308 matches
-
rămas buni după atâta dogoare...că s-au manit de tot... Iar tu, o să bagi furtunul în vie și o să bați cu furtunu la rădăcina viții, dar vezi, să ai grijă, să nu dai cu apă pe struguri că iar dogorește soarele și-i opărește și p-aia care au mai rămas buni... -Da,bine, am înțeles... -O să te ajut și eu să dai furtunu printre vite fără să rupi strugurii . Și vezi, să ai grijă să nu arzi hidroforul
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
încă nedescoperite. Ștefan, Ștefan, ce frumos sună când îi rostesc numele. Este ca o chemare. Este cavântul din largul mării, ce vrea să poposească o clipă să-mi mângâie sufletul și să mi-l răcorească! Să stingă arșița care îl dogorește. Acum mă simt așa de singură... Vreau să mă regăsesc în îmbrățișarea ta, Ștefane! parcă-i spunea bărbatului, cu atâta pasiune ce se năștea gata să erupă ca lava fierbinte a unui vulcan activ. Strânge-mă la pieptul tău, iubește
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
Din vremuri, râuri gângurim... cu vise trupul ne-ngrânim și sângele ni-l iconim, din lut fiind, celești să fim ! Ca merii-n toamnă meruim, precum cireșii cireșim, precum stejarii stejirim... Din tată-n fiu ne ogorim, de dor de iarbă dogorim și gândul ni-l clorofilim ... În sinea noastră dunărim, și ne mereu melancolim... Pe plaiul vechi să timpurim, privighetori trandafirim ! Referință Bibliografică: DESTIN / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 248, Anul I, 05 septembrie 2011. Drepturi de Autor
DESTIN de JANET NICĂ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357207_a_358536]
-
Stelică, lovindu-l. De bucurie Tina a sărit în sus bătând din palme. Stelică luă mingea. Era rândul lui să dea de la linie. Între timp Florica îi puse o pietricică în gropiță. Se jucară așa până când soarele ajunsese deasupra capului, dogorind puternic. -Hai să bem suc de furnici! zise Floarea lui Marin. -Ăsta nu e limonadă adevărată ... Eu am băut la oraș, se lăudă Stelică. Ceilalți tăcură. „Cum o fi aia?” se întrebă Tina în gând... Și parcă ghicindu-i gândul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
Este limpede că este așa! Omul evlavios, care este autentic, care este adevărat în evlavia lui, prin naturalețea lui te cucerește cumva. Cum se aprinde o lumânare stinsă de la una aprinsă, foarte firesc. Sau dacă stai lângă o sobă care dogorește, te încălzești. Asta-i foarte firesc. Este adevărat, că poate, uite, ca să rămânem în limitele comparației acesteia, după ce te depărtezi de soba care dogorește, poți să simți iarăși răceala. Până când o vei avea în tine mai trece timp. Adică este
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
aprinde o lumânare stinsă de la una aprinsă, foarte firesc. Sau dacă stai lângă o sobă care dogorește, te încălzești. Asta-i foarte firesc. Este adevărat, că poate, uite, ca să rămânem în limitele comparației acesteia, după ce te depărtezi de soba care dogorește, poți să simți iarăși răceala. Până când o vei avea în tine mai trece timp. Adică este nevoie de efort și din partea ta. Dar, totuși, faptul că ai simțit „căldura” cât timp ai stat lângă „sobă” se constituie pentru tine într-
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA A II [Corola-blog/BlogPost/357701_a_359030]
-
Acasă > Impact > Istorisire > VERTIJ - PROZA FOARTE SCURTĂ - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 597 din 19 august 2012 Toate Articolele Autorului VERTIJ Pete mari de tăcere. Și spaimă care se lățește nepermis de mult peste fereastră dogorind în flăcările amurgului. Gol de gand. Țipatul instant. În spațiul acesta incert, o imagine vie se proclama stăpâna. Un strigăt. Două. Apoi, din nou prăpastiile vuind, tiuind, mugind după vântul necontenit. Spectacol de frunze. Pe cearceaf, stele și lune, puzderie
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358089_a_359418]
-
îți iei diploma, poate se va găsi un post la noi sau în zona limitrofă. - Vom vedea ce va fi peste vreo două săptămâni. Hai să mergem că m-am încălzit pe terasă. Dacă va fi și sus cald și dogorește soarele, parcă aș face o plajă. - Numai că nu ai costumul la tine. - Cine știe? Fac nud, care-i problema? Cum turiștii nu au întâlnit niciun urs pe munte, se vor aduna în jurul meu imediat, spuse ea râzând în hohote
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357478_a_358807]
-
necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe ori, părăsită de copii; oftat tânguitor de fată îndrăgostită, murmur de izvor răcoritor ce-și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
Să fie cumva una dintre cele două femei”? “Care din ele”? “Fiica sau mama”? Habar nu avea că doamna Trifan nu este mama bună a fetei. Dar chiar dacă ar fi știut, cu ce schimba aceasta situația pentru ea? *** Afară soarele dogorea puternic. Trecuse doar o săptămână din luna august și vremea era mai caldă decât în luna lui Cuptor, cum îi mai spuneau bătrânii lui iulie. Săgețile ascuțite ale razelor soarelui se strecurau prin umbrelele cu acoperiș din stuf, montate pe
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
apucat să despacheteze și să-și aranjeze lucrurile în dulap, ci s-au echipat pentru plajă, au coborât și plecat spre mare să ia primul contact cu atmosfera de pe litoral. Nimerise cum era mai rău, la amiaza zilei, când soarele dogorea cel mai tare. Drumul de la Focșani la Neptun a fost anevoios din cauza aglomerației de pe șosele, făcând cu două ore mai mult decât și-au planificat. Pășind pe nisipul fierbinte au fost învăluite de aerul dogoritor care a pus stăpânire peste
ZBOR SPRE STELE FRAG. 5 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359128_a_360457]
-
33 de scrisori anonime - 1980, regia András Hunyadi), Gergely Csiky(Paraziții - 1984, regia Dan Alecsandrescu), István Örkény (Joc de pisici - 1994, regia Raluca Iorga Mândrilă), Zoltán Egressy (Iunie - 2010, regia Victor Ioan Frunză), Locțiitorul lui Caligula de János Székely și Dogorește soarele deasupra lui Seneca de Elemér Kincses, ambele în regia lui Elemér Kincses; spectacole pe texte din literatura română modernă și contemporană autohtonă: Liviu Rebreanu (Ion - 1985, regia Dan Alecsandrescu) Lucian Blaga (Arca lui Noe - 1992, regia Dan Alecsandrescu,Cruciada
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
de lut plătind cu-amar tributul Carnagiu de petunii în sărutul Agonizând într-un potir de ceară.... NĂLUCA Ce ger cumplit! Și încă viscolește, Pustiul urlă peste cetini ninse Când la ferești, mușcatele aprinse Se-ntrec cu vatra-n care dogorește Dorul, bătrânul cavaler al sorții. Din ceruri se-mpletesc arpegii fine Și-un vis uitat prin urnele divine Te-aduce iar, nălucă rece-a nopții. Presari cu șoapte tâmpla-mi argintată Când înfloresc pe ciuturi crini de gheață Strivești în
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
nevolnic precum chilotul lui Mircea. Scăpând și de acest obstacol împotriva împliniri nevoilor stringente ale celor doi tineri, mâna ei feminină și foarte pricepută, așezată pe o parte foarte masculină a trupului partenerului, îl aduse cât mai aproape de cuptorul ce dogorea în foc continuu. Un val de căldura îi cuprinse pulpele și sânii, stârnindu-i o dorință violentă și febrilă de a fi penetrată de acest impetuos zburdalnic cu poftă de joacă, prin păduricea mătăsoasă din scobitura coapselor sale neastâmpărate. Schimbându
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
tare spectatorii? Nu aveam curajul să-i spun tatălui că m-aș duce și eu. Soarele era urcat la vreo doua sulițe cum o tot auzeam pe mama că zice când o întrebai cât este ora și a început să dogorească. Fiind prea cald acum după frigul de dimineață, am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata care mă invita
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
Autorului simbol al focului ascuns și-al energiilor oculte la sânul său de nepătruns și îngropat sub straturi multe pământu-l ține împietrit ca prizonier pe veci din soare sclipește dur în răsărit, vădind a iadului culoare în jar străluce când dogori în roșu negru-l siderează, scântei aruncă ars de sori sau flăcări care-l devorează apoi se stinge și tăcut se risipește-n spuza rece agonizănd ca început al vieții care-n moarte trece *** Referință Bibliografică: cărbune / Ovidiu Oana Pârâu
CĂRBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342671_a_344000]
-
e, ai spune / că-i o stană fără nume // Printre șoapte, el coboară / între palmele lui, Cerul / și, pătruns de-a lui văpaie, / îi absoarbe tot misterul // Soarele se-ndepărtează, / nu e vipie, e seară, / dar în sufletu-i aprins / dogorește-o-ntreagă vară // Frunzele încep să cadă - / pomii sunt cuprinși de toamnă - / el, cu ochii-nchiși, zâmbește / c-a văzut Cereasca Doamnă // Și ai zice că de-o vreme / parcă l-a cuprins și somnul, / dar, cu ochii-nchiși, zâmbește
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
Eu mă topesc de dor. Ne celebrăm iubirea cu dragoste profundă, trăind a vieții clipă, pe Altarul lui Amor. Când te privesc, Ioane, mă văd ca-ntr-o oglindă, cu sângele în clocot și dragoste-n priviri. Aceeași patimă ne dogorește-n inimi, trăim momentul, clipa și apoi, murim... Renaștem din cenușă, nu știm a câta oară, și retrăim mirajul la fel ca la-nceput. Fericiți suntem, în fine, că vrut a noastră soartă să ne dea cadou iubirea, și să
CARTEA MARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 139 din 19 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344234_a_345563]
-
scrisoare pentru mama (partea ÎI) cărbuni încinși, zi de vară un nou început trecut-au anii...atât de diferiți suntem astăzi cărbuni încinși, zi de vară de timpuriu am învățat să prețuiesc roadele pământului peste furnici peste pământul uscat soarele dogorea totul e parcă fără viață uscat și aerul e greu apăsător crengile copacilor sunt uscate nimic nu respira parca-I sfârșit de lume spune-mi doamne care e semnul durerilor tale care e semnul morții încotro se duc morții când
POEM PENTRU MAMA de ANGELA BACIU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344386_a_345715]
-
-i spun tatălui meu că m-aș duce și eu să văd ce-i acolo. Soarele era urcat la vreo doua sulițe, cum o tot auzeam pe mama că zice, când o întrebai cât este ora și a început să dogorească. Fiind prea cald acum după frigul de dimineață, am luat un sac gol și l-am întins lângă cățelușă sub căruță unde m-am cuibărit și eu. La un moment dat am adormit. M-a trezit tata, care mă invita
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
de piele argăsită și îmbibate cu păcură. El mă făcea să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
în perioada de vacanță a liceului și trebuia să merg la G.A.C. în locul mamei mele. Odată, mama a fost dusă cu forța la prășit împreună cu soția primarului, singurele care „chiuleau” de la muncile câmpului, dar când soarele a început să dogorească puternic, au abandonat amândouă sapele și au plecat acasă pe jos, motiv pentru care tata a fost penalizat prin ștergerea a cinci zile de muncă din pontaj. Acelea au fost singurele ore lucrate de mama în G.A.C., restul zilelor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
pulpelor, Ramona ne mai suportând această „tortură”, l-a prins de gât cu o mână și cu cealaltă de sub braț și la tras spre ea, șoptindu-i: - Te rog, sunt gata, nu mă mai tortura. Ia-mi fierbințeala ce-mi dogorește în tot corpul și mângâie-mi cuptorul cum nu ai făcut-o poate niciodată. Te doresc. Astă seară fă-mă fericită pe deplin. - Și eu doresc, draga mea, să fii fericită. Acum suntem împliniți. Nu ne mai lipsește nimic. Poate
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]