1,064 matches
-
în permanență, altfel cădem în descriptivismul Școlii istorice germane. Dar, sigur că ar fi dificil, dacă nu imposibil, de făcut planuri în condiții de concurență imperfectă și atunci cînd factorii de producție nu sunt nici absolut mobili și nici integral divizibili. Însă astea sunt condițiile concrete din economie. În analiza fenomenelor monetare, Lindhal adoptă, în general, pozițiile lui Wicksell împotriva teoriei cantitative a banilor. El studiază evoluțiile cumulative ale prețurilor și efectele lor asupra valorii capitalului, asupra costurilor sale de reproducție
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Încât nu puteau subzista nici un moment fără el. Am vrut apoi să cercetez alte adevăruri, și propunându-mi obiectul geometrilor, pe care Îl concepeam ca un corp continuu sau un spațiu infinit Întins În lungime, lățime și Înălțime sau adâncime, divizibil În diverse părți ce puteau avea diverse figuri și mărimi și care puteau fi mișcate și transpuse În toate felurile, căci geometrii presupun toate acestea despre obiectul lor - am parcurs câteva din cele mai simple demonstrații ale lor; și remarcând
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cînd simplul fapt de a observa un fenomen îi modifică desfășurarea. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg evidențiază imposibilitatea de a măsura simultan poziția și viteza unei particule. Nu ne mai aflăm într-un univers de obiecte materiale la scara umană, divizibile și localizabile. În aceste condiții, trebuie să imaginăm alte metode de înțelegere din interior a ceea ce numim realul. Dar, pe lîngă aceste considerații, cel mai decisiv aport al Grupului celor Zece a fost pentru mine contactul viu cu alte discipline
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
privat bazat pe autoajutorare și controlat de către membrii lor. Membrii contribuie în mod echitabil la constituirea proprietății societății cooperative, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale. Transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare Patrimoniul este divizibil în mai multe grupe sau mase de drepturi și obligații cu destinații sau afectațiuni diferite. În cazul persoanelor fizice nonprofesioniști divizibilitatea patrimoniului este justificată și prevăzută de lege în cazul soților-bunuri comune și proprii; în cazul acceptării moștenirii sub beneficiu
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ori cel puțin domiciliul sau reședința la data încheierii contractului. Solidaritatea codebitorilor Potrivit art. 42 C.com. în obligațiile comerciale codebitorii sunt ținuți solidar afară de stipulație contrară. Dacă în raporturile civile, în cazul pluralității de debitori, regula este că obligațiile sunt divizibile sau conjuncte, în afară de dispoziție legală sau convențională contrară, în materie comercială este consacrată soluția contrară: regula este solidaritatea iar excepția divizibilitatea obligației între codebitori. De la prezumția de solidaritate a codebitorilor legiuitorul instituie o excepție și anume în cazul necomercianților pentru
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
deși nu este culpabil, deși dorește și poate să efectueze plata numai pentru că refuză creditorul să primească capitalul la care este îndreptățit? Pe de altă parte, creditorul nu poate fi obligat să primească o plată parțială, chiar dacă obligația ar fi divizibilă. Pentru această situație legiuitorul a pus la îndemâna debitorului o procedură specială oferta reală urmată de consemnațiune prin care debitorul se poate libera de obligația sa și care are drept efect punerea în întârziere a creditorului pentru primirea plății sale. Astfel
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
uneia din părți, din cauze imputabile acesteia. În actualul Cod civil este consacrată posibilitatea rezoluțiunii parțiale înlăturându-se controversa care exista până în prezent cu privire la această chestiune. Rezoluțiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părți a obligației nu atrage rezoluțiunea contractului față de celelalte părți, cu excepția cazului în care prestația neexecutată trebuia, după circumstanțe, să fie considerată esențială. Modul de operare al rezoluțiunii. Rezoluțiunea poate
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sensul de a aprecia împrejurările de fapt care atestă sau infirmă îndeplinirea condițiilor necesare pentru acordarea daunelor-interese. Actualul Cod civil rezolvă această controversă prevăzând că instanța poate pronunța rezoluțiunea totală sau chiar parțială a contractului dar doar dacă contractul este divizibil. Rezoluțiunea unilaterală. Rezoluțiunea sau rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisă a debitorului atunci când părțile au convenit astfel iar debitorul se află de drept în întârziere ori când debitorul nu a executat obligația în termenul fixat prin punerea în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obține de la oricare dintre asociați plata întregii creanțe, urmând ca cel care a făcut plata să aibă drept de regres împotriva celorlalți asociați corespunzător participării lor la beneficii și pierderi; solidaritatea există numai în raport cu creditorii sociali, între asociați obligațiile fiind divizibile. Răspunderea asociaților este și nelimitată, în sensul că fiecare asociat răspunde pentru datoriile sociale inclusiv cu bunurile proprii. Răspunderea asociaților cu patrimoniul propriu pentru datoriile sociale este subsidiară, creditorii având obligația să se îndrepte mai întâi împotriva acesteia pentru obligațiile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
privat bazat pe autoajutorare și controlat de către membrii lor. Membrii contribuie în mod echitabil la constituirea proprietății societății cooperative, exercitând asupra acesteia un control democratic. Cel puțin o parte a acestei proprietăți este indivizibilă. Patrimoniul societății cooperative are o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o parte divizibilă partea patrimoniului care cuprinde valoarea părților sociale emise în schimbul aportului membrilor cooperatori la capitalul social, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori. Partea indivizibilă a patrimoniului societății cooperative, este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care autoarea îl însoțește mai constant pe calea definirii de sine: "Puțina lui sensibilitate fusese rezervată locurilor și lucrurilor, nu oamenilor." Atașamentul față de obiecte se deghizează, obișnuit, în plăcere estetică, dar frecvent se exprimă ca sinecdocă, implicînd desemnarea prin părțile "divizibile"-, a spațiului (decupat ca proprietate în teritoriul mondenității), a proprietății visate. Pentru Coca-Aimée, nu există frustrare mai puternică decît amenințarea cu "evacuarea", fie și temporară, din locul proaspăt dobîndit: "Aimée (...) fusese furioasă că e obligată a-și părăsi camera și
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sa a fost extrem de controversată. Edificiul său s-a înălțat pe o serie de platitudini și simplificări de genul : "indivizii preferă mai multe bunuri decît mai puține", "indivizii sunt capabili să-și ordoneze opțiunile după ordine de preferințe", "mărfurile sunt divizibile", "indivizii aleg acea opțiune pe care o preferă" etc. Edificiul a integrat și un complicat aparat matematic, în dorința de a demonstra că într-adevăr "omul e un animal care calculează" și de a dobîndi un prestigiu mai bun în
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
admită vastul ciclu tradițional al "eternei întoarceri" și pro-duce, pentru prima dată, o veritabilă analiză filosofică a timpului. El pune capăt viziunilor cosmologice, concepțiilor anterioare hrănite de astronomic și prezintă o doctrină a continuității în care timpul este numărul mișcării, divizibil la infinit. În cîmpul evoluțiilor naturii, sau al schimbărilor din societate. Aristotel acceptă existența fluctuațiilor, a fenomenelor de ascensiune și de regresiune. Reprezentările sale sunt însă mai rigide, timpul fiind, într-un fel, neutralizat între fizic și metafizic. În tradiția
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o mărime reală, cuantificabilă; 2) existența liberei concurențe, fapt care elimină orice surplus pentru o anumită utilitate marginală. Această stare de fapt presupune: a) competiția perfectă; b) toți cumpărătorii trebuie să fie și vînzători și să schimbe între ei mărfuri divizibile. În ce privește repartiția, doctrina neoclasică preia ca prim postulat teoria lui J.-B. Say. Asemeni lui, marginaliștii consideră că pămîntul, munca și capitalul contribuie în egală măsură la formarea valorii producției. 5.2. REVOLUȚIA MARGINALĂ Între 1871 și 1874, promotorii acestui
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să funcționeze după același model. Altfel spus, prin reproducerea identică a metodelor trecute, o întreprindere are mereu posibilitatea teoretică de a-și desfășura activitatea cel puțin la fel de bine ca pînă acum. Pe termen lung deci, dacă factorii de producție sînt divizibili și dacă nici unul dintre ei nu este fix, întreprinzătorii raționali se situează în faza randamentelor de scară constante. Adevărata problemă este de a ști dacă toți factorii sînt, într-adevăr, perfect divizibili și variabili pe termen lung. În particular, chiar dacă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
termen lung deci, dacă factorii de producție sînt divizibili și dacă nici unul dintre ei nu este fix, întreprinzătorii raționali se situează în faza randamentelor de scară constante. Adevărata problemă este de a ști dacă toți factorii sînt, într-adevăr, perfect divizibili și variabili pe termen lung. În particular, chiar dacă întreprinderea poate reproduce în mod identic cantitățile factorilor corespunzînd scării minimum eficace, ea poate fi împiedicată să reproducă în mod identic calitățile acestor factori. Ea poate avea, de exemplu, dificultăți în identificarea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
modificări fără a afecta existența autonomă, de sine stătătoare a patrimoniului. Orice persoană are un patrimoniu 86, iar un patrimoniu nu poate fi conceput fără un titular. Patrimoniul este unic dar nu înseamnă că este unitar sau indivizibil: el este divizibil în două sau mai multe grupe sau mase de drepturi și obligații cu destinații sau afectațiuni diferite 87. Între fondul de comerț și patrimoniu există deosebiri importante: • fondul de comerț este o parte a patrimoniului comerciantului; • fondul de comerț este
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
rezolvarea problemelor prin comunicare și adaptare la situații diverse. Metoda Philips 6-6 Este o metodă de stimulare și evaluare a creativității grupului. Poartă această denumire deoarece clasa se împarte în grupuri de câte șase membri (dacă numărul elevilor nu este divizibil cu șase, atunci pot să rămână și grupe de cinci sau șapte membri), iar discuția în cadrul grupului este limitată ca timp la șase minute. În varianta clasică grupele se compun din elevi desemnați cu totul întâmplător sau pe baza unor
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
treacă drept reală) ficțiunea, disimulând ceea ce aceasta a dirijat, [...] adică artificialul: pe scurt, fictivul" (Genette 1969: 97). Această dezagregare a logicii și a temporalității este, înainte de toate, realizată prin "logica" macro-propozițională a punerii în intrigă de care ține seama schema divizibilă în cinci; aceasta ierarhizează relațiile, de altfel cronologice și liniare, între cele cinci momente (m) al oricărui proces din interiorul unei secvențe (sau al unui întreg text): Aplicarea acestei scheme la Colomba, propusă ceva mai sus, realizează decupajul următor, mai
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
stau la baza ideii de identitate și alteritate și conturează două categorii fundamentale: unul și celălalt. În acest sens, Aristotel pune problema identității având în vedere opoziția dintre unul și multiplu, despre care susține că se opun ca indivizibilul și divizibilul, în opinia filosofului antic, unul definindu-se prin intermediul relației de contrarietate cu opusul său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se referă la canalul nonverbal al timpului. Edward Ț. Hall vorbește de diferența care trebuie făcută între timpul monocronic și timpul policronic, în funcție de aceste două forme temporale fiind orientate toate culturile. Timpul monocronic este interpretat ca fiind liniar, tangibil și divizibil în părți din ce in ce mai mici și mai precise (ani, luni, săptămâni, zile, ore, minute, secunde, sutimi și miimi de secundă). Timpul policronic se caracterizează prin efectuarea simultană a mai multor activități și printr-o implicare mai puternică a oamenilor în aceste
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
din combinarea unui număr finit de atomi. Pentru că teoria nu avea susținere experimentală, multă vreme atomismul a fost considerat doar o speculație. Concepțiile lui Democrit au fost vehement criticate de Aristotel (389-322 î.Hr.). După Aristotel, materia este continuă și infinit divizibilă, ceea ce înseamnă că nu există atomi. Teoria lui Aristotel se baza pe existența a patru elemente fundamentale: Pământ, Apă, Aer și Foc, care în proporții variabile ar forma toate substanțele compuse. Treptat, odată cu dezvoltarea industriei, s-a revenit la concepția
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]