159 matches
-
curente; b) evaluarea globală, când cantitatea de cunoștințe și deprinderi este mare datorită cumulării acestora. Verificarea se face prin examene și concursuri. În funcție de timp, tipurile sunt: a) evaluarea inițială, care se face la începutul unei etape de instruire prin teste docimologice, concursuri etc.; b) evaluarea continuă, care se face în timpul secvenței de instruire prin ascultare curentă și teze. Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare: a) evaluarea cumulativă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale încheiate
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
6.4.1. Metodele tradiționale de evaluaretc "6.4.1. Metodele tradiționale de evaluare" Profesorul Marin Manolescu (2004) arată că metodele tradiționale de evaluare folosite frecvent în practica școlară curentă sunt (Radu, 1981): • probe orale; • probe scrise; • probe practice; • testul docimologic. Fiecare dintre aceste metode tradiționale are avantaje și dezavantaje. Din aceste considerente, ele trebuie combinate într-un mod optim. Examinările orale Într-adevăr, examenele orale nu caută să evalueze aceleași calități ca probele scrise; această diferență este recunoscută de toți
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
sunt numeroase situațiile în care verificarea cu ajutorul acestor probe oferă și informații referitoare la gradul de însușire a conținutului teoretic. Probele de acest tip sunt folosite îndeosebi la obiecte de învățământ precum: matematica, cunoașterea mediului înconjurător, educația fizică etc. Testul docimologic este o alternativă și o cale a examinării tradiționale. Este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de examinare. Marele lui avantaj este că sistemul de raportare valorică este unic. Testele docimologice se deosebesc de examene
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
educația fizică etc. Testul docimologic este o alternativă și o cale a examinării tradiționale. Este o probă standardizată care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de examinare. Marele lui avantaj este că sistemul de raportare valorică este unic. Testele docimologice se deosebesc de examene prin faptul că ele presupun o muncă meticuloasă de pregătire, iar secvențele procedurale sunt foarte stricte. Ele permit însă standardizarea condițiilor de examinare, a modalităților de notare, aducând un spor de obiectivitate, ele conținând o triplă
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cred că totul ține de instrument, de acuratețea și „puritatea” lui, transferând unele responsabilități evaluative dinspre ei, ca subiecți, către niște „inocente” unelte. Și de aici o Întreagă pleiadă de „specialiști” ce pun pe piață instrumente „exacte” (teste standardizate, probe docimologice, programe de evaluare pe calculator etc.), la diferite examinări sau concursuri. Evaluăm nu „inginerește”, ci omenește. Sunt și profesori care deturnează evaluarea În mijloace de menținere a ordinii sau de constrângere a elevilor pentru a adopta anumite conduite (de frică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
acțiunii de apreciere a rezultatelor școlare este de a tinde către realizarea unor aprecieri obiective, în sensul că aprecierile emise de persoane diferite asupra unei anumite performanțe să fie cât mai apropiată posibil. Măsuri ameliorative în sistemul de evaluare. Studiile docimologice și chiar constatările curente pun în evidență faptul că aprecierea rezultatelor școlare este influențată de mulți factori și de numeroase circumstanțe în care are loc actul evaluativ. Reținând direcțiile principale prin care se încearcă renovarea activității de măsurare și apreciere
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
proiectul elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii; • pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă, și, nu în ultimul rând, ia
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
învățării, inclusiv utilizarea învățării pe microgrupuri, sunt aspecte ce țin în mai mare măsură de profesor 1. De asemenea, proiectarea lecției, comportamentul său concret la clasă, relația socioafectivă cu elevii, utilizarea concretă a timpului destinat formal învățării, evaluarea de tip docimologic sunt determinate în cea mai mare măsură de stilul didactic al profesorului. Acest comportament profesional, marcat de trăsăturile de personalitate (care poate fi modelat în funcție de situație, la fel ca orice stil managerial), poate avea efecte pozitive asupra procesului de învățare
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în ultimul rând, ia
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
aplicabilitatea. 5.3.3. Proiectarea evaluării Aceasta se realizează ca etapă distinctă în cadrul microproiectării pe unități de învățare/conținut, în corelație constantă cu aceasta, urmărind: Obiectiv cadru/competență generală -> obiectiv de referință/competențe specifice care trebuie enunțate, realizate și măsurate docimologic (evaluate) Stabilirea descriptorilor de performanță și a matricei de evaluare, cu cele trei nivele acceptate: competențe specifice minime, medii și superioare, de atingere a competențelor generale și a celor transversale; Ce tipuri de evaluare utilizez? Care sunt cele mai optime
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
acestui moment al lecției nu va depăși 7-10 minute, cu respectarea etapelor proiectării unui test. 5.3.4. Matricea de specificații Definiție. Aceasta constă într-un tabel cu două intrări care servește la proiectarea și organizarea itemilor dintr-un test docimologic, în care sunt precizate, pe de o parte, competențele de evaluat corelate cu nivelurile taxonomice la care se pleasează acestea și, pe de altă parte, conținuturile/unitățile de învățare care sunt vizate, exprimate valoric și procentual. Matricea de specificații indică
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
parcurs. b Cititorul trebuie să completeze spațiul dintre paranteze pentru a nu se crede că ar fi vorba de galinacee al căror rol era (undeva, cândva) de a propulsa notele unor alumni (de la primară până sus de tot) spre culmile docimologice. c Vezi în acest sens Călăuza în credința ortodoxă, scrisă de arhimandritul Ilie Cleopa. Am consultat versiunea Editurii Episcopiei Romanului, apărută în 2000 (vezi pag. 51-53). d Femininul care se impunea pentru "confrerie", devenit inutil de când toate slujbele/pozițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
unitare, cunoscute și aplicate în practica școlară curentă. Deci, evaluarea reprezintă totalitatea activităților prin care se colectează, organizează și interpretează datele obținute în urma aplicării unor instrumente de măsurare. Ca metode moderne de evaluare putem menționa observarea sistematică a elevilor, teste docimologice, investigația, proiectul, portofoliul, tema de lucru în clasă, autoevaluarea etc. Observarea sistematică a elevilor și a comportamentului acestora furnizează profesorului informații asupra performanțelor elevilor săi din perspectiva capacităților de acțiune și relaționare, a competențelor și abilităților de care dispun aceștia
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
sau dezacordul. • Lista de control, care este asemănătoare cu scara de clasificare, dar se deosebește prin faptul că prin intermediul ei doar se constată prezența sau absența unei caracteristici, comportament, fără a emite o judecată de valoare, oricât de simplă. Testele docimologice reprezintă una dintre cele mai avantajoase tehnici de evaluare. Unele dintre avantajele sale ar fi: • într-un timp relativ scurt profesorul poate evalua toți elevii clasei, ceea ce permite monitorizarea situației reale, diagnosticarea lacunelor în predare și prognozarea căilor de îmbunătățire
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]
-
practice curente) evaluare globală, în care se verifică o cantitate mare de cunoștințe și deprinderi obținute prin acumulare (prin examene și concursuri). axa temporală la care se raportează verificarea: evaluare inițială se face la începutul unei etape de instruire (teste docimologice, concursuri, etc). evaluare continuă se face în timpul secvenției de instruire (tehnici curente de ascultare și teze); evaluare finală se realizează la sfârșitul unei perioade de formare (examene). prin coroborarea celor două criterii se poate ajunge la o altă clasificare: evaluare
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
modulul pedagogic al disciplinei; b) tabloul complet al finalităților și obiectivelor disciplinei; c) standardele de performanță pe ani de studiu, semestre, capitole (unități de conținut, module etc.); d) proiecte pedagogice model pentru toate activitățile didactice esențiale; e) baterii de teste docimologice (predictive, formative și sumative); f) considerații teoretico-pedagogice privind specificul disciplinei (domeniului); g) recomandări bibliografice pentru aprofundarea pedagogică și de specialitate a domeniului. Planificările calendaristice Acestea sunt „pre-proiecte” de transpunere semestrială/trimestrială a programelor, alcătuite de educatori pe baza metodicii de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
precise și de susținere a fiecărei activități; c) obiectivele fiecărei unități de conținut și activități didactice; d) forma de desfășurare a fiecărei activități și mijloacele de organizare a experiențelor de învățare; e) instrumentele de evaluare a fiecărei activități didactice (teste docimologice, probe de cunoștințe etc.); f) modalitățile de stimulare a studiului independent al elevilor; g) perioadele, formele, metodele și instrumentele de organizare a „activităților de îmbogățire” pentru elevii capabili de performanțe superioare („consultații”); h) perioadele, formele, metodele și instrumentele de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
își consolideze teoria. În 1971, a publicat - împreună cu T. Hastings și G. Madaus - Handbook of Formative and Summative Evaluation 6. Manualul limpezea problemele practice ale „pedagogiei prin obiective” și ale măsurării obiective a progreselor instruirii cu ajutorul feedbackului obținut aplicând teste docimologice riguroase. Spinoasa problemă a subiectivismului în aprecierea și evaluarea performanțelor școlare a fost, în acest fel, eliminată. Bloom nu a intuit însă că această „extirpare a cariei subiectiviste” antrena consecințe negative chiar mai mari decât ceea ce fusese eliminat: „testologismul” exacerbat
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în momentul elaborării răspunsului, deoarece aceștia nu conștientizează aspectele personalității vizate de test; 2. tehnici proiective, care valorizează mecanismul de proiecție în cunoașterea psihologică a persoanei, trecând peste vigilența conștiinței, în încercarea de a studia inconștientul; • teste de cunoștințe sau docimologice, care măsoară nivelul cunoștințelor acumulate de subiecți și servesc ca modalitate de examinare și notare. Trei aspecte sunt importante în legătură cu utilizarea testelor în școală: 1. diagnosticul și tratamentul dificultăților educaționale; 2. selecția și repartizarea elevilor nivelului educațional potrivit abilităților lor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sunete/cuvinte/propoziții, în forme de ,,dictare" (oral transpus în desene, în diferite simboluri grafice etc.), transcriere (de exemplu, a propriului prenume al copilului preșcolar) etc.; adaptate/accesibilizate ca formă și conținut, pot fi valorificate la acest nivel și testele docimologice, cele de personalitate, de caracter, de aptitudini, de atitudini etc. Proba practică ia forme specifice în ciclul preșcolar, prin prisma principiului asocierii teoriei cu practica și a înțelegerii, de către copii, a utilității demersului instructiv-educativ, a acțiunilor de diferite tipuri propuse
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
formează seturi de activități care, la nivelul clasei de elevi, reprezintă o condiție a succesului de tip managerial. 4.7.4. Evaluareatc "4.7.4. Evaluarea" Evaluarea, la nivelul managementului clasei de elevi, nu trebuie confundată cu evaluarea de tip docimologic. Din perspectivă managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile și obiectivele dintr-o etapă managerială dată au fost atinse. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât și calitativ. Principalele componente (pași) ale evaluării sunt: 1. Obținerea
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
concrete de viață, care-l pot interesa pe copil, chiar și în funcție de anotimpuri. Fiecare din asemenea ,,centre” este studiat de copil din toate punctele de vedere (geografic, istoric, din perspectiva științelor naturii), scopul principal fiind cunoașterea concretă, și nu înregistrarea docimologică a informațiilor abstracte. Aplicatul pedagog din învățământul preuniversitar a investigat maniera de aplicare a acestei metode în diferite țări, precum și în România, unde a fost introdusă într-o formă specială, oficial în 1908. Concluzia profesorului era aproape similară cu cea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din temele predilecte ale procesului de învățământ din acea perioadă. În spiritul unei asemenea deschideri pentru educație, el cerea învățătorilor ,,să se ostenească înțelegerea pruncilor a o lumina” prin folosirea pildei, adică să fie utilizate explicații menite să depășească studiul docimologic bazat numai pe lectura manualului. Din punct de vedere metodic, lucrarea lui Obradovici cuprinde numeroase îndrumări referitoare la metodele utilizate în procesul de predare: explicația, conversația, combaterea superstițiilor, corecția erorilor de gândire etc. Obradovici considera că omul care se manifestă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elaborat, exercitând alături de implementare și funcțiile de control/ autocontrol, evaluare secvențială, conducerea operațională, formarea și dezvoltarea echipelor de învățare în clasă, motivarea, participarea, dezvoltarea personală, prevenirea și rezolvarea eventualelor conflicte între elevi sau cu 30 elevii, evaluarea sumativă de factură docimologică, evaluarea relațională, sistemică, statistică, prin obiective, toate cu raportare la activitatea educațională cu elevii. - pe întreg parcursul activității sale, profesorul realizează comunicarea didactică, forma specifică de circulație a informației în activitatea educațională la clasă și, nu în ultimul rând, ia
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
perfecționare. Toate aceste funcții acționează ca o unitate structural - dinamică. Controlul competent, ritmic, echilibrat, operativ și judicios repartizat reprezintă o condiție a succesului de tip managerial. Evaluarea, la nivelul managementului clasei de elevi, nu trebuie confundată cu evaluarea de tip docimologic. Din perspectiva managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile și obiectivele dintr-o etapă managerială dată au fost atinse. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât și calitativ. Consilierea este o relație specială, dezvoltată între învățător
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]