsche e totuși un gînditor, și, în ciuda grafomaniei cu care își aruncă divagațiile pe pagină, din răvășeala considerațiilor se pot desprinde cîteva intuiții rare. În acest caz, răbdarea de a-i cerceta litera întrece exasperarea insuflată de incoerența ei, cărțile lui Nietzsche fiind un șir de digresiuni cărora le lipsește direcția unei idei
Gheara leului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3836_a_5161]
-
Românie "fanatică", o țară „cu destinul Franței și populația Chinei" și propunea o explozie orgiastică, un „dionisism al devenirii românești". Mult mai târziu, în 1990, autorul explica în mottoul unei noi ediții a lucrării scrise în tinerețe: "Am scris aceste divagații în 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune și orgoliu. Din tot ce-am publicat în românește și franțuzește, acest text este poate cel mai pasionat și în același timp îmi este cel mai străin. Nu mă regăsesc în el
Emil Cioran visa în tinerețe o Românie fanatică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37659_a_38984]
-
prin oase/ e tata// sprijină gîndul/ să fie cu mama alături// ea ține o noapte în brațe// fac drumul, tot spune// brațele o așteaptă// și cresc odată cu drumul// bradul e capul bărbatului, zice” (pămînt singur). Textura metaforică densă exclude orice divagație afectiv-explicativă care ar încerca s-o lumineze din exterior, acordîndu-i în schimb o incandescență ce ne duce gîndul la Celan, la Vasko Popa: „liniștea stă prea mult pe fața mamei/ alungă amiaza// nu e decît oglinda/ care se scufundă// spre
O deosebită surpriză by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3014_a_4339]
-
nelimitânduse doar la enunțata, în subtitlul cărții, temă a iubirii. Vorbește despre dragoste și trădare, comunicare și solitudine, despre emoții și irațional, despre caracter și experiențe de viață, despre ezitare și refuz, despre părinți și familie etc. Scrisul său îmbină divagația savantă cu anecdoticul sau cu meditația gravă. Fără să ambiționeze așa ceva, cu o cuceritoare modestie, tânărul Predescu riscă să devină dacă nu profesorul de înțelepciune al generației sale, atunci, cel puțin, martorul cel mai convingător al faptului că acești oameni
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
eroii lui Toma, explicitează năzuința spre „locul ascendenței particulare”, în fapt, o stare de spirit, prin care creația poate fi desăvârșită. Povestirile din ciclul Trei fantezii cu Avrămuț (Ca la vecinul bine temperat, Camera 407 și După-amiaza unui claun) sunt divagații pe tema observației creatorului. În Ca la vecinul bine temperat o mamă atrăgătoare este urmărită cum intră în jocurile fiicei, emanând un erotism aparte; Camera 407 reface istoria unei femei ce-și redescoperă pasiunea în urma unui divorț; o poveste despre
Povestiri despre boală și cuvânt by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2965_a_4290]
-
el nu le va înțelege, întrucât se va fi stins demult polemica în jurul câinilor vagabonzi. Ce atâta discuție inutilă? - se va întreba el pe bună-dreptate, suspecându-mă că n-aveam cu ce să umplu paginile acestea, deci că am alunecat în divagații; dar nu-i așa, îl rog să mă creadă, problema pleacă de mult mai departe, de la distrugerea voită și urmărită a habitatului uman tradițional în care câinii își găseau locul lor firesc: căsuța familială de la țară sau de la oraș, înecată
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
bine ținute în mînă, fac din Tainele inimei o lectură, peste toate, plăcută. Nu e, altfel spus, cartea care să te bruscheze cu artificii obositoare, să-ți strice la fiecare două fraze încîntarea de-a savura o poveste cu cine știe ce divagații peste care și cititorul cel mai răbdător, ori dedulcit la rafinamentele experimentului (în sens larg) ar sări. Cristian Teodorescu mizează, și bine face, pe cartea epicului. Nu a verbozității gratuite, buruienoase, crescînd în golurile dintre două constatări stafidite, dintre două
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
un tip absurd, mașinal, obsedat de lacuna lui, care-i dă prilejul, umilului funcționar, să facă pe legiuitorul, și de replica Ești teribil, monșer, parol! Un personaj de nuvelă. Situațiunea, din care a rămas un titlu. Și același absurd al divagației, în noaptea pierdută cînd unuia dintre amici i se naște un băiat. Și, la urmă, Mici economii. Despre chiriași și sînge rece. Omul, Iancu, nevoit să se mute de pe-o zi pe alta, se ține tare, ba chiar își
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
trebui mai mult? Dragonul lui Ion Negoițescu îl duce cu gândul la un autoportret cu mască, Lupul și catedrala lui I. D. Sârbu îi pare scris de un autor ,inteligent, ironic, incisiv, caustic, atent la limbă, dar prolix, prea multe divagații - lectură oricum obositoare." în schimb, în Patapievici (Zborul) îl vede pe copilul minune al exploziei postdecembriste! Am greși însă luând în considerare Jurnalul ca pe unul de lecturi. în pagină, fiecare zi își are șartul ei, la București, la Paris
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]
-
rămas surprins de atitudinea adoptată de cel ce face obiectul însemnărilor mele. Descoperă, chipurile, în textul meu inadvertențe grave, care ar fi trebuit să-i sară în ochi oricui. Nu vreau să-l plictisesc pe cititor insistând pe prezentarea unor divagații. Atrag numai atenția că redacția revistei - care nu era concesivă și avea în comitetul ei de lectură scriitori de prestigiu - s-ar fi sesizat în fața unei inadvertențe flagrante. Nu a contrariat-o însă nimic. Nici pe cititori. Desigur, ceea ce am
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
fără a se abține de la superlative, șocante în fond, dat fiind caracterul fragmentar al scrierilor. Astfel, Cuvente din bătrîni apar ca ,un lucru neprețuit", iar studiile de folclor comparat sînt ,eminente". Cît despre Magnum Etymologicum, ,e o carte desfătătoare de divagație prin folclor și literatură", minunată atîta cîtă e. Cunoscînd admirația lui Hasdeu pentru Cuvier, capabil de a restaura o lume ,de pe un osămînt", precum și acel duh al exagerării care-l împinge pe savantul român la planuri ,colosale", cu margini întinse
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
un eseu de două pagini numai despre litera A, dacă are răbdarea și fantezia de a scormoni prin mai multe limbi indo-europene pentru a demonstra că ,neghiob" este un derivat din pozitivul ,ghiob" (,înțelept"), dacă pînă și înghițit de propriile divagații despre existența berii la curtea lui Ștefan cel Mare ori despre originea țiganilor reușește să incite, stă în ordinea firii lui riposta sarcastică la adresa oricărei provocări polemice. Pe Titu Maiorescu, ,dușman tradițional", îl numește într-o chineză ad-hoc E. S.
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
est al cîrtirii, al relativizării (pitorești, dacă o măsurăm de la distanță) cu iz caragialesc. Miticii pot fi nu doar amploaiații ori politicienii strălucind de incultură, ci și unii intelectuali bine informați, cu un condei sprințar, în neînfrîntă speculație ori simplă divagație, umplînd halba paginii mai mult cu spumă decît cu lichid. Proteicul personaj apare nu o dată sub fizionomia unor artiști, filosofi, cărturari cu o netăgăduită înzestrare ce acordă cafenelei distincție, elevație. O constelează cu poantele, paradoxurile, găselnițele lor pe cît de
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
lui Dawkins e de a întreține aparența că aici avem de-a face cu controverse științifice, nu cu litigii ideologice, cînd de fapt toată cartea e pătrunsă de o corectitudine politică abil camuflată în spatele unui colaj de anecdote, citate, amintiri, divagații științifice sau comentarii livrești. Volumul aduce cu o analectă scientistă în care autorul a strîns tot ce i-a trecut prin minte în privința anomaliei care poartă numele de religie. O cazuistică de exemple și luări de poziție slujind denunțării aceleiași
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
ce înseamnă poezia în sine, Orlando n-a putut înțelege altceva decât că poezia se vinde mai greu decât proza și că, deși versurile sunt mai scurte, îți iau mai mult timp să le scrii. Monologul a continuat, cu interminabile divagații, până când Orlando s-a hazardat să dea a înțelege că și el a comis imprudența de a scrie. [...] După aceea, poetul i-a oferit întreaga istorie a bolilor lui din ultimii zece ani. Trecuse prin atâtea belele încât era de
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
excelentul eseu al lui Ștefan Cazimir a putut da naștere unor interpretări oblice (folositoare, poate, în circumstanțele date), ar fi de dorit ca măcar acum, după douăzeci și trei de ani, să fie citit cumsecade, în litera lui, fără inutile divagații despre kitschul zilelor noastre, pe care, desigur, scriitorul l-ar fi intuit etc., etc., etc. La urma urmei, nimeni nu-i suficient de estet încât să-și permită să ridice piatra. Suntem înconjurați de kitsch și, dacă e să fim
Caragiale față cu actualitatea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4205_a_5530]
-
prim-planul în lumea autorilor de songuri. Deși am dat de el pe aceleași site-uri unde apar Shakira, Justin Bieber, Beyonce și alții eiusdem farinae, citindu-i interviurile a trebuit să recunosc că e totuși diferit: se exprimă fără divagații, demonstrează constanță, întrebându- se și azi ce înseamnă să fii artist, sau muritor, să scrii despre frică, nesiguranță, schimbare, prietenie, necredință, haos... Mărturisește că a fost transfigurat de creștinism, scriind pentru că „transfigurarea e ceea ce îți îngăduie să ieși de sub haos
Mircea Cărtărescu și Bob Dylan by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4059_a_5384]
-
irelevante în contextul de față. Bucurenci poate numai să-și completeze colecția de aforisme spuse de oameni celebri, dar care și-au câștigat faima prin altceva, nu vorbe de duh. Oameni buni, nu va mai lăsați prinși în centrifuga de divagații diversioniste a lui DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
Dilemă Veche nr 124(iunie 2006) o replică la articolul lui Sever Voinescu, “Sensul Lustrației” din Dilemă nr 116(aprilie 2006).Știu, e puțin,dar n-am stofă lui Bucurenci. Oameni buni, nu va mai lăsați prinși în centrifuga de divagații diversioniste a lui DB! Văd că în loc de “trosneala” marxisti-antimarxisti, asistăm la un banal campionat de scanderberg între “stingă” și “dreapta”.Amintiți-vă că totul a pornit de la “Mortul din culpă”, unde tov Bucurenci salva ideologia marxista din îmbrățișarea “perversa” a
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
la articolul lui Sever Voinescu, “Sensul Lustrației” din Dilemă nr 116(aprilie 2006).Știu, e puțin,dar n-am stofă lui Bucurenci. Citiți, vă rog, articolul “Războiul văzut” publicat de Mircea Platon în revistă Rost nr. 28.Asta apropo de divagații diversioniste cleo p.s. să nu uit, ulterior MP se disculpa, într-un mare fel: http://www.ziua.ro/display.php?id=183786&dată=2005-08-30. continuare link..&dată=2005-08-30 Vai ce confuz e domnu’ Bucurenci! 1) Codruț are dreptate. DB în
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
că, printre strămoșii noștri extremi - ca și printre alții mai apropiați, rari erau cei ce atingeau trei decenii. Pentru un Fontenelle centenar, în secolele 17 și 18, câți contemporani năruiți înainte de cincizeci de ani, ori mai tineri! Îmi explic această divagație despre vârste printr-o preocupare firească în perioada abia întâmplatei mele reîntoarceri la țărm. Totul în jur îmi semnaliza cât de diferit era omul de aproape șaizeci și patru de ani de încă tânărul scriitor care luase trenul spre Italia
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]