224 matches
-
Ludovic în eforturile sale de a slăbi puterea economică a nobililor.„ De-a lungul secolului, monarhia și burghezia au continuat să se îmbogățească pe cheltuiala nobililor, iar înnobilarea persoanelor obișnuite a continuat să slăbească granița dintre clasele sociale. De asemenea, «domesticirea» nobililor a necesitat ajustări în etica nobililor. De o importanță specială a fost creșterea greutății comportării actuale în circumstanțele prezente, sociale pentru a determina și a legitima statul, pentru a elimina atât trecutul cât și câmpul de luptă ca fiind
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
subiect, de a cărui uriașă semnificație nu se poate nimeni îndoi, oferă, în opinia noastră, un exemplu tipic de manifestare a premisei etnocentrice a „omului etern” și, în consecință, pentru familiarizarea forțată a societăților paleolitice. Un rezultat proeminent al acestei „domesticiri prin traducere” îl reprezintă evacuarea, dintre subiectele de interes central, a celui mai important segment - cel puțin din punct de vedere demografic - al grupurilor umane paleolitice, femeile și copiii, și, implicit, minimalizarea impactul cultural al acestuia. Subiectul nu este, desigur
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sfera domestică și cea publică, diferențele dintre sexe nu constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori lipsită de substanță în contextul complementarității depline și foarte practice recunoscute de vânătorii-culegătorii înșiși. 4. Limitele
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
orientată către descurajarea tendinței de a rezolva conflictele prin mijloace agresive (Chance 1996). Deși incapabile să elimine această predispoziție, mecanismele culturale și biologice amintite au contribuit, alături de alți factori (de exemplu, cei sugerați de teoria opțiunii raționale), la o anume „domesticire”, susținută inclusiv fiziologic (Steele 1996). footnote>. Toți acești factori, raportați ca activi la populațiile actuale de vânători-culegători trebuie, însă, să fi fost însoțiți și de alte cauze, mai dramatice, cum ar fi oscilațiile climatice dure și cataclismele naturale de proporții
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ale aplicațiilor sale. Se poate afirma că acest ultim șantier cuprinde parțial ansamblul de cercetări grupate sub expresia "antropologie cognitivă". Analiza structurală a avut meritul de a încerca să scoată la lumină munca de construcție simbolică, categoriile înțelegerii observate înainte de "domesticirea" lor de către o gândire savantă. Antropologia cognitivă reia acest șantier, încercând să răspundă, cu ajutorul unor metode riguroase, la întrebarea cum se construiește, local, lumea naturală. În legătură cu aceste domenii desemnate de un cuvânt compus ce pleacă de la prefixul "etno", trebuie să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
a vieții și activității umane a impus același tip de dinamică raporturilor specifice cu sistemele naturale. Extinderea habitatului și practicarea îndelungată a agriculturii s-a realizat prin defrișări și despăduriri de mare amploare, care au modificat profund ecosistemele. Cultura plantelor, domesticirea și creșterea animalelor au răspândit genuri și specii de viețuitoare până departe față de ariile lor de origine. Un moment deosebit în evoluția sistemului social-economic și a raporturilor societății umane cu sistemele naturale l-a constituit apariția și dezvoltarea industriei, ca
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
din semi frați și surori, purtând denumirea de familie de semi-frați și surori. 2. Despre ameliorarea câinelui-lup Începutul procesului de ameliorare a unor rase de câini Își are rădăcinile În cele mai vechi timpuri ale dezvoltării istorice a civilizației umane. Domesticirea câinelui este una dintre cele mai nobile cuceriri făcute vreodată de om, dar și primul act de ameliorare, Începând cu alegerea lui din cadrul altor specii sălbatice și continuând cu selecția Între indivizii din cadrul speciei canine. Odată cu mutațiile și schimbările ereditare
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spunea că: Fără câine, omul ar fi fost condamnat să vegeteze veșnic În sălbăticie. Câinele l-a făcut pe om să treacă de la starea sălbatică la starea patriarhală. Iar naturalistul Bufon spunea că apogeul primei arte a omului, apropierea și domesticirea câinelui, a Însemnat cucerirea și posedarea pașnică a Întregului pământ. Vrând-nevrând, conștient sau inconștient, omul, Îmblânzitor de câini sălbatici, a Început să le Îmbunătățească aptitudinile, făcându-i tot mai utili nevoilor sale de viață. Astfel au fost create numeroase rase
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
1960. Iar puterea încearcă să-i controleze pe credincioși prin al său „Consiliu pentru afacerile religioase”. Persecutarea religiilor în partidele-state comuniste Un tablou analog poate fi realizat pentru fiecare regim comunist, cu aceeași alternanță de represiuni, exil* și tentative de domesticire. în democrațiile populare*, dacă Bisericile ortodoxe ale României și Bulgariei ajung rapid să fie controlate, Biserica catolică opun o rezistență mult mai îndârjită. în Ungaria, primarul și cardinalul Mindszenty este arestat și condamnat în 1949 la muncă forțată pe viață
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dintre varietăți ale aceleiași specii constituie mijloace ideale pentru a obține forme noi, mai bine adaptate la anumite condiții și beneficiind de ceea ce ei numeau „vigoare hibridă”. Hibridarea a fost practicată pe larg Încă din preistorie și a dus la domesticirea a numeroase specii animale și vegetale. Aplicată ființelor umane, ideea suscită reacții pasionate, foarte probabil din cauza conservatorismului care reclamă menținerea unor compartimente etanșe atât pe orizontală, Între indivizi din comunități diferite, cât și pe verticală, Între indivizi aparținând unor categorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specii diferite, iar hibrizii sunt totuși fertili, fenomenul pune sub semnul Întrebării Însăși noțiunea de specie. „Vigoarea hibridă”, bine cunoscută crescătorilor de animale, este rezultatul unui fenomen de hiperdominanță (creșterea de productivitate ajunge frecvent la 20% față de varietățile nehibride). Pentru domesticire, scopul Încrucișărilor este selecționarea unuia sau mai multor caractere considerate interesante și ameliorarea În acest fel a speciilor animale și vegetale. Atunci când patrimoniul genetic al unei comunități ecologice devine prea omogen, așa cum se Întâmplă În situațiile În care consangvinitatea antrenează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de control politic pierzându-și complet eficiența, putem să considerăm că referința la popor devine o vorbă goală (Hermet, 1997). Observarea mecanismelor de control social poate completa această judecată. Un instrument de control social Glorificarea poporului corespunde unui obiectiv de „domesticire” și de instituționalizare a conflictelor de clasă. Trebuie distinse patru etape. O primă etapă este depășită În secolul al XVI-lea. Reforma și Contrareforma favorizează formarea unui sentiment de apartenență comună În rândurile nobilimii protestante și, respectiv, catolice. O a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chiar rescrise din temelii în funcție de necesitățile de stat. Datorită acestor proprietăți, cărțile școlare și literatura didactică pe care acestea o alcătuiesc se pretează unei interpretări în sensul vederii acestora ca dispozitivele textuale, impregnate ideologic, prin mijlocirea cărora autoritățile statale urmăresc "domesticirea credințelor populare", inclusiv a sistemului de crezuri despre trecut care constituie memoria colectivă (Ginsberg, 1986 cf. Price, 1992, p. 20: domestication of mass belief). Manualele școlare de istorie pot fi văzute și ca unitățile scriptice elementare pe baza cărora se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să spun așa, niște cultivatori metaforici : celebrau rituri complicate ca să protejeze plantele sălbatice, să le încurajeze să crească și să se înmulțească, să îndepărteze paraziții și calamitățile meteorologice. Poate că trebuie să vedem o primă imagine, metaforică și ea, a domesticirii animalelor într-un mit pentru care se cunosc numeroase exemple în întreaga lume. El are ca erou un personaj înzestrat cu puteri supranaturale care închide animalele sălbatice într-un țarc ori într-o peșteră și nu le lasă să iasă
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
prac ticau poate o creștere simbolică a animalelor atunci cînd reuneau repre zentări de animale foarte diverse în spațiul restrîns al peșterilor cărora le decorau pereții. În concluzie, toate dispozițiile mentale și majoritatea tehnicilor pe care le presupun agricultura și domesticirea animalelor erau prezente în germene înainte ca acestea să apară. Nu putem vedea în ele rezultatul unor descoperiri bruște. Dacă vînătorii culegători nu cultivă pămîntul, deși ar fi perfect capabili să o facă, motivul este acela că, pe bună dreptate
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pare să se fi limitat foarte multă vreme la producții secundare ca importanță, destinate să acopere unele lacune sezoniere ale vînătorii și culesului. Privind însă lucrurile dintr-o perspectivă mai generală, se recunoaște de comun acord că nici agricultura, nici domesticirea animalelor nu au avut drept cauză satisfacerea unor nevoi pur economice. Animalele domestice au fost un lux, un semn al bogăției, un simbol al prestigiului - ceea ce se observă încă în India și în Africa - cu mult înainte să fie văzute
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
domestice au fost un lux, un semn al bogăției, un simbol al prestigiului - ceea ce se observă încă în India și în Africa - cu mult înainte să fie văzute ca o sursă de hrană sau de materie primă. În Orientul Apropiat, domesticirea oii datează de circa unsprezece mii de ani, dar lîna a fost folosită abia cinci mii de ani mai tîrziu. În America și în Asia de Sud-Est, motivul cultivării primelor plante a fost nu atît valoarea lor alimentară cît faptul că acestea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
e tot, căci, restrîngîndu-și gama producțiilor, agricultura se expunea riscului de a face ca o recoltă slabă să se transforme într-un dezastru. De asemenea, agricultura necesită mai multă muncă. S-ar putea chiar ca ea să fi fost, împreună cu domesticirea animalelor, responsabilă de propagarea bolilor infecțioase, așa cum sugerează coincidența în Africa, atît în timp, cît și în spațiu, a răspîndirii agriculturii și a unei forme de anemie, drepanocitoza, a cărei genă, dacă este moștenită de un singur părinte, oferă o
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
atîta timp cît au rămas pe loc, au căpătat în Orientul Apropiat un caracter malign prin contact dermic cu substanțe alimentare mai bogate și diversificate, apoi unul net tumoral ca urmare a absorbirii de țesuturi vegetale și animale obținute prin domesticire. Aceste celule maligne au migrat sub formă de microsateliți agricoli în regiuni submucoase ale Europei Meridionale și Asiei. Chiar în Orientul Apropiat s-au dezvoltat metastaze sub aspectul unor plăci groase „urbanoide” care prezentau numeroase incluziuni litice, urmate de altele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
diferite de cele de acasă și pentru că are minte, omul a căutat de timpuriu resurse alternative. Pentru că nu au minte, „ceilalți“ au fost obligați la a susține lupta pentru existența pe teritorii strict delimitate de condițiile de mediu. În fond, domesticirea animalelor și plantelor a reprezentat o alternativă la primordialele vânătoare și cules. Dacă vom coloniza și altceva decât supraaglomerata Terra e altă poveste; cert e că goana după resurse alternative va continua. Se spune pe drept cuvânt că „golătatea Înconjoară
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lucrurilor. O istorie a culturii omenirii, Editura Științifică, București, 1960, p. 310. 197 H.Matei, op. cit., p. 151. 90 UNELTE ȘI ARME Trăsăturile comune aborigenilor erau: viața nomadă, locuințe și unelte simple, Îmbrăcăminte redusă.. Nu cunoșteau olăritul, semănarea plantelor și domesticirea animalelor cu excepția câinelui dingo 198. Ca unelte foloseau toporul și cuțitul de piatră dură șlefuită (cuarțul, cremenea, dioritul, granitul, bazaltul), ce servea la doborârea, despicarea, desprinderea scoarței arborilor, prinderea animalelor ascunse În scorburi (oposum), scoaterea fagurilor de miere, despicarea animalelor
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
acceptăm faptul că Omul era atent și sensibil la valențele frumosului ca element de spiritualitate, cu finalitate pozitivă, benefică. - Între 1 MA și 500.000 ani se evidențiază alte preocupări ale lui Homo erectus, dar și ale Anteneandertalienilor, printre care, domesticirea și utilizarea intenționată, aproape permanentă a focului, constituie cea mai mare realizare a omului preistoric. Aceștia sunt creatorii primei culturi arheologice (Acheuleanul), care s-au răspândit peste tot în lumea veche. Probabil că din această perioadă datează obiectele nonutilitare, asupra
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de vedere cronologic, nu putem omite elementele de aceeași valoare din Paleoliticul inferior, referitoare la umanizarea obiectelor amorfe prin transformări sau prin aducerea lor în mediul deja sacralizat ca urmare a prezenței omului. În același sens, trebuie să admitem că domesticirea, stăpânirea și apoi folosirea intenționată, permanentă a focului, a constituit o etapă extrem de importantă în devenirea spirituală a umanității preistorice. Tot din punct de vedere cronologic, înmormântările cu caracter cultual, cu ritualuri deja bine stabilite, au reprezentat un pas important
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
de hrană și al comerțului cu obiecte religioase. La o primă vedere, nimic nou. Încă de la începuturile creștinismului, Biserica nu a creat pelerinaje, ea doar le-a autentificat, organizat și „disciplinat” canonic (Chélini, Branthomme, 1982). Numai că acum încercarea de „domesticire” completă a peleri najelor, transformarea lor în pură mecanică rituală, cuplată cu valul de neînțelegere și ironie care vine din partea mass- media, depășită de fapt de amploarea și complexitatea fenomenului, riscă să „secularizeze” din interior pelerinajul, în sensul pierderii dinamismului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ceaușescu, Iași, Editura Polirom. Váli, Ferenc (1966), "Hungary since 1956: the Hungarian road to communism", în Gyorgy, Andrew (ed.), Issues of world communism. New perspectives in political science, New York, D. Van Nostrand Company, pp. 86-107. Vasile, Cristian (2006), "PMR și "domesticirea" tinerilor scriitori la sfârșitul anului 1956", în Jela, Doina, Tismăneanu Vladimir (coord.), Ungaria 1956: revolta minților și sfârșitul mitului comunist, București, Curtea Veche, pp. 222-229. Văideanu, George; Neculau, Adrian (coord.) (1985), Tineretul și lumea contemporană, Iași, Editura Junimea. Verona, Sergiu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]