190 matches
-
aibă acces la colecțiile și serviciile bibliotecii, au obligația să obțină un permis unic, valabil atât pentru Unitatea Centrală, cât și pentru bibliotecile filiale. (2) Permisul se eliberează și se vizează la bibliotecile filiale - pentru studenții, cadrele didactice, cercetătorii și doctoranzii Universității din București, și la Unitatea Centrală - pentru celelalte categorii de utilizatori menționate la art. 34 alin. (1) . (3) Bibliotecile filiale pot elibera permise cu valabilitate limitată și altor categorii de utilizatori, care doresc să consulte documente din colecțiile acestora
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
la începutul fiecărui an universitar, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susținere a bibliotecilor din învățământ, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 205/2001. Cadrele didactice pensionate, studenții cu burse sociale, studenții, masteranzii și doctoranzii străini cuprinși în programe și proiecte educaționale, elevii olimpici, persoanele care au făcut donații valoroase bibliotecii, persoanele cu dizabilități, bibliotecarii și documentariștii angajați în alte biblioteci și centre de informare, salariații și pensionarii BCU „Carol I“ și ai fostei Biblioteci
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
Secţiunea a 4-a Împrumutul de publicații Articolul 49 Împrumutul de publicații poate fi direct sau interbibliotecar, național sau internațional. Articolul 50 (1) De împrumutul direct beneficiază, pe baza permisului/cardului de acces, cadrele didactice, cercetătorii, studenții, masteranzii și, după caz, doctoranzii Universității din București. Împrumutul direct se realizează în bibliotecile filiale, din fondurile constituite în acest scop. Centrul de împrumut din Unitatea Centrală se adresează cadrelor didactice din învățământul universitar și preuniversitar, cercetătorilor și doctoranzilor. (2) Numărul de titluri împrumutate simultan
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
în acces direct etc. (9) Utilizatorii care au beneficiat de viza de lichidare nu mai pot împrumuta publicații, dar au acces în toate sălile de lectură ale complexului BCU „Carol I“. Articolul 51 (1) De împrumutul interbibliotecar pot beneficia studenții, doctoranzii, cercetătorii și cadrele didactice din învățământul universitar și preuniversitar. Taxele de împrumut, de corespondență și de transport pentru efectuarea împrumutului interbibliotecar sunt achitate de utilizatorii solicitanți. (2) Tezele de doctorat pot fi accesibile bibliotecilor centrale universitare din Cluj-Napoca, Iași și
REGULAMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285343]
-
de Filosofie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de teologie greco-catolică din Oradea, doctorand al aceleiași universități cu o temă legată de mitologia politică a filosofiei platoniciene. Sorin Borza, lector la Catedra de Filosofie a Universității din „Oradea”. Adela CÎMPEAN, doctorandă a Catedrei de Istoria Filosofiei Antice și Medievale, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, cu o temă privind filosofia politică platoniciană. Andrei CORNEA, cercetător științific principal I la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al. George” din București. Anca CRIVĂȚ, studii de filologie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
paradigmele clasice ale relațiilor internaționale și cauzele și tipologia conflictelor internaționale. Olivia Toderean a absolvit Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și masteratul de Government, specializarea „Relații internaționale”, la Universitatea din Manchester. Din 2001, este doctorandă la SNSPA. În perioada 1999-2004, a fost cadru didactic la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, unde a predat cursuri și seminarii de teoria relațiilor internaționale, organizații internaționale, introducere în relațiile internaționale contemporane. Începând cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Rusia, Austria și Ungaria (n.tr.)." Este neverosimil un astfel de gest din partea unui tânăr intelectual român, onest, competent și de o neîndoielnică probitate morală. Cum este posibil ca o absolventă de Litere și de Filosofie, eminentă traducătoare și strălucită doctorandă să săvârșească o "gafă" atât de flagrantă? Eu nu cred că Diana Stanciu nu știe atâta istorie încât să considere că Basarabia a fost "dăruită" drept compensație pentru intrarea României în război alături de statele Antantei. Basarabia era "parte" a Rusiei
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
Suzana Bodale: arhivist la Arhivele Naționale din Iași; doctorandă la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași cu tema Proclamarea Regatului României; articole publicate: Organizarea ceremoniilor Încoronării de la 10 mai 1881, În Xenopoliana, XIV (2006), 1-4, p. 109-118; Proiecte de constituire a Regatului României (1866-1877), În Analele
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
ale poeziilor lui Gheorghe Asachi, În volumul coordonat de Andi Mihalache, Alexandru Istrate, Romantism și modernitate. Atitudini, reevaluări, polemici, Iași, 2009, p. 351-366. Alina Stefania Bruja: absolventă a Facultății de Istorie și Geografie În cadrul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava (2001); doctorandă a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, specializarea Istorie, cu tema Haretismul În societatea românească la cumpăna secolelor XIX-XX. Adrian-Bogdan Ceobanu: asistent cercetare la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; doctorand la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, cu
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
cu teoria rezistenței. În anii ’90 însă, a fost repudiată și teoria rezistenței. În lumea postmodernă discursurile acestei teorii au părut desuete și au fost marginalizate. Ba mai mult, teoria a fost declarată „o stafie învechită” (the old ghost „resistance”). Doctoranda lui Apple, Leslie Roman, a urmat exemplul maestrului său, care, în anii ’80, criticase virulent teoria reproducției sociale. Roman și Christian-Smith (1988)78 au arătat că noțiunea de rezistență (resistance) este o metaforă menită să adauge romantism la ceea ce ideologii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ea de dorul fiică-si plecate. Uite așa, noroc cu femeile că infuzează sensibilitate. Altminteri, viața ar fi rece și la obiect. Nici asta nu e rău. Dar nu tot timpul. 25 octombrie Am fost la o prezentare a unei doctorande despre tendințele de coaliție și vot ale femeilor din politica americană. Meseriaș, metodologic vorbind. În rest... science sans conscience. Mă gândesc tot mai mult că Jeff are dreptate cu lipsa teribilă a unor public philosophy. La noi măcar frecăm mangalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
cam de vârsta mea și face una din științele sociale, este sigur feministă, dar feministă trup și suflet! În România, lucrurile nu seamănă. Dar nici femei universitare nu se revarsă din abundență. Afară de numeroasele tinere asistente și preparatoare, multe foste doctorande în afară, că în țară sau nu le observă „Guru” să le ia la doctorat sau, dacă le observă, are uneori grijă să le aranjeze câte un loc pe „potrivă”: metresă tranzitorie sau prestatoare de servicii intelectuale pentru maestru. Sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
pentru mine, dar nu-mi plăcea cum sună. Tom nu avea decât treizeci de ani, era în floarea vârstei, dar, când venea vorba despre femei și dragoste, parcă renunțase complet să mai spere. Ultima lui prietenă stabilă fusese o colegă doctorandă pe nume Linda nu-mai-știu-cum, de care însă se despărțise cu șase luni înainte de plecarea lui din Ann Arbor, iar de atunci avusese atâtea ghinioane, încât se retrăsese încet-încet din circulație. Cu două zile în urmă îmi spusese că nu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
importat de la sovietici, ci preluat de la Antonescu (după ce o vreme a fost diabolizat), schimbarea asta de macaz în urbanism nu a avut loc odată cu moartea lui Stalin, ci independent de aceasta și pentru cu totul alte motive etc. Pe scurt, doctoranda îmi confirma cu argumente înșirate cu migală și precizie ceea ce îmi doresc dintotdeauna să cred, și anume că nici măcar războiul și venirea comunștilor sau revoluția din decembrie 1989 nu au rupt societatea românească în mod categoric într un înainte și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a o formula. În acele zile, Rosamund călătorea mult cu trenul suspendat. Străbătea vasta arie a orașului, contemplând și meditând la fețele pasagerilor din jur. Îmi monitoriza poșta săptămânală și mesajele telefonice. Timp de doi ani a fost asistenta mea doctorandă, care dactilografia pentru mine și‑mi expedia faxurile. Vela o trata cu condescendență și n‑o invita niciodată să ia loc. Eu Îi ofeream lui Rosamund câte o ceașcă de ceai și Încercam s‑o fac să se simtă cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în față. Exista o interpretă pentru întîlnirile curente (ziare, televiziuni etc.) sau pentru plimbările în oraș. În schimb, pentru întîlnirea cu cel mai bun specialist în Platon (care a ținut să vorbească în japoneză) a fost adusă ca interpretă o doctorandă în filozofie greacă, iar pentru întîlnirea cu domnul Ianaghida, directorul Institutului Zen din Kyoto, considerat cel mai mare savant japonez în viață (cunoștea către 20 000 de kanji și era privit ca un erou național și adorat ca un zeu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
artistic, Dosarele istoriei, Journal for the Studies of Religion & Ideologies, Observator cultural, 22, Revista română de sociologie. Oana Băluță (editoare) Este absolventă a Facultății de Litere, Universitatea București (2003), și a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA (2005), doctorandă, din 2004, în științe Politice la SNSPA, cu o teză despre gen și interese politice. A publicat articole în diverse reviste: aLtitudini, Observator cultural, România literară, Cultura, AnALize, fiind și redactoră a revistei feministe AnALize. Este interesată, cu precădere, de
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
teză despre acțiune colectivă și intervenție guvernamentală. Domenii de interes: politici publice, problematica tranziției. Alice Iancu Este licențiată a Facultății de științe Politice a SNSPA, specializarea științe Politice-Sociologie. În prezent, este masterandă în Gen și Politici Europene în cadrul SNSPA și doctorandă în științe Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii politice feministe, etică feministă. Cristina Mocanu Este absolventă a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA și doctorandă în științe Politice din anul 2005 la aceeași instituție
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
masterandă în Gen și Politici Europene în cadrul SNSPA și doctorandă în științe Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii politice feministe, etică feministă. Cristina Mocanu Este absolventă a Masteratului de Gen și Politici Publice la SNSPA și doctorandă în științe Politice din anul 2005 la aceeași instituție. Lucrează în calitate de cercetătoare științifică la Institutul Național de Cercetare științifică în domeniul muncii și protecției sociale. Domenii de interes și specializare: gen și ocupare, gen și muncă, gen și securitate socială
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și Administrative. A fost redactor-șef al revistei Paralele... Paralele editată de studenții de la științe Politice din SNSPA și a colaborat la Dilema veche. Este interesat de doctrine politice, sisteme de partide, evoluțiile sistemului politic internațional. Raluca Maria Popa Este doctorandă la Central European University, Budapesta, departamentul Studii de gen. A mai publicat în colecția „Studii de gen” a Editurii Polirom, în volumul Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești (2002), coordonat de Maria Bucur și Mihaela Miroiu, și a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
autoarei s-a concentrat cu prisosință spre o panoramică abordare critică și istorică a acestor uriași ai povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu sunt citate, sunt făcute cu o științifică onestitate, admirabilă în sine. Modalitatea în care Oana Simona Zaharia își organizează demersul implică toate aceste trimiteri la cercetări avizate, folosite însă cu scopul de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cercetări avizate, folosite însă cu scopul de a le institui ca mărturii adiacente ale punctului de vedere propus și susținut în teza sa. Așa încât numărul celor 1060 de note pot să dea o sugestivă imagine a seriozității cercetării propuse de doctorandă, dar și asupra erudiției Oanei Simona Zaharia în tematica abordată. Autoarea lucrării precizează că nu cunoaște „existența unui alt studiu comparativ care să se axeze, cu precădere, asupra imaginii feminității, așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
părerea mea, și la realizarea unei demonstrații a modului în care se configurează personajul în culturi diferite (aici, italiană și engleză), incorporând desigur și viziunile universurilor creatoare ale scriitorilor (în cazul Boccaccio și Chaucer afine, dar posibil și marcat diferite). Doctoranda are pe deplin dreptate să estimeze faptul că în această privință, lucrarea sa poate fi un prim pas (p. 275), care ar fi profitabil de urmat prin alte studii comparative, ce vor dezvălui, alte aspecte, uneori paradoxale, după opinia mea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
5 uman” (p. 277). Trebuie să observ că autoarea tezei împărtășește mărturisit, în finalul acestui citat, opinia criticului Alexandru Balaci, distins italienist, marcat însă de determinismul caracteristic și obligatoriu al epocii sale (a doua jumătate a secolului XX). Este, din partea doctorandei, o opțiune multiplu justificabilă, la care eu aș dori însă să adaug o altă observație, de fapt o altă perspectivă. De fapt, în ideea unui alt pas posibil de făcut în studiile comparatiste pe grila angelic demonic, cred că factorii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și chiar în deșfășurarea lui diegetică. Dinamica antinomiei angelic-demonic este și ea un exemplu al unei desfășurări preponderent ciclice, pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne zice, ceilalți o dezic. În altă ordine de idei doctoranda observă, cu temei, că în opera lui Boccaccio femeia joacă un rol multiplu, până și pe acela de deziderat, ca o unică „cale de a accede la profunzimea lucrurilor, de a se împlini pe plan creator” (p.46), ceea ce-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]