5,649 matches
-
fete având statutul obligatoriu al școlilor de gradul unu, cu o secție profesională. A funcționat mai întâi pe strada Traian, lângă Piața Centrală. Din 1913, în casa Domnitorului Cuza, apoi în cadrul Regionalei CFR de pe strada Domnească. Din 1948, pe strada Domnească 111, în actualul sediu al Politehnicii. Din 1961 s-a mutat în localul Școlii Generale nr.7, iar din 1968, pe strada Brăilei 161 B, unde funcționează și astăzi. În 1893 s-a transformat în școală profesională. După îndelungi intervenții
"Lumină şi carte" la CNMK [Corola-blog/BlogPost/97510_a_98802]
-
Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate acele aventuri nedorite ale lui tata socru, săvârșind multe nelegiuiri. Astfel, a participat la jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
Ștefan, ultimul dorind să-l pedepsească și să-l detroneze, întrucât îi necinstise nevasta și casa. Timuș a fost implicat și târât în toate acele aventuri nedorite ale lui tata socru, săvârșind multe nelegiuiri. Astfel, a participat la jefuirea mormintelor domnești de la mânăstirea Putna, căreia i-au luat și acoperișul de plumb, din care au făcut gloanțe. Faptă oribilă, pomenită de Neculce în „O samă de cuvinte”: „Vasile Vodă ...au greșit în fața lui Dumnezeu că i s-a întunecat mintea spre
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
mântuirii 2008, adică în urmă cu opt ani. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul Gheorghe a intrat ca frate și viețuitor în Mănăstirea Slănic, adică la vârsta de 17 ani, apoi a fost slujitor al mănăstirii domnești - voievodale din Curtea de Argeș. Când se afla încă aici, a fost arestat în noaptea de 25 august anul 1964 (ce coincidență) de către autoritățile comuniste sub acuzația că distribuie cărți de învățătură creștină, în special ale marelui slujitor și misionar, un alt
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
Filosoful episcop al Tomisului între anii 392 - 403 d. Hr. În școlile românești din epoca feudală vasta operă dogmatică, polemică, moral-ascetică, oratorică, exegetică, muzicală și poetică a Sfântului Ioan Damaschin, a fost obiectul unei atenții speciale și deosebite. La Academiile domnești de la București și Iași această operă era lecturată, explicată, copiată, pusă în relație cu principiile dogmatice, liturgice, omiletice, morale și pastorale ale Sfintei noastre Biserici. În special vastul tratat pe care Sfântul Ioan Damaschin l-a intitulat Sursa cunoașterii a
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
europene. În toiul nopții, la Curtea veche din București, sub protecția mantiei întunericului, soseau necontenit agenți osteniți de drumuri care aduceau vești bune sau rele din toate părțile. Preluate de la agenți, informațile erau analizate și sintetizate în odăile cancelariei Curții domnești de numeroși slujbași, a căror conducere era încredințată stolnicului Constantin Cantacuzino. Sub directa supraveghere și îndrumare a acestuia, au tălmăcit, redacat și scris multă vreme: Giovanni Candido Romano și Anton Maria Del Chiaro, secretari domnești pentru limba italiană; medicul Bartholomeo
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
sintetizate în odăile cancelariei Curții domnești de numeroși slujbași, a căror conducere era încredințată stolnicului Constantin Cantacuzino. Sub directa supraveghere și îndrumare a acestuia, au tălmăcit, redacat și scris multă vreme: Giovanni Candido Romano și Anton Maria Del Chiaro, secretari domnești pentru limba italiană; medicul Bartholomeo Ferratai, secretar pentru limba germană; Nicolae Folos de Wolf, bun cunoscător al limbii latine; clucerul Afenduli pentru limba turcă; David și Teodor Corbea pentru latină, slavă, rusă, greacă și maghiară; Constantin Strâmbeanu, pentru redactări în
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
multă abilitate discuțiile obține de la interlocutorii săi date despre care aceștia nu-și dau seama că le divulgă, constituia unul dintre procedeele frecvent folosite la curtea lui Brâncoveanu pentru obținerea informațiilor. Neîntrecut în această privință la ospețele organizate la curtea domnească, stolnicul Constantin Cantacuzino nu pierdea ocazia de a iscodi pe dregătorii străini invitați și de a obține de la ei datele care îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh, dar și cu savante citate latinești, îi câștiga pe
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
plăcut simțurilor si era mulțumit când împrejurările îl ajutau să îmbine la mese bucatele gustoase cu discuțiile interesante ale unor oaspeți învățați”. 4 Emisarii și agenții guvernelor străine primiți de domnitorul Constantin Brâncoveanu și de stolnicul Constantin Cantacuzino în casele domnești de la Cotroceni, Mogoșoaia, Potlogi etc. Aduceau cu ei știri prețioase, pe care ce doi iluștri bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela vigilența agenților turci care mișunau pe străzile Bucureștiului ca să surprindă
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
știri prețioase, pe care ce doi iluștri bărbați de stat le foloseau în interesul lor și a Țării Românești. Pentru a înșela vigilența agenților turci care mișunau pe străzile Bucureștiului ca să surprindă toate mișcările, și în special lucrăturile de la curtea domnească, Constantin Brâncoveanu evita să primească acolo soliile străine care ar fi trezit suspicuni de natură să-i creeze neplăceri. Travestiți sau deghizați în negustori de mărfuri occidentale sau orientale, emisarii guvernelor străine erau îndrumați pe drumuri mai puțin frecventate și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
de natură să-i creeze neplăceri. Travestiți sau deghizați în negustori de mărfuri occidentale sau orientale, emisarii guvernelor străine erau îndrumați pe drumuri mai puțin frecventate și primiți în toiul nopții mai cu seamă în palatul de la Mogoșoaia. La Curtea domnească din București erau primiți, de regulă fără măsuri de precauție, numai emisarii străini cu care se purtau convorbiri ce puteau fi comunicate la Poartă. Așa au fost primiți, spre exemplu, emisarul lui Francisc Rákóczi, care îi aducea știri deja cunoscute
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
realitate, aceștia erau curieri diplomatici sau agenți, care transmiteau informații din și în cele mai îndepărtate colțuri ale Imperiului otoman, Imperiul țarist Poloniei, Italiei, etc. De asemenea călătorii străini care tranzitau prin Țara Românească erau exploatați informativ de către agenții cancelariei domnești, care nu precupețeau nici un efort în îndeplinirea misiunilor lor. Întreținerea unei bogate corespondențe cu monarhi și alte personalități marcante ale vieții politice europene a permis de asemenea domnitorului Constantin Cantacuzino să fie la curent cu soluțiile care se preconizau pentru
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
a lui Constantin Brâncoveanu era italianul Niccolo de Porta. Cheia cifrului era cunoscută de un număr foarte restrâns de persoane inițiate în această materie, printre care: spătarul Mihai Cantacuzino, comisul Gheorghe Castriotul și Teodor Corbea, secretarul de taină al cancelariei domnești. În Austria, cheia cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu era cunoscută de generalul Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
deschise anume „diariile” (jurnalele), editate periodic în Italia și Austria. Astfel, săptămânal se primea din Italia ziarul „Foglio” („Foaia”), tipărit în orașul Foligno, iar de la Viena se primea în mod regulat gazeta bisăptămânală „Il corriere ordinario” („Curierul obișnuit”). La cancelaria domnească din București mai soseau și așa-zisele avisi militari (foi volante prin care se anunțau victoriile sau înfrângerile de pe câmpurile de luptă), tipărite în Italia, Austria și Franța. Foarte importantă era și cooperarea prin schimbul de informații cu reprezentanții diplomatici
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
completau izvoarele de informare ale cancelariei lui Constantin Brâcoveanu, cancelarie condusă de iscusitul cărturar al vremii, stolnicul Constantin Cantacuzino. O activitatea informativă benefică țării și domnitorului Prin activitatea informativă desfășurată cu asiduitate de numeroși agenți răspândiți în toată Europa, cancelaria domnească a Țăriii Românești urmărea să cunoască: raportul real de forțe pe plan internațional; intențiile marilor puteri cu privire la reîmpărțirea teritorială a Europei și posiblitățile de care dispuneau pentru realizarea acestor intenții; succesele și înfrângerile înregistrate pe câmpurile de luptă de diversele
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
a București capigiul Mustafa-aga, însoțit de 1 ciohodari înarmași, care au răspândit zvonul fals că merg la cetatea Hotin cu porunci din partea vizirului. Întrucât era vechi prieten al lui Constantin Brâncoveanu, cererea demnitarului turc de a fi primit la curtea domnească n-a trezit nici o suspiciune. Când a intrat în sala cea mare unde a primit din partea domnitorului tradiționalele urări de bun venit, el a scos o năframă de mătase neagră și a pus-o pe umărul acestuia. Era semnul mazilirii
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
care au fost amenințați că, în caz de neexecutare a acestei porunci, vor fi trecuți prin foc și sabie de către cei 12.000 de turci înarmați care așteaptă la hotarul țării. A urmat apoi sigilarea vistieriei și scotocirea întregului palat domnesc în vederea confiscrii tuturor bunurilor domnitorului. A doua zi (6 aprilie 1714), la ora prânzului, a sosit în București imbrihorul, care a instalat ca domn al Țării Românești pe Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino. După îndelungate torturi aplicate în scopul
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
diplomatici ai Rusiei, Austriei, Franței, Angliei, Veneției, Olandei, Poloniei și Suediei. O soartă asemănătoare a avut și stolnicul Constantin Cantacuzino și fiul său, Ștefan Cantacuzino, numit domn al Țării Românești în locul lui Constantin Brâncoveanu. Ei au fost ridicați de la palatul domnesc din București în seara zilei de 13/25 ianuarie 1716. La Constantinopol au fost întemnițați la Edicule și apoi uciși în noaptea de 6/7 iunie 1716. Colaborarea rodnică dintre domnitorul Constantin Brâncoveanu și stolnicul Constantin Cantacuzino a ridicat timp
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
te întâmpină prietenos, cu arbori ale căror coroane fac din băncuțele așezate în curgerea ei popasuri ispititoare pentru admirarea în tihnă a priveliștii, frumoasă din orice parte, din orice unghi, cu mirese adevărate și caleașcă element de decor, această stradă domnească a fost și a rămas pentru mine înainte de toate strada redacției ,,Zorilor Bucovinei”, ziarul românilor din Ucraina. I-am urcat treptele spre etaj prima dată în urmă cu peste 30 de ani. A fost o vizită fugară, aș spune chiar
În Cernauţi la ,,Zorile Bucovinei” [Corola-blog/BlogPost/93622_a_94914]
-
cele mai multe din mărturiile, care l-ar ajuta să-și dovedească crezul. Cu alte cuvinte, acest crez s-ar traduce pentru noi, care ne ocupăm mai puțin de istorie, în a demonstra lumii că, atunci când Mircea cel Bătrân semna cu titulatura domnească „Io, Mircea, mare voievod și domn cu mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93752_a_95044]
-
că nici miniștrii nu se lăsară mai prejos și ce credeți că-i vor trimite Domnitorului - ca dar de Noul An? Ați putea ghici? O invitație la intransigență. O „cunună de spini”, pe care Cuza-Vodă o va anina deasupra Scaunului Domnesc - la cel dintâi sfat cu miniștrii săi. Da, o „cunună de spini” întru trează veghere, la fiecare scaun domnesc, s-ar cuveni! Creatorilor - la braț cu „purtătorul de condei” (care s-ar traduce: decență și moralitate), diriguitorilor - cu ceva mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
Noul An? Ați putea ghici? O invitație la intransigență. O „cunună de spini”, pe care Cuza-Vodă o va anina deasupra Scaunului Domnesc - la cel dintâi sfat cu miniștrii săi. Da, o „cunună de spini” întru trează veghere, la fiecare scaun domnesc, s-ar cuveni! Creatorilor - la braț cu „purtătorul de condei” (care s-ar traduce: decență și moralitate), diriguitorilor - cu ceva mai mult sârg, apropiere de zeița Themis, pentru echilibrarea balanței dreptății și, cu toții, având sfânta Cruce-n inimi, spre regenerescența
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
au fost lăsate, Să acceadă cu ele, la stele, Cu trupu-i de liră-nchegată... Mi-ai spus că buzele tale Femeii au fost dăruite- Petalele s-au contopit În floare, sărut să-mpământe... Mi-ai spus că ochii tăi, încă, Visează amurguri domnești Și-a lor privire adâncă, Se pierde...Să-i încălzești... Iar eu, ca un frig, pipai pleoapa, Ce între noi s-a închis, Spun iernii, să-mi scuture urma, Cu dorul ei, ne-prescris. Și făr-ale tale brațe, Femeie aș
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
care erau și foarte buni prieteni. Împăratul Roșu, își avea țara la apus, Împăratul Galben conducea țara de la răsărit, iar Împăratul Albastru domnea peste ținuturile dintre cele două țări. Cele trei împărătese, soarta făcu să nască în aceeași zi odoare domnești. Doamnele ținuturilor Roșu și Galben, născură câte un fecior, în timp ce împărăteasa ținutului Albastru născu două fetițe. Mândrii nevoie mare, tații de feciori, prinseră a-l lua peste picior pe tatăl fetelor. Și azi o răutate, mâine alta, până ce prinseră a
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
de dușmani, ieniceri, spahii și gloata, ca lupii flămânzi ” - Nicolae Iorga Într-un acces de furie, sultanul decide pe loc că insolenta lui Ștefan să fie pedepsită cât mai repede posibil, iar Moldova cea rebela să ajungă pasalâc unde să domneasca legea Profetului și bunul plac al turcilor. În acest scop, Mahomed trimite împotriva moldovenilor cele mai bune oști ale Imperiului. Temutele și încercatele trupe otomane călite în luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg și comandate de eunucul Soliman Pasă
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]