203 matches
-
tot acest volum. Permițându-și, în sfârșit, dialogul, „conversația”, poetul se folosește de dreptul de a nu fi de acord, de a replica și de a contesta (cu delicatețe, ce-i drept). Dincolo de retorică, se ascunde aici un refuz al docilității (adică tocmai al uneia dintre virtuțile cele mai des pomenite în legătură cu Adrian Popescu): „O groapă de la țară unde aluneci,/ Printre crengi uscate e aproape tandră,/ Te zgârâie [sic!] un pic spinii măceșului,/ Și gata, e aproape o glumă,/ Un păcat
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
unitate, bunătate, majoritate, dreptate, longevitate, naivitate, cravate, cumnate, păcate, mușcate, palate, salate, armate [barat] (nu!), nepoate, aparate, serate, seninătate, însemnătate, pietate, sobrietate, perspicacitate, tenacitate, periodicitate (regulată!), simplitate, lubricitate (dar reciprocitate), luciditate, elasticitate, solidaritate, spontaneitate, potențialitate(!), jovialitate, originalitate, personalitate, vitalitate, punctualitate, docilitate, agilitate, feminitate și virilitate precum și afinitate, maternitate și paternitate (certă!), de asemeni șsicț sinceritate, severitate, autoritate, securitate, obezitate, curiozitate și, în orice caz, voluptate, posibilitate, ba chiar, inevitabilitate. Pândind prilejul de a vă rosti prin viu grai, personal și direct
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
nici o femeie lipsită de orice instincte de târfă (multe vor nega asta și vor întreba cum vor recunoaște curvia într-o femeie, care nu pare să aibă nimic dintr-o cocotă; deocamdată indic în acest sens gradul de disponibilitate și docilitate de a se atinge ușuratic de un străin oarecare și de a-l lăsa să o atingă; dacă stabilim această măsură, vom găsi că nu există mamă absolută). După cum nu se poate spune că există femeie care să fie lipsită
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
că oricînd le poate săvîrși. Și atunci europenii vor acuza toate simptomele unor ființe timorate ce sunt dispuse la orice compromis pentru a scăpa de teroare, dar de o teroare exercitată de niște fanatici care își trag puterea tocmai din docilitatea cu care victimele lor acceptă să fie amenințate. Și abia de acum încolo, aducînd în joc o nuanță suprinzătoare, Glucksmann începe să strălucească. Trebuie să înțelegem, spune Glucksmann, că planeta e scăldată în ură, că așadar ura nu e un
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
Ce părere ai? întrebă Aldaya. Julián abia dacă îl auzea. - Damián, spune-i lui Jorge să coboare chiar acum în bibliotecă. Servitorii, fără chip și fără o prezență audibilă, alunecau la cea mai mică poruncă a stăpînului cu eficiența și docilitatea unei trupe de gîndaci bine antrenați. - Vei avea nevoie de altă garderobă, Julián. Există o mulțime de mîrlani care nu țin seama decît de aparențe... Am să-i spun Jacintei să se ocupe de asta, tu să nu-ți faci
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
involuntară al cărei simptom este nepăsarea cu care, puși în fața unei probleme de viață, trec peste ea în numele ecuației prin care o pot prinde. Ecuația contează, nu problema ca atare. Problema e un caz particular a cărui izbăvire stă în docilitatea cu care se lasă prinsă într-o formulă generală. Pe scurt, conținutul vieții imediate nu interesează întrucît e neproblematic din punct de vedere matematic. Un asemenea gînd nu poate să nu te reconforteze, în ciuda cinismului aparent pe care i-l
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
Stalin a devenit ținta demersului lui în dispozitivul angajării. Nu a mai fost însă în stare să scrie literatură și s-a îndreptat spre teoria artei, funcționând și ca ministru cu drepturi speciale în guvernul generalului. Lui Drieu îi displăcea docilitatea prietenului său în fața Moscovei. I-a reproșat ceea ce lui i se părea o capitulare, în furia împotriva comuniștilor l-a acuzat pe Aragon, fostul companion de nebunii nocturne că e un agent al Kremlinului. El însă s-a abandonat aventurii
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
și chiar țidula de pensionare. Cum noua lege a pensiilor nu a fost încă votată, voi rămâne cu o încadrare mizerabilă... Și nu numai situația materială mă îngrijorează dar și singurătatea, pustiul de după... De atâtea ori m-am disprețuit pentru docilitatea „funcționarului român” (cum zicea Șt. Bănulescu, pe vremea când era și el șomer și mă blama pentru bucuria mea, la angajarea ca funcționar „la stat”). Acum mă tem că voi fi „liberă”, dar pe linia moartă. Deci nu mai știm
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
prin calitate, cît prin insolitul înmărmuritor al formelor obținute. Dar fenomenul digitalic nu se oprește aici. Dacă trupul poate fi restaurat și reconfigurat prin protezare sau prin modelări digitalice, înseamnă că el este un foarte docil material de lucru, iar docilitatea lui poate merge pînă acolo că omul se poate lipsi de el. Cu alte cuvinte, ceea ce este definitoriu pentru un om nu e trupul lui, ci mintea lui, acea conștiință irepetabilă căreia îi datorează de fapt unicitatea. Și atunci nu
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
din această acțiune prost concepută, insuficient pregătită și de la bun început gîndită ca un spectacol de manipulare? În primul rînd a pierdut arta românească, apoi piața românească de artă și, finalmente, au pierdut organizatorii români care s-au lăsat cu docilitate pe mîna părții franceze. Eroarea majoră de a exporta artă românească istoricizată, cînd tendința generală este de repatriere, a început deja să producă efecte negative. Faptul că o remarcabilă lucrare a lui Țuculescu nu s-a vîndut la Artmark, în cadrul
„De la București la Paris“ și retur (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7394_a_8719]
-
timp, numai manifestarea publică fiind tardivă: Arghezi, Paleologu sau Spengler. Celibidache nu aparține niciuneia din categoriile pomenite. Născut la Roman și urmînd lecții de pian și compoziție la Iași, tînărul Sergiu pare a fi victima predilectă a coercițiilor paterne, dovadă docilitatea cu care, încălcîndu-și predispozițiile, vine în București și se înscrie la Politehnică, spre a da curs ambiției tatălui, care vedea în statutul de inginer apoteoza împlinirii pentru orice om cu scaun la cap. Numai că viitorul „Celi“, cum aveau să
Bagheta lui "Kolb" by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4401_a_5726]
-
analizat cu minuție de entomolog, asimilat unei viziuni magice sau unui hipertehnicism retoric, plasat în zona periferică a simplului alegorism sau în aceea mai înaltă a esotericului, Arcimboldo continuă să incite prin refuzul său de a se lăsa încadrat cu docilitate. Trăind în plină epocă manieristă, în care performanța intelectuală și tropismul ideii sunt elemente definitorii, el reprezintă, ca și manierismul în general, punctul de intersecție a doi vectori: pe de o parte, memoria spiritului renascentist și, pe de alta, aproximarea
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
universul narativ al lui Thomas Mann își relevă multele nivele, dar nu și le exhibă, cum se întîmplă îndeobște în proza contemporană, ci dimpotrivă, le conține, le strunește. Senzația cititorului e foarte bizară, de suspiciune și nedumerire dar și de docilitate. O tensiune din care se naște exemplar lectura atentă. Thomas Mann este un scriitor care știe să cultive cititorului forța de concentrație. Fraza lui amplă și impecabilă stilistic, fluența narării funcționează aproape ca elemente de mnemotehnică. De aceea istoria unui
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
analizat cu minuție de entomolog, asimilat unei viziuni magice sau unui hipertehnicism retoric, plasat în zona periferică a simplului alegorism sau în aceea mai înaltă a esotericului, Arcimboldo continuă să incite prin refuzul său de a se lăsa încadrat cu docilitate. Trăind în plină epocă manieristă, în care performanța intelectuală și tropismul ideii sunt elemente definitorii, el reprezintă, ca și manierismul în general, punctul de intersecție a doi vectori: pe de o parte, memoria spiritului renascentist și, pe de alta, aproximarea
Gheorghiu și Arcimboldo by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9480_a_10805]
-
este cordonul ombilical care îl ține în viață și legat de lume, desi atît de departe de ea. Un Robinson decis să trăiască în pustie după legile celor de-acasă, pe care și le dictează aici sieși, supunîndu-se cu o docilitate de care nu ar fi dat niciodată dovadă înainte de plecare. Personajul trebuie să supraviețuiască, și singura logică a supraviețuirii pe care o cunoaște este cea a impregnării pustiului de o ordine familiară. În chip semnificativ, Robinson ia hotărîrea de a
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
adîncă îi pare rana făcută amorului propriu. Ambițioșilor le place actualitatea. Uitați-vă la compozitorii contemporani: cu cît sînt mai implicați în aspectul prospectiv, experimental al limbajului muzical, cu atît mai grele le sînt suspiciunile și mai sensibile orgoliile. Fapta docilității, a încartiruirii se prescrie, iar ideea cutezanței nu se iartă, probabil, niciodată. Se spune că familia și prietenii nu pot judeca un creator. Dar dacă opera acestuia circulă doar în perimetrul rudelor și al amicilor? Dacă egoismul compozitorului a ajuns
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
spun că nu știai bine unde sfârșește farsa și unde începe autoiluzionarea și delirul), ca și în unele „cronici ale optimistului” de altfel, ridicate pe o metaforă împinsă până la ultima ei consecință: „unde cresc crinii? În Empireu” etc. Sigur că docilitatea ideologică a criticului nu poate fi separată nici de șicanele pe care critica „de partid” le făcea, la începutul anului 1954, romanului Bietul Ioanide. Există însă în textele acestui volum și un alt registru al discuțiilor, în care observațiile lui
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
ură sau încrîncenarea iscată din răutate. N-are cruzime, scrîșnire sau tensiune, într-un cuvînt, neavînd rutina sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian Măceșaru pare împins de o fatalitate căreia nu i se poate împotrivi, docilitatea în fața destinului mergînd pînă la acceptarea fără crispări a sorții date. Pînă și disperarea e molcomă, molipsindu-se de o acalmie grea. Din acest motiv, seninătatea autorului trezește în cititor pofta unor detalii macabre și dorința unor presimțiri perverse. O
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
medicii secolelor trecute, al VIII-lea și al XIX-lea, care diagnosticau drept grav bolnav de nostalgie pe oricine dovedea anumite simptome: o privire rătăcita și tristă, puls slab și neregulat, sau dimpotrivă, prea intens, lipsa de pofta de mîncare, docilitatea excesivă, stare generală de letargie, si, foarte important, delirul minții seduse de imagini închipuite și extrem de idilizate ale unui "acasă" aflat undeva departe, inaccesibil. Nostalgia era boală celor plecați, pentru care întoarcerea nu era posibilă: soldați și marinari, prizonieri, sclavi
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
populației astfel de subproduse ale mahalalei minții? De ce modelele românului trebuie să fie cutare vedetă cu decolteu adânc și fese arătate cu generozitate, și nu creatorii și profesioniștii acestei țări? Nu mă uimește numirea lui Alexandru Sassu, mă uimește însă, docilitatea (ca să nu spun servilismul) unei persoane nu doar inteligente și competente, dar și pline de energie, precum Dana Deac. Sub presiunea tăvălugului pesedist, Dana Deac a acceptat să fie călcată în picioare fără să crâcnească. Nu cred că d-na
Mahalaua minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9246_a_10571]
-
lemnul își pierde, oarecum, identitatea și este confundabil, ca subiect al manipulării, cu alte materiale care pot suporta intervenții similare. Metalul, materialele sintetice de toate categoriile, care nu s-ar fi putut adecva, asemenea lemnului, procedeelor de eliminare, devin, prin docilitatea lor față de asamblare, echivalente ale lemnului și, pînă la urmă, cu șanse de exprimare asemănătoare. Aceste mutații, aparent minore, dar ale căror motivații profunde nu sînt deloc neglijabile, au ceva din fatalitatea fenomenelor naturale. Privite dincolo de experiențele artistice strict individuale
Lemnul, între disoluție și incoruptibilitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15911_a_17236]
-
în ochii credincioșilor începe să se stingă. Tradiția este privită ca o povară obscură aducătoare de constrîngeri nedrepte, iar autoritatea, fie cea emanînd din umbra sceptrului ecleziazistic, fie cea înălțată în jurul tronului imperial, începe să nască suspiciuni. Convențiile se risipesc, docilitatea ancestrală se spulberă și, pe ruinele lor, o nouă autoritate prinde gustul semeției: rațiunea. Ofrandele închinate acestei facultăți mirabile de la care gînditorii așteaptă tot mai mult seamănă cu oficierea unui cult ce va culmina într-un nou gen de idolatrie
Stupul neprihăniților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9224_a_10549]
-
Calciu. Prima ține de procesul reeducării din 1956, cînd Nicolski, ștergîndu- se pe mîini de fenomenul Pitești, înscenează un tribunal menit a dovedi „juridic“ că întregul experiment pornise dintr-o intrigă a legionarilor lui Horia Sima. Cheia procesului stătea în docilitatea înfricoșată a deținuților trecuți pe la Pitești, procurorii mizînd pe lipsa de reacție a unor ființe terorizate prin tortură, care fuseseră la rîndul lor torționari. Dar aschimodia de Calciu se ridică în picioare și spune adevărul, dînd peste cap procesul și
Lemurul tandru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5870_a_7195]
-
pare să fie vorba, exceptând, poate, plecarea în străinătate din decembrie(!) 1989. Frica? De ce putea să-i fie frică unui tânăr ca el în 1974, ca să nu mai vorbim de 1989, octombrie 31? Nu mai rămâne decât binecunoscuta expresie a docilității românești de bună voie și nesilit de nimeni.
Un dosar de Securitate și învățăturile lui by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5720_a_7045]
-
resoarbe în grația linearității, bidimensionalul capătă volum și-și redobîndește cea de-a treia dimensiune sau, dimpotrivă, obiectul de-a gata, coborît direct din reveriile lui Duchamp, își neagă toate determinismele originare, funcționale și estetice deopotrivă, și se supune cu docilitate unei priviri pe jumătate grave, pe jumătate ludice și ironice. în funcție de interesele lui de explorator și de motivațiile adînci ale unei cerebralități mereu disponibile, Alexandru Trifu poate acoperi, cu același gest relaxat și sigur, și perspectiva minimalistă, și pe aceea
Portrete paralele by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15789_a_17114]