2,090 matches
-
și inspirația permanentă din ființa Celuilalt? Să fi fost iubire ceea ce apare sublimat în poezia Nebănuitelor trepte și în corespondență? Greu de spus, și scrisorile păstrează tonul echivoc. Este certă însă valoarea literară inestimabilă a unor pasaje epistolare din partea amândurora, Domnița cea cu atât de poetic nume fiind ea însăși poetă, și traducătoare, pentru care frumosul era un viciu. Domnița va fi doborâtă de tuberculoză în 1969. Boala nu a împiedicat-o însă, în răstimpul dintre internări, să fie animatoarea vieții
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
corespondență? Greu de spus, și scrisorile păstrează tonul echivoc. Este certă însă valoarea literară inestimabilă a unor pasaje epistolare din partea amândurora, Domnița cea cu atât de poetic nume fiind ea însăși poetă, și traducătoare, pentru care frumosul era un viciu. Domnița va fi doborâtă de tuberculoză în 1969. Boala nu a împiedicat-o însă, în răstimpul dintre internări, să fie animatoarea vieții culturale a Brașovului, și Simona Cioculescu, prefațatoarea volumului enumeră personalitățile importante ce frecventau salonul "răspânditoarei de farmec": Blaga, Arghezi
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
enumeră personalitățile importante ce frecventau salonul "răspânditoarei de farmec": Blaga, Arghezi, Enescu, Nae Ionescu, Corneliu Baba, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Ion Vlasiu, M.R. Paraschivescu, Victor Papilian, Petru Comarnescu, toți aceștia atrași de "magnetismul" acestei aristocrate "prietene a poeziei". În corespondență Domnița pastișează mai mult sau mai puțin conștient stilul marelui ei prieten, îi secondează cu fidelitate ideile și gusturile. Să fie acesta motivul pentru care această femeie cultă și-a refuzat creația, socotind cu luciditate că "mediocritatea în creație nu dă
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
fie acesta motivul pentru care această femeie cultă și-a refuzat creația, socotind cu luciditate că "mediocritatea în creație nu dă niciodată ascendent asupra excelenței în receptare"? Corespondența dintre cei doi are adesea tonul îngrijoratei preocupări pentru sănătatea șubredă a Domniței, preocupare pe care poetul o împletește cu șăgalnice scuze și amânări ale vizitelor poetului sau cu umorul dezolat al acestuia, citindu-și poemele apărute cu greșeli de tipar ce schimbau radical sensul. Sufletele lor se simt apropiate și Blaga îi
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
împletește cu șăgalnice scuze și amânări ale vizitelor poetului sau cu umorul dezolat al acestuia, citindu-și poemele apărute cu greșeli de tipar ce schimbau radical sensul. Sufletele lor se simt apropiate și Blaga îi scrie minunat: "Ce mai faci, Domniță, de nu mai dai nici un semn? Tu știi, că eu vreau să știu, că doresc să știu cam fiecare pas al luminei Tale! Eu neschimbat. Cu gândul dincolo de carul cel mare. Să facem la Brașov o ședință literară cu aceste
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
gutuie!" Concluzionând, putem spune că această ediție a corespondenței Blaga-Domnița Gherghinescu, luminează două personalități remarcabile, revelează cititorului moduri înalte de trăire și sublimitate sentimentală, un fel special de poetizare a existenței, de trăire a ei în spațiul ideal. Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, Domnița Nebănuitelor Trepte, București, Editura Humanitas, 183 pag., f.p. Pas de deux Un alt volum de poezie meritând a fi citit filă cu filă adună poeme sub forma unui mozaic al sensibilității solare, deschise, îndrăgostite de lume și de
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
putem spune că această ediție a corespondenței Blaga-Domnița Gherghinescu, luminează două personalități remarcabile, revelează cititorului moduri înalte de trăire și sublimitate sentimentală, un fel special de poetizare a existenței, de trăire a ei în spațiul ideal. Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania, Domnița Nebănuitelor Trepte, București, Editura Humanitas, 183 pag., f.p. Pas de deux Un alt volum de poezie meritând a fi citit filă cu filă adună poeme sub forma unui mozaic al sensibilității solare, deschise, îndrăgostite de lume și de lumină, evocând
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
omis cerchiștii - și nici Blaga nu s-a ostenit să-i convingă - era că influența catalizatoare însemna tocmai sublimarea substanței etnico-istorice în orizontul noilor orientări estetice. Mai ales că Radu Stanca a realizat acest sublimat, cu precădere în teatru (Hora domnițelor, Ochiul etc.), dar și în poezie. Desigur, nuanțat din varii motive, trebuie considerată și explicația tardivă, fără s-o fi cerut cineva, dată de Negoițescu în prefața "romanului epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
președintele Iliescu îl poate transforma într-o exploatație agricolă model, de aproximativ 60 de ori mai mare decît recomandă legea celor peste 110 hectare. * Au fost furate și ușile altarului din biserica în care s-a cununat Mihai Viteazul cu domnița Stanca, anunță NAȚIONAL. Biserica din satul Proieni, comuna Brezoi a județului Vîlcea unde s-au aflat ușile altarului a fost jefuită, se pare, de profesioniști care știau cît valorează ușile altarului - cel puțin 30.000 de dolari pe piața neagră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
care "se citesc, mai toate, cu plăcere sinceră, la fel, bunăoară, ca biografiile romanțate, ca studiile de "mică istorie" ale lui Georges Lenotre ori cele din "cabinetul secret al istoriei" ori ca unele pagini din Trecute vieți de Doamne și Domnițe, izbînda lui C. Gane". În consonanță cu sensibilitatea-i vie, impresionistă, ce nu se jenează a înfățișa într-o lume care ar putea-o suspecta de defazare, N. Steinhardt cultivă cu voluptate comparația existențială, direct operativă în naturalețea sa, înclinată
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
venea pălăria? Ce era zarzavatul ăla?". La fel de inutilă mi se pare izolarea, în articolul zambilică, a unei subclase "Ca termen de comparație" - numai pentru că, într-o parodie la Bolintineanu, Topîrceanu substituie cu intenție comică o rimă și o comparație; în loc de domniță/garofiță, apare cuplul tinerică/zambilică: "Iat-acum se scoală doamna-i tinerică/ Rumenă, suavă, ca o zambilică". Un exemplu de umor involuntar, produs de caracterul vag al termenului ales în explicație și de juxtapunerea definiției și a unicului citat, apare la
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
să-ți placă. Noroc și bine ai intrat în camera și viața mea. - Noroc și mă bucur că sunt în camera ta. Sper să mă simt atât de bine, încât să doresc să revin. - Cu plăcere. Oricând vă poftește inimioară, domniță, veți fi bine primită și, desigur, întâmpinată cu toată dragostea de care sunt capabil. - Mulțumesc. Sună destul de promițător. Parcă visând, cu privirea pierdută în gol, Săndica își lipi buzele sale senzuale de marginea paharului cu picior, din care se împrăștiară
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
unei personalități complexe care, în ciuda excentricității sale, a rămas aproape de viața intelectuală și spirituală a mijlocului de secol și după.” Vechii, ca Rilke, nu au noroc. Sunt expediați printr-o decizie inchizitorială, ca un soi de corupători ai „preadecepț ionatelor domnițe”, o ironie desigur pentru publicul său monden, căruia-i făcea cu ochiul: „Rilke era un abject./ Admit că tristețile/ muzica/ titlurile lui fermecau prea-decepționatele domnițe. Un prag mai rău decât cercurile/ unde cei scârnavi/ stau/ pândesc,/ ăsta al lui Rilke
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
noroc. Sunt expediați printr-o decizie inchizitorială, ca un soi de corupători ai „preadecepț ionatelor domnițe”, o ironie desigur pentru publicul său monden, căruia-i făcea cu ochiul: „Rilke era un abject./ Admit că tristețile/ muzica/ titlurile lui fermecau prea-decepționatele domnițe. Un prag mai rău decât cercurile/ unde cei scârnavi/ stau/ pândesc,/ ăsta al lui Rilke...” (Cântec vis 3 Un stimulent pentru o fiară bătrână). Numai că lumea lui Berryman este tot ce poate fi mai departe de un muzeu încremenit
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
să mi te alături? Vezi, aici e Sancho și din nou Sancho, același cuvânt, începe cu S mare. Încearcă să ții minte cum arată. - Ce sunt alea aventuri cavalerești? întreabă băiatul. - Aventurile unui caballero, ale unui cavaler. Să salveze preafrumoase domnițe aflate în suferină. Să se bată cu căpcăuni și uriași. O să vezi. Cartea e plină de aventuri cavalerești. Acum, Don Quijote și prietenul său Sancho - vezi, Don Quijote, cu Q buclat, și din nou Sancho - n-au călărit foarte departe, când au
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
hotărât să doteze tânărul său regat de la gurile Dunării și cu monumente reprezentative, spre a constitui aici, așa cum scria și gândea marele Eminescu, și un „strat reprezentativ de civilizație”. Mitropoliții fac politică În acești ani se reconstruiesc catedrala metropolitană, biserica Domnița Balașa, se restaurează mănăstirea Curtea de Argeș, biserica Trei Ierarhi din Iași, biserica Sf. Dumitru din Craiova, biserica Mitropoliei din Târgoviște, se ridică Ateneul Român, Palatul de Justiție, Palatul CEC, se construiește Podul peste Dunăre de la Cernavodă... Față de o asemenea frenezie a
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
Lascăr, Dumitru Gerota, Dionisie Lupu, Popa Rusu, Semilunei, Latină, Batistei, Emanoil Bacaloglu, Episcopiei, Constantin Exarcu, C.A. Rosetti, Vasile Conta, Snagov, Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Ion Câmpineanu, Ion Brezoianu, Calea Victoriei, Edgar Quinet, Doamnei, Constantin Mille, Zalomit, b-dul Regina Elisabeta, Stavropoleos, Domnița Anastasia, Schitu Măgureanu, Nuferilor, General Berthlot, Ion Perlea, Ion Slavici, Gheorghe Gheorghiu Dej, Calea Plevnei, b-dul Kogălniceanu, Cobălcescu, Știrbei Vodă, Johannes Gutenberg, Luterană, Temișana, Banului, b-dul Nicolae Bălcescu, Pitar Moș, General Dona Nicolae, Calea Griviței, Luigi Cazavillan. Între orele 08:00 - 17
Enel întrerupe alimentarea în unele zone din Capitală, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/27643_a_28968]
-
cu prisosință prezența la Operă Română a unui nou și foarte prețios talent”. Marele succes repurtat în rolul unui personaj cu atâtea dificultăți că Margareta din „Faust” l-a determinat pe compozitorul Alexandru Zirra să-i încredințeze dificilul rol al Domniței Ruxandra din opera să „Alexandru Lapusneanu”, alături de neuitatul Stefanescu-Goanga în rolul titular. Iată ce scriau în cronică muzicală a spectacolului renumiții critici muzicali Mihail Jora și Emanoil Ciolac: În Doamna Ruxandra am ascultat cu adevărată emoție cel mai frumos glas
Corifei ai artei lirice Lucia Berescu-Turcanu. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_458]
-
ruginite), aproape în ruină, ferestre cu arcade, mese împărătești, împodobite cu bucate alese și înconjurate de paji, feți-frumoși și crai cu bărbi albe[18], domni cu mitre și boieri sfătoși, curți regești, împărătești ori domnești, cavaleri cu platoșe și zale, domnițe cu veșminte somptuoase se perindă dinaintea noastră majestuos, în „Călin (file de poveste)”, „Luceafărul”, „Mănușa (după Fr. Schiller)” sau „Scrisoarea a IV-a”[19]. Castelul medieval devine un laitmotiv prezent și în scrieri fără legătură cu „Evul miez”. Astfel, chiar
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
în peșteri de sihaștri („zăhastri”), cu iz bizantino-oriental (ca în „Povestea magului călător în stele”)[22]. Apare iubirea galantă a Evului Mediu occidental (l’amour courtois), garnisită cu menestreli și trubaduri, înzestrați cu ghitare și voci, însoțită de doamne și domnițe, plasate în balcoanele castelelor negre ori la „ferestrele arcate”, oglindite-n lacuri, în așteptarea îndrăgostiților (cavaleri în zale ori zburători), așa cum se întâmplă în „Luceafărul”, în „Călin (file de poveste)”, în „Călin Nebunul”, în „Scrisoarea a IV-a”, în „Mănușa
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
că-s sănătos...” în loc de „Și să știi că suntem sănătoși...” etc. De aceea, domnii lui Eminescu sunt maiestuoși și simpli în același timp, poartă zale și platoșe, dar cântă din frunză și scriu „cărți” (epistole) în vers popular doamnelor și domnițelor lor. Fiul lui Mircea cel Bătrân folosește pluralul maiestății, dar se simte frate cu codrul, Ștefan cel Mare, flăcăiandru fiind, cânta din frunză, din fluier și din voce, dar, la propunerea codrului, urma să fie ales împărat al naturii și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
medievale, seria sa de regi volnici ori nevolnici etc.? Mihai Eminescu a prețuit Evul Mediu ca oricare romantic, fără să iasă din tiparele genului. S-a lăsat pătruns de imaginea și de imaginația romantică, închipuind castele cu bolți falnice și domnițe care-și așteptau cavalerii, dar asupra Evului Mediu românesc a meditat cu-adevărat și a scos din cronici și documente chipuri și icoane pline de farmec. Evul Mediu eminescian este o structură organică, deplină, suficientă șieși, este un adevărat organism
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
în autorul lui “Ars doloris” un model de înaltă spiritualitate, greu de egalat, iar pe de alta, că un pol al interesului pentru Radu Stanca este pe mai departe Sibiul. Cartea are atașat un CD cu înregistrarea spectacolului radiofonic “Hora domnițelor” din 25 noiembrie 1969 la Cluj-Napoca, eveniment semnalat autoarei de profesorul Marin Diaconu, care a participat la acea reuniune. Emoționantă apare vocea actriței Dorina Stanca, soția dramaturgului, care amintește geneza acestei piese de teatru. Din public s-au ridicat cititori
UN PERIPLU LITERAR TRANSATLANTIC CU LUCIAN BLAGA ȘI RADU STANCA ÎN POSTERITATE [Corola-blog/BlogPost/92652_a_93944]
-
cu mare Presărăm și un pic de soare, Bucurându-ne mai tare Că un an a mai trecut De când nu ne-am mai văzut. E prilej de sărbătoare Cât e Ardealul de mare, Să strigăm pe la portițe Dans modern feciori, domnițe! Vineri de la ora zece, Lumea începe a petrece, Până când luna va trece, Ca sâmbătă să revenim, Mare horă să pornim. Mai țineți minte party-ul demențial de anul trecut? Serile de octombrie petrecute pe aleea Muzeului Etnografic din Pădurea Baciului? Ei
PETRECE-TE LA MIORITMIC [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
and racism are we expected to put up with in the name of entertainment?”, se indignează aceștia și amenință că nu se vor mai uita, de-acum încolo. “Dar cam câte sute de grame de misoginism și rasism ați dori, domniță, într-un serial DE FICȚIUNE, în care se taie grămezi de capete, se otrăvesc și se torturează oameni? Ziceți-ne cam cât să fie și atâta băgăm!”, aș întreba-o eu pe una dintre doamnele supărate, dac-aș fi producătorul
Prea mult sexism și rasism în Game of Thrones? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18236_a_19561]