1,534 matches
-
ANA VERONICA (n. 1960) Nădlac, Str. V. Lucaciu Nr. 107 țel: 474031 0740235412 11596 KOZAK MARGARETA (n. 1965) Sebis, Str. Victoriei Bl. D2 Sc. 2 Ap. 15 țel: 311131 0740185233 24996 LEUCA SABINA MARCELA (n. 1976) Arad, Str. St. Augustin Doinaș Nr. 1- 3 Bl. C Sc.C Ap. 15 țel: 0744397310 275 LUCA CORNELIA (n. 1943) Arad, Str. Simion Popa Nr. 6 Bl. 111 Ap. 7 țel: 279064 11601 MARIS FLORICA (n. 1954) Arad, Str. Dimitrie Cantemir Nr. 27 țel: 218318 0788321115
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
ENTER SERV SRL Arad, Str. Coșbuc Nr. 46 țel: 0727310800 25010 GASPAR IOAN (n. 1962) 048217/0201 SC MIG CONTIS SRL Buteni Nr. 257 țel: 314159 123 GASPAR STELA (n. 1952) 016647/0203 SC CONSTERO SRL Arad, Str. St. Aug. Doinaș Nr. 47 Bl. L4 Ap. 1 țel: 206141 24910 GROZA DIMITRIE (n. 1955) 014420/0201 SC MAGIC FAST SRL Arad, Str. Liviu Rebreanu Nr. 98/D Ap. 19 țel: 257020 20608 GROZA PAULA (n. 1974) 022726/0202 SC INSUMO SRL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
la capăt și de la nr. 20 la capăt Str. Școalei - case de la nr. 1 la nr. 9 și de la nr. 2 la nr. 18 și blocurile X 34/I, X 34/II, Str. Șelari Str. Șezătoarei Bl. D. Ștefan Augustin Doinaș (fosta C-țin Dobrogeanu Gherea, M-șal I. Antonescu) - de la nr. 1 la capăt și de la nr. 2 la capăt case și blocurile A, B, C, M 2, M 3, M 4, M 5, M 6, M 7, M 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Str. Curcanilor Str. Dealul Capelei Str. Dealul Cetății Str. Dealul de Jos Str. Dealul Melcilor Str. Dealul Morii Ale. Dealul Spirii Str. Dealul Spirii Str. Dealul Straja Str. Democrației Str. Diaconu Coresi Str. Dimineții Str. Dimitrie Cantemir Str. Dobrogea Str. Doinașului Str. Dorobanților Str. Dr. Alexandru Davila Str. Dr. Gheorghe Baiulescu Str. Dr. Gheorghe Marinescu Str. Dr. Iacob Felix Str. Dr. Ion Cantacuzino Str. Dr. Ion Rațiu Str. Dr. Toma Ionescu Str. Dr. Vasile Saftu Str. Dr. Victor Babeș Str. Drumul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Republicii Ale. Retezat Pța. Romană Str. Samuil Micu Str. Saturn Drm. Sălicei Str. Sebastian Bornemisa Str. Sergiu Celibidache Drm. Sf. Ioan nr. 200 Drm. Sf. Ioan casele F.N. Str. Sighișoarei Str. Silviu Dragomir Str. Sputnik Str. Șoimului Str. Ștefan Augustin Doinaș Str. Ștefan Luchian Str. Tatra Ale. Tazlău Str. Teo Peter Str. Theodor Capidan Str. Trascăului Str. Trifoiului Str. Tudor Arghezi Str. Tudor Mușatescu Str. Turturicii Cal. Turzii de la nr. 107 și 118 până la capăt, Cal. Turzii de la nr. 1 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
artă din lume”, decernat cu ocazia Bienalei UNESCO organizată la Centrul Cultural „Georges-Pompidou” Faima internațională a revistei "Secolul 20" este legată în mod deosebit de numele redactorului ei șef Dan Hăulică, al artistei plastice Geta Brătescu și al poetului Ștefan Augustin Doinaș. Ea este primul periodic românesc lansat în mod oficial într-o instituție pan-europeană, numărul „Europele din Europa” fiind prezentat oficial în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg din iunie 2000.
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]
-
apoi Liceul Moise Nicoară la Arad (care "avea un extraordinar director, pe Ascaniu Crișan, profesor de matematici"). Profesorul de română care îl cucerește pe tânărul venit de la țară este Alecu Constantinescu (tatăl dramaturgului Paul Everac). Încă din liceu, Ștefan Augustin Doinaș citește poezie ( Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Mihai Eminescu, Octavian Goga, George Coșbuc, dar și Tudor Arghezi, Ion Barbu, Stephane Mallarmé, Paul Valéry) și critică de poezie ("mențiunile critice ale lui Perpessicius... ... alături de el, adevăratul meu dascăl de poezie a fost
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Eugen Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", cuprinzând poeme preluate dintr-un volum mai vechi, rămas nepublicat, Alfabet poetic, dar și versuri de dată recentă, marcate de concesii făcute ideologiei oficiale (care reprezintă însă
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
publice volumul "Alfabet poetic". Mai publică "Hesperia" (1979) și "Foamea de UNU" (1987), înainte de anul de răscruce 1989. "Interiorul unui poem" și "Psalmii" sunt câteva dintre semnele poetice pe care ni le-a trimis în anii din urmă. Ștefan Augustin Doinaș este și autorul unor cărți de eseuri și reflecții pe marginea poeziei românești și a poeziei în general: "Lampa lui Aladin" (1970), "Poezie și moda poetică" (1972), "Orfeu și tentația realului" (1974), "Lectura poeziei" (1980). Cel mai cunoscut poem al
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
Paul Valéry. A mai tradus și din Giovanni Papini, Gerhart Hauptmann, Jorge Guillen, Ruben Dario, Gottfried Benn, Wolf Aichelburg, Martin Buber ș.a. Scriitorul Ion Caraion a făcut pușcărie politică între 1950 și 1955, în urma unui denunț al lui Ștefan Augustin Doinaș, apoi din nou, între 1958 și 1964. Articole biografice
Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-website/Science/297544_a_298873]
-
lor. Și nu mă înșelasem deloc: Ion Pena, acest nou poet, i-a cucerit și pe ei, prin simpla lectură, fără reverențe și fără salamalecuri. Aceasta este pecetea talentului.” În "Universul Literar" au mai debutat, in acea perioadă, Ștefan Augustin Doinaș, Leonida Secrețeanu și Ion Caraion. În cartea sa de memorialistică, "Praful de pe tobă. Memorii 1918-1946", scrisă în 1980 la Honolulu, Ștefan Baciu iși amintea de Pena, neștiind că acesta decedase încă din 1944. Astăzi, noi putem să judecăm firul epic
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
asasinat puse la cale de regimul de la București. Paul Goma nu este membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus în 1977 de conducerea de atunci, din care făceau parte, între alții, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana și Ștefan Augustin Doinaș. Goma este în prezent cetățean român, conform unei informări a Ministerului de Interne. Lupta sa împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și sceptic față de Occident, Goma începând prin a refuza în 1980 oferta de a primi
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
Țepeneag, care nu au fost aleși prin vot secret și au fost fluierați când au vorbit la delegația de dinaintea conferinței; acolo s-a stabilit de asemenea faptul că Goma nu avea talent. În timp ce scriitori precum Ana Blandiana, Buzura, Ștefan Augustin Doinaș și Marin Sorescu au refuzat să se conformeze, menținând integritatea morală și artistică, Goma și Țepeneag au fost luați la țintă pentru pregătirea lor de a se împotrivi dictaturii culturale a partidului. Alți scriitori se temeau să nu își piardă
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
că se referă la cuvânt” (p. 53). În opinia criticului, Elegia întâia este o încercare din partea poetului de a da „un model constructiv al propriului mod de a se raporta pe sine la cuvânt și lume” (p. 60). Ștefan Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
Augustin Doinaș (1980) se întoarce la tema increatului și la atributele ce îi conferă un „comportament mitic”. Căci „increatul e potențialitate plină, posibilitate pură, complet lipsită de propria sa definiție, deoarece - ființă aproape demonică - el își sparge propriile-i determinări.” Doinaș plusează atunci când afirmă că Elegia întâi este nu numai un poem despre increat, ci „chiar un exemplu de increat” (Poezia și poetica lui Nichita Stănescu, din Lectura poeziei, Ed. Cartea Românească, 1980, p. 193 - 202, cf. "Nichita Stănescu interpretat de
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
cetățean de onoare al municipiului Calafat și al municipiului Botoșani. Este distins cu titlul Meritul Cultural în Grad de Comandor. Asupra cărților sale au formulat opinii critice: Despre poezia lui au scris de-a lungul anilor: Nicolae Manolescu, Ștefan Aug. Doinaș, Dan Cristea, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Alex Ștefănescu, Ion Pop, Irina Petraș, Mircea Mihăieș, Constantă Buzea, Eugen Simion, Ioan Holban, Mircea Bârsilă, Traian Ț. Coșovei, Ștefan Borbély, Mircea Martin, Ioana Boț, Marian Drăghici, Iulian Boldea, Simona Grazia Dima
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
regimului comunist. a fost considerat de contemporani un om duplicitar și aservit regimului comunist, care a susținut protocronismul și i-a criticat pe cei care încercau să demonstreze incompatibilitatea dintre comunism și cultură. L-a acuzat pe poetul Ștefan Augustin Doinaș cu prilejul Colocviului Național de Poezie de la Iași (18-20 octombrie 1978) că a trecut deliberat sub tăcere „libertatea reală a poeziei noastre, [...] lărgirea orizontului filosofic, [...] profunzimile și adevărurile poeziei de azi, expresie a adevărurilor lumii noastre” și că susținea aceleași
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
țară pentru că respingea tendințele protocroniste și patriotarde din cultura română. Scena este istorisită pe 10 august 1979 de Monica Lovinescu astfel: „Cert este că, la Colocviul de Poezie de la Iași de anul trecut, Vasile Nicolescu a acuzat pe Ștefan Augustin Doinaș de a susține aceleași teze împotriva poeziei patriotarde ca un domn și o doamnă de la «Europa Liberă»”. Atitudinea protocronistă și duplicitară a lui Vasile Nicolescu a fost criticată în emisiunea postului de radio Europa Liberă din 13 ianuarie 1981. Au
Vasile Nicolescu () [Corola-website/Science/337567_a_338896]
-
Mihai Eminescu; Alexandru Macedonski; George Coșbuc; Tudor Arghezi; George Bacovia; Vasile Voiculescu; Lucian Blaga; Tristan Tzara; Alexandru Philippide; Radu Boureanu; Mihai Beniuc; Geo Bogza; József Méliusz; Wolf Aichelburg; Virgil Teodorescu; Eugen Jebeleanu; Maria Banuș, Gellu Naum; Geo Dumitrescu; Ștefan Augustin Doinaș; Ion Caraion; Nina Cassian; Leonid Dimov; Al. Andrițoiu; Vasile Nicolescu; Ion Brad; Aurel Rău; Nichita Stănescu; Romulus Vulpescu; Ion Gheorghe; Marin Sorescu; Gheorghe Tomozei; Cezar Baltag; Constantă Buzea; Ioan Alexandru; Ana Blandiana; Adrian Păunescu; Mircea Dinescu etc. „Romulus Vulpescu este
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
2008), Islamabad (2010), Erbil [[2010), [[Riad]] (2010), [[Cluj-Napoca]] 2010 etc. În 2008 a fost desemnat ambasador al [[Alianța Civilizațiilor|Alianței Civilizațiilor]] pentru [[România]]. Cuprins: Prefață de George Grigore și Kamil Oued Al-Amiri; [[Dimitrie Stelaru]] - Note bio-bibliografice, "Stăm alături"; [[Ștefan Augustin Doinaș]] - Note bio-bibliografice, "În așteptare"; [[Nichita Stănescu]] Note bio-bibliografice, "Hieroglifa"; "Foamea de cuvinte"; "La-nceputul serilor"; "Leoaică tânară-iubirea"; "Către Pace"; "Menuet"; "Lecția despre cub"; [[Marin Sorescu]] - Note bio-bibliografice, "Simetrie", "Roata", "Capriciu", "Rame", "Portretul artistului", "Fuga"; [[Cezar Baltag]] - Note bio-bibliografice - "Răsfrângere în
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
angajare ontologica, eseu despre opera lui Marin Mincu," editură Gramar, București, 2002, 471 p.; (Cu o bibliografie critică exhaustiva, cuprinzând circa 500 de trimiteri bibliografice dintre care circa 400 în România iar restul în Italia). În volume (selectiv): Ștefan Augustin Doinaș, "Lampă lui Diogene", Eminescu, 1970; Gheorghe Grigurcu, "Idei și forme critice", Cartea Românească, 1973; Dan Culcer, "Citind sau trăind literatura", Dacia, 1976; Ion Negoițescu, "Alte însemnări critice", Cartea Românească, 1980; Mircea Zaciu, "Lancea lui Ahile", Dacia, 1980; Mihai Dinu Gheorghiu
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
literatura, excelsior. După un avc, octombrie 2008, în curs de recuperare, I.M. continuă suplimentul foarte apreciat de românii, în special din UȘĂ și Canada, sub forma unui "digest". Referințe critice despre poet și scriitor: G. Călinescu, Paul Georgescu, Ștefan Augustin Doinaș, Al. Piru, Gheorghe Grigurcu, etc. A publicat și continuă să publice în principalele reviste din țară și străinătate, inclusiv noile reviste on-line. Recent, poetul s-a adaptat la noile medii de comunicare, creându-și un blog personal (absentul.blog.com
Ion Murgeanu () [Corola-website/Science/319350_a_320679]
-
România din perioada 19401990. I s-au alăturat, prin mărturisire directă, după 1990, Al. Paleologu (fiul său, Tudor Paleologu a fost numit ambasador în Danemarca, iar în 2009, ministru al Culturii și Cultelor, sub președenția lui Traian Băsescu), șt. Aug. Doinaș, Sorin Antohi. Cu dezvăluirile despre Caraion, tot istoricul literar deschide o binevenită paranteză despre exilul literar românesc începând cu cel din Franța. Prin acest excurs de analiză perti nentă - de morală și politică - Eugen Simion face dovada unui spirit raționalist
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
în schimbul statutului de informator. Primește numele de cod „Nicolae Anatol”, apoi pe cel de „Artur” și face periodic rapoarte până în 1981, când se stabilește în Elveția . Ion Caraion aparține, împreună cu Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Radu Stanca, Ben Corlaciu, Ștefan Augustin Doinaș și alții momentului spiritual al anilor 1945-1946, la configurarea căruia iau parte scriitori veniți din mai multe direcții estetice. O prelungire, mai întâi a suprarealismului (Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Gellu Naum), în încercarea de a uni, după modelul lui Louis
Ion Caraion () [Corola-website/Science/297588_a_298917]
-
cursurile Facultății de Drept a Universității din București, luându-și licență în drept în anul 1941. În perioada 1938-1946 este redactor la reviste din București, ca „Universul literar” - redactor al rubricii „Cântece noui”, unde debutează, printre alții pe Ștefan Augustin Doinaș, Ion Caraion și Ion C. Pena, „Gândirea”, „Rampă”, „Bis”, „Artă nouă” etc. În aprilie 1945 se căsătorește cu Miră Simian. În octombrie 1946 pleacă, împreună cu soția sa, în Elveția, ca atașat de presă al Legației României de la Berna. Colaborează la
Ștefan Baciu () [Corola-website/Science/299014_a_300343]