158 matches
-
direct prin treapta inteligibilului. Unele substantive polisemantice pot fi abstracte prin sensul lor direct conceptual sau concrete prin înscrierea în sfera „obiectelor” delimitabile și reprezentabile. Termenul frumusețe, de exemplu, este substantiv abstract când exprimă conceptul în sine: „Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie.” (M. Eminescu, I, p. 29) și substantiv concret când exprimă, prin metonimie, obiecte caracterizate prin însușirea denumită substantival: „Frumsețile-ne tineri bătrânii lor distrug.” (M. Eminescu, I, p. 59) $=fete frumoase$$. Între cele două clase semantice de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin motive fundamentale, uneori comune cu reprezentările de pe ceramică și țesături. Ele sunt, totodată, apropiate de simbolurile preistorice studiate și în zona noastră de Marija Gimbutas, arheolog american de origine lituaniană. în prim plan se înscrie motivul solar, amintind de divinizarea acestui astru de către indoeuropeni. El este reprezentat în numeroase ipostaze și variante: cerc, roată, rozetă, vârtej, ochi, cruce încadrată în cerc. îl întâlnim pe frontonul caselor, pe mobilierul țărănesc, pe lăzile de zestre, pe tipare de caș, pe furcile de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care încearcă să sfideze veșnicia prin folosința unui material veșnic. Dacă religia este o reflectare a omului și a spaimelor sale, a fricii primare și primitive, atunci aurul este un element, un reper al acestei religiozități. Apropierea de aur și divinizarea aurului a fost soluția pentru rezolvarea unei probleme insolubile. Cum să facem să dăinuim? Să sfidăm timpul și să depășim clipa scurtă care este viața noastră și pe care ne-a oferit-o natura și Creatorul. Se întâmpla așa pentru că
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o mumie") consideră că mortul este zeificat. Ipoteza este plauzibilă, în acest caz ar fi vorba de un privilegiat, ca regele-preot din Cnossos sau ca anumiți eroi greci (Herakles, Achile, Menelau). Totuși, pare mai verosimil ca scenele să evoce, nu divinizarea mortului, ci efectuarea inițierii sale, ceremonie de tipul religiei "de mistere", susceptibilă să îi asigure o postexistență fericită, într-adevăr. Diodor (secolul I î. Hr.) remarcase încă de atunci asemănarea religiei cretane cu religiile "de mistere". Or, acest tip de religie
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înfrunte pe Moț, "Moartea". Acesta din urmă este un zeu foarte interesant. El este, bineînțeles, fiul lui El și domnește peste lumea subterană; dar reprezintă singurul exemplu cunoscut în Orientul Apropiat al unei personificări (care este în același timp o divinizare) a Morții. Baal îi trimite mesageri pentru a-1 informa că de acum înainte el singur este Regele zeilor și al oamenilor, "pentru ca zeii să se poată îngrașă, și oamenii, mulțimea pământului, să poată fi săturați" (VII: 502; Driver, op.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
-ți trupul!" (X, 81, 5). Căci "prin sacrificiu zeii au oferit Sacrificiul" (X, 90, 16).' O moarte rituală este deci condiția prealabilă pentru a ajunge în preajma zeilor și a obține, totodată, o existență desăvârșită în lumea aceasta, în epoca vedică, "divinizarea", trecătoare de altfel, dobândită prin sacrificiu, nu implica nicidecum o devalorizare a Vieții și a existenței umane. Dimpotrivă, prin atari ascensiuni rituale la Cer, în preajma zeilor, sacrifiantul, și o dată cu el Natura, și întreaga societate, erau blagosloviți și regenerați. Am văzut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
8) și regele stă pe un tron alături de Dumnezeu (Ps. 109: l și 5; I. Cronici, 28: 5; 29: 23 etc.). Suveranul este reprezentantul lui Iahve; prin urmare, el aparține sferei divine. Dar poziția unică a lui Iahve face imposibilă "divinizarea" regelui 2: acesta e prin excelență "servitorul" lui Iahve (cuvântul e aplicat de 60 de ori lui David). Ceremonia încoronării comportă, alături de alte rituri, oncțiunea, proclamarea regalității și întronarea 3. Ca reprezentant al lui Iahve, regele lui Israel, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
formă de vânturătoare, liknon, "vânturătoarea mistică", leagănul primitiv al lui Dionysos-copil. Iântr-o formă sau alta, se găsește mereu, în centrul ritualului dionysiac, o experiență extatică de o frenezie mai mult sau mai puțin violentă: mania. Această "nebunie" constituia întrucâtva dovada "divinizării" (entheos) adeptului. Experiența era, desigur, de neuitat, căci ea constituia o participare la spontaneitatea creatoare și libertatea îmbătătoare, la puterea supraumană și la invulnerabilitatea lui Dionysos. Comuniunea cu zeul făcea să explodeze, pentru un timp, condiția umană, dar nu reușea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
o matrice ce participa la elaborarea modelelor care inspiră reprezentarea femeii. Imaginarul despre femei este în general construit în funcție de două coordonate pe de o parte, demonizarea femeii prin reproducerea parabolei biblice a păcatului originar al Evei, iar pe de alta, divinizarea ei prin recuperarea blestemului de către fecioara Maria. Credință creștină închide itinerarul feminin în două extreme: Eva la început, Maria la sfârșit. Eva este acuzată de păcatul originar, Maria salvează și răscumpără blestemul Evei. Conform acestui model, reluat de toate timpurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o contrapondere întunecată - un personaj-simbol al regresului în vitalitatea haotică și monstruoasă: Muma Pădurii din basmul Făt-Frumos din lacrimă. Informul cosmic și misterul naturii determină teama de absorbiție, de înghițire, de întunericul originar figurat prin pădure, munte, lac sau mlaștină. Divinizarea femeii și teama de femeie din vechile mitologii (dar și din cultura creștină), tema generală masculin-feminin sunt articulate aici într-un sistem de gândire personal 4. 6. Considerații finale Cele expuse mai sus demonstrează că, în opera poetică a lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o contrapondere întunecată - un personaj-simbol al regresului în vitalitatea haotică și monstruoasă: Muma Pădurii din basmul Făt-Frumos din lacrimă. Informul cosmic și misterul naturii determină teama de absorbiție, de înghițire, de întunericul originar figurat prin pădure, munte, lac sau mlaștină. Divinizarea femeii și teama de femeie din vechile mitologii (dar și din cultura creștină), tema generală masculin-feminin sunt articulate aici într-un sistem de gândire personal 4. 6. Considerații finale Cele expuse mai sus demonstrează că, în opera poetică a lui
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
zi o să-și dea duhu'". Mama deținutului este un personaj frecvent întîlnit în cîntecele condamnaților. Ea e persoana care îl înțelege cel mai bine pe arestat, care îl poate ierta și aduce pe calea cea bună. Ea face obiectul unei divinizări, o eroină ce înfruntă greutățile ca să-și vadă fiul și să-l ajute: "Vine măicuța plîngînd/ Doamne, de trei zile și trei nopți/ întreba jandarmii toți/ măi maică, măi militare/ mamă, care-i drumul cu cărare/ Doamne, care duce la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
preluat de predecesori, de cei care s-au sacrificat în domeniul respectiv de cunoaștere. Altfel spus, în locul divinității mitologice, al lui Zeus, în știință poate ajunge așezat un Socrate, de exemplu, căci secole de-a rândul teologii au lucrat la divinizarea sau "îndumnezeirea" gândirii lui Aristotel, la sanctificarea altor personalități. În viața acestor gânditori se află suficiente însemne sacre pentru ca ei să fie păstrați pentru eternitate, asemenea personajelor biblice. Traiectoria lineară a istoriei psihologiei, așa cum rezultă din cadrul schițat mai sus, este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
bunuri materiale, consfințirea divizării sociale între feudali și iobagi. Din această cauză în societatea medievală a apus vechiul interes al gânditorilor antici pentru cunoașterea științifică a naturii, a omului și a sufletului acestuia. S-a intensificat în schimb interesul pentru divinizarea omului, a superiorității poziției sale în fața naturii, a ordinii sociale medievale. Vechiul interes pentru cunoașterea fenomenelor naturale, pentru determinismul acestora nu mai încăpea în noua paradigmă de gândire a epocii, dominată de ocultism, de interesul pentru cultivarea viziunilor speculative, mistice
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la existența conștiinței ca fenomen natural, la mecanismele fiziologice implicate în procesul de reflectare. Soluțiile înaintașilor cartezieni sau ale lui La Mettrie cereau tot mai multe dovezi experimentale, iar rezultatele investigațiilor fiziologice nu erau contrapuse teoriilor care aveau ca scop divinizarea fenomenelor sufletești. În aceste condiții s-a născut nevoia pentru o nouă perspectivă asupra activității reflexe, pentru explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de adaptare la mediu. Ceea ce părea să corespundă unei ordini demonstrative coerente și logice va degenera în final în dezvoltarea unei perspective conceptuale eronate, antropomorfiste. S-a ajuns la aceasta grație aplicării unei metodologii de sorginte scolastică, de supralicitare și divinizare a perfecțiunii vieții psihice umane și de avansare a acesteia ca model în care să se identifice și să se regăsească viața psihică a animalelor în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă existența vieții psihice a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
confundă cu făpturile, religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine din transcendent în imanent, fragmentând-o și localizând-o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul și magia, decât confundarea supranaturalului cu făpturile? E un proces de degradare a ideii divine din transcendent în imanent, fragmentând-o și localizând-o în diferite lucruri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru noi icoanele sfinților, bunăoară, ci aceste imagini se identifică cu înseși zeitățile pe care le reprezintă. Dar aceste imagini, de obicei statui, sunt plăsmuiri culturale. Venerându-lc ca atare și identificând în ele puteri supranaturale, avem astfel un proces de divinizare a culturii. Cu alte cuvinte, în mișcarea sentimentului religios se produce următoarea deviație: de la idolatrizarea făpturilor din natură la idolatrizarea plăsmuirilor de artă. Divinizarea culturii e un fenomen cunoscut îndeosebi de religia Eladei. Antropomorfică prin excelență și plasticizată prin capodoperele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
plăsmuiri culturale. Venerându-lc ca atare și identificând în ele puteri supranaturale, avem astfel un proces de divinizare a culturii. Cu alte cuvinte, în mișcarea sentimentului religios se produce următoarea deviație: de la idolatrizarea făpturilor din natură la idolatrizarea plăsmuirilor de artă. Divinizarea culturii e un fenomen cunoscut îndeosebi de religia Eladei. Antropomorfică prin excelență și plasticizată prin capodoperele artistice ale inegalatului geniu grec, religia Eladei sfârșește prin absorbirea totală în frumusețea artei. Istoricii antichității ne vorbesc de frecvența cazurilor când cultul pseudo
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
totală în frumusețea artei. Istoricii antichității ne vorbesc de frecvența cazurilor când cultul pseudo rcligios al formelor marmoreenc îmbrăca aspectul cu totul degenerat al misticismului erotic. E vorba de oameni care înnebuneau contemplând sânii și șoldurile statuare alezeițelor. Fenomenul de divinizare a culturii nu e însă specific grecesc. El se întâlnește oriunde imaginea zeiței e confundată cu zeitatea însăși. Cele mai vechi rudimente de artă sunt desemncle de animale rămase de la troglodiții vânători pe pereții peșterilor, și chipurile modelate în lut
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
paleontologia și preistoria, ce trec dincolo de documentul exact sau de experimentul științific propriu-zis, reprezintă astăzi vaste domenii de refugiu al închipuirii, care fabulează miraculos în numele științei, tocmai într-o vreme când aceasta vrea să-și interzică fabulația. Dar fenomenul de divinizare a culturii se poate observa astăzi pe o treaptă foarte modestă în politeismul popoarelor necivilizate. Negrii, care se înfurie și își sparg bietele păpuși de argilă care sunt idolii lor, sunt siguri că se răzbună crunt pe zeitățile ce nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
însuși simbolul ci material e, în fond, același și aici ca și în religia greacă. Și e o dovadă înduioșătoare că omul, regele creației, poate cădea și mai jos decât făpturile naturii, și anume: sub propriile sale făpturi. Forme de divinizare a culturii, analoage cu cele grecești. Întâlnim și în epoca modernă. Astfel pot fi considerate umanismul neopăgân, estetismul cu pretenții de a înlocui religia, științismul sau fiiosofismul, când manifestă aceleași tendințe, mașinismul care vrea să ridice uzina în locul Bisericii: dar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
divină, dacă e vorba de artist; la lumina adevărului absolut, dacă e vorba de cercetarea științifică a savantului sau de speculația rațională a filosofului; la dreptatea dumnezeiască, dacă e vorba de normele juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei se orânduiește după modul divan de a lucra,ceea ce e cu totul altceva decât divinizarea culturii. Să ne gândim ce se petrece cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei se orânduiește după modul divan de a lucra,ceea ce e cu totul altceva decât divinizarea culturii. Să ne gândim ce se petrece cu religia în cazul absorbirii ei în cultura divinizată. Cultura e prin însăși natura ei determinată de condițiile existenței terestre. Cu toate că are la bază impulsul spontan specific omenesc, de a depăși natura terestră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]