619 matches
-
afară întoarce privirile spre alte zone ale vieții, ceea ce îl face să-și redepene amintirile fărădelegilor neturburat și astfel să se obiectiveze față de ele cu resemnare (p. 153). În bezna exterioară, a căpătat compensatoria înțelegere a lucrurilor dinăuntru și harul divinatoriu (p. 155). În pragul sfârșitului, se oprește la Colonos unde apar și membrii familiei lui care au aflat că locul morții lui Oedip va fi ocrotit de zei. Veniți să-l atragă de partea lor, Creon, Eteocle și Polinice caută
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
privește fizica ocultă, statica, dinamica și cinematica, astrologia sau biologia ezoterică și studiul spiritelor din natură, zoologia hermetică și astrologia biologică. Adăugați cosmognozia, care studiază astrologia, Însă sub aspect astronomic, cosmologic, fiziologic, ontologic, sau antropognozia, care studiază anatomia omologică, științele divinatorii, fiziologia fluidică, psichurgia, astrologia socială și hermetismul istoriei. Pe urmă sunt matematicile calitative, adică, știți mai bine ca mine, aritmologia... Însă cunoștințele preliminarii ar postula cosmografia invizibilului, magnetism, aure, somnuri, fluiduri, psihometrie și clarviziune, și, În genere, studiul celorlalte cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
somnuri, fluiduri, psihometrie și clarviziune, și, În genere, studiul celorlalte cinci simțuri hiperfizice - ca să nu mai vorbim de astrologia horoscopică, aceasta-i deja o degenerare a științei atunci când nu-i efectuată cu precauțiile cuvenite, și apoi fiziognomica, lectura gândirii, arte divinatorii (tarot, cheia viselor), până la treptele superioare, cum sunt profeția și extaza. S-ar cere informații suficiente despre mânuirea fluidelor, alchimie, spargirie, telepatie, exorcism, magie ceremonială și evocatorie, teurgie de bază. Pentru ocultismul propriu-zis aș recomanda explorări În domeniile Cabalei primitive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-sii. Și trăsese concluzia că totul se reducea la o chestie de interpretare. Dacă erai În căutare de inorogi roșii, nu-ți trebuia mult ca să Începi să-i vezi peste tot. La fel, dacă exista vreodată vreo legătură Între materialul divinatoriu - fie că era vorba de cești de cafea sau plumb turnat - și procesul de interpretare, aceasta nu era mai adâncă decât cea dintre deșert și luna din deșert. Deși cea de-a doua avea nevoie de primul ca decor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
termen reluat în Heracles pentru a desemna orice femeie stăpânită de dorința de a ucide). Tot în Hecuba, Casandra este considerată o „bacantă profetică”. Așa se face că, în una și aceeași tragedie, figura bacantei se vede asociată deopotrivă delirului divinatoriu și celui ca dezlănțuire criminală, delirului cu valoare de adevăr și celui ca rătăcire a minții. Privind lucrurile din această perspectivă, n-am fi oare îndreptățiți să înscriem în reflecția noastră și o piesă ca Bacantele de Euripide, unde dubla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
cu care Dionysos îl va ademeni pe Pentheu pentru a-l face să se travestească, pentru a-l atrage în capcana alterității și a metamorfozei? În aceeași piesă însă, Dionysos este și zeul delirului inițiatic, al unei mania cu valoare divinatorie. Dar chiar și acest delir nu e lipsit de o anumită violență, de asocierea cu Ares. Dionysos al unei frenezii semnificând inițiere și înțelepciune se vede el însuși asociat vânătorii, solitudinii și întunericului pădurilor. El este și un Dionysos nocturn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
miraculoase” pe care le utilizau magii. Ele ar fi ajuns la cunoștința naturalistului roman prin intermediul lui Pitagora și Democrit, „care au călcat pe urmele magilor persani”. Poțiuni din aceste plante provoacă „vedenii îngrozitoare și amenințătoare”, „delir și viziuni miraculoase”, „puteri divinatorii” etc. Una dintre aceste plante - identificată de cercetători cu cana- bisul (82, p. 156) - ar crește în nordul Persiei (Bactria), dar și în estul continentului european, și anume „pe malurile fluviului Borysthenes [Nipru]”. Este exact aceeași localizare ca a triburilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
savante. Căci atras de unele doctrine în vogă, omul caută săși justifice rațional credințele sale excen trice. Caută să le ofere o anume legitimitate, încât uzează de explicații dintre cele mai stranii. Cu privire la vise, stoicii sunt siguri de puterea lor divinatorie. Numai că argumentele pe care le aduc sunt adesea contradictorii. nu-și mai pun întrebări cu privire la realitatea și limitele acestei puteri, nici cu LIMITE ALE COMPREHENSIUNII 71 privire la amestecul celor veridice cu iluzia însăși. Ignoră faptul că omul care
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
nimeni nu va ști să mio spună“ (II, 62). Așadar, nenumărate întrebări și - în cele din urmă - nimic sigur, nici un criteriu demn de luat în seamă. În definitiv, întrebarea privește o chestiune dificilă, hermeneutică, anume granița dintre visele cu sens divinatoriu și celelalte. Cum s-ar putea deosebi între ele? Dar între interpretările de încredere și cele false? Cine ar putea să te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele din urmă? 72 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
ca să înviorez conversația mi-am luat un aer în același timp solemn și vesel ca să-i anunț că le voi face mâine o mare surpriză, Și apoi, Ești în stare să ghicești care a fost răspunsul mamei mele, Darurile mele divinatorii nu bat așa departe, M-a întrebat dacă marea surpriză e că se vor muta cu mine în Centru, Și tu ce-ai spus, Că nu, că, până la urmă, n-are rost să păstrez surpriza pentru mâine, află atunci, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vorba despre niște imagini bizare create de un artist din vechime? Aveau ele un sens coerent? Iar în acest ultim caz, ce anume reprezentau? O pagină de istorie? Un mit vechi de milenii? Un ritual religios? Erau oare un instrument divinatoriu? Sau reprezentau, într-un mod pe care profanii nu-l puteau înțelege, ceremonia unei inițieri în ocultism? Indicau itinerarul unui adept în cadrul unei societăți secrete, de la nivelul cel mai de jos, acela de ucenic, până la nivelul cel mai de sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
unei inițieri în ocultism? Indicau itinerarul unui adept în cadrul unei societăți secrete, de la nivelul cel mai de jos, acela de ucenic, până la nivelul cel mai de sus, cel mai ezoteric și exclusiv, acela de mare preot? De acolo apăruseră cărțile divinatorii și magice de tarot? Secole de-a rândul, mensa a rămas o enigmă și a trecut de la un proprietar la altul, ajungând în cele din urmă la Muzeul Egiptean din Torino. Abia în secolul al XIX-lea s-a descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea nu-mi consumă sufletul. În aceiași operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați? Ea este pentru tine dispensatoarea plăcerilor lumii. Tu vrei să lupți și te slujești de Apollo ca și consilier al masacrelor tale. Scriitorul sirian ne spune că orice lăcomie își are slujitoarea ei, iar un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca și consilier al masacrelor tale. Scriitorul sirian ne spune că orice lăcomie își are slujitoarea ei, iar un exemplu în acest caz este Apollo, simbolul masacrelor în războaie. Se poate vedea legătura pe care autorul o realizează între arta divinatorie idolatrică și acțiunile de război și violență. Pentru primele două secole, deși avem puține luări de atitudine împotriva serviciului militar, totuși nici una nu este explicită. Opinia atotcuprinzătoare a Bisericii este grăitoare: tinde să valorifice mesajul evanghelic pe tema iubirii față de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să-l imite pe împăratul filozof Marcus Aurelius (161-180), de o ținută morală superioară lui și mult mai plin de demnitate decât el, apărând în ochii celor gânditori destul ridicol, mai ales atunci când din discuțiile filozofice cădea în banalizarea consultațiilor divinatorii și în isteria viziunilor misterioase, cauzate de mintea sa halucinată. Într-o noapte, după câteva ore de somn agitat și cu întreruperi, trezindu-se ca de obicei să scrie ceva sub cort, asemenea lui Iulius Caesar, sau să-și adâncească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu reușim s-o atingem niciodată. Ermetismului din "Odihnă în țipăt" îi corespunde în "Madona din dud" (1973), o poezie ludică, joc cu ritmuri și rime, cu formule din folclorul copiilor, sau procedee magice, termeni de astrologie și diverse arte divinatorii"2. Modelul ne trimite la Barbu, dar și la Miron Radu Paraschivescu: "Umblă mai iute, sfinte Leandre/ Me polo tute/ Ta, pala mande." Cezar Baltag e un poet al neliniștii existențiale, eul poetului se consumă în trăiri telurice și tentații
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
animale ritualice, eroi legendari, hierofanți și preotese enigmatice, plus alte câteva personaje ambigue ce execută pași semnificativi dintr-o serie de ceremonialuri complicate uneori inutil. De cealaltă parte, spre exemplu, începe cu o vânătoare, continuă cu un pelerinaj cu scop divinatoriu și se încheie cu sugestia unei epifanii artistice: "Nemaigăsind nicio urmă,/ Nici vreo înfățișare,/ Hăitașii se-ascunseseră.../ Vipere blânde le sărutau picioarele gonacii/ Cădeau pe rând în somn îndelungat,/ În sunete pământoase și uimiri./ Corăbierii îmbătrâneau așteptând, așteptând;/ Pești intrau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
oferă decât posibilitatea unei speculații de natură logică. Îi poate el întrezări cât de cât contururile? Numai parțial și doar în măsura "cercetării" fenomenelor în curs, a căror evoluție serială e susceptibilă de circumscriere. Posibilitatea predicției depinde așadar de spiritul divinatoriu, de formularea unor probleme conturate sub ochii noștri și căutând soluții de viitor. Ca să răspundă credibil, istoricul trebuie să adopte viziunea antropologului și pe cea a sociologului, să fie apoi la curent cu anchetele întreprinse de specialiștii în prospectivă, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au loc în cadrul riturilor de trecere sau la sărbători. În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul Vasile, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Colecția ACADEMICA 58 Seria Antropologie Coordonatorul seriei Antropologie este Nicu Gavriluță Cristina Gavriluță este lector universitar doctor la Facultatea de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Șia susținut doctoratul cu o teză despre Socioantropologia fenomenelor divinatorii, teză distinsă cu calificativul magna cum laude și cu Premiul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași pentru cea mai valoroasă teză de doctorat susținută în anul 2006, în domeniul sociologiei. Predă cursuri de Etnologie românească și universală, Sociologie generală, Sociologia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris). Publică studii și articole în reviste din țară și străinătate. Este autoarea volumelor Socioantropologia fenomenului religios (Iași, Editura Fundației Axis, 2003), Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare (București, Editura Paideia, 2008). Cristina Gavriluță, Socioantropologia fenomenelor divinatorii (c) 2008, Institutul European INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Învățământul Superior Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GAVRILUȚĂ, CRISTINA Socioantropologia fenomenelor divinatorii / Cristina Gavriluță ; pref.: Moshe Idel. Iași : Institutul European, 2008 ISBN 978-973-611-578-3 I. Idel, Moshe (pref.) 2 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ISBN 978-973-611-578-3 I. Idel, Moshe (pref.) 2 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA CRISTINA GAVRILUȚĂ Socioantropologia fenomenelor divinatorii Prefață de Moshe IDEL INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Fiicei mele Maria-Lucia, cu toată dragostea CUPRINS Prefață / 13 Cuvânt înainte / 15 Capitolul 1. Divinația. Definiții și delimitări conceptuale / 21 1.1. Definirea divinației / 21 1.2. Clarificări și delimitări conceptuale / 25 1
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
30 Capitolul 2. Divinația în societate. Practici, caracteristici și reprezentări sociale / 35 2.1. Divinația în șamanism / 37 2.2. Divinația în Antichitate / 38 2.3. Divinația în Evul Mediu / 42 2.4. Divinația în modernitate / 46 Capitolul 3. Tipuri divinatorii. Modelul propus de A. Bouché-Leclercq / 55 3.1. Divinația inductivă sau experimentală / 57 3.1.1. Divinația prin interpretarea actelor instinctive / 58 3.1.1.1. Ornitomanția / 58 3.1.1.2. Divinația cu ajutorul patrupedelor, reptilelor, peștilor și al insectelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]