232 matches
-
stăpânit castelul sunt : Primii stăpâni ai castelului Chenonceau au fost familia de Marques, care a ridicat între secolele XII-XV o moară fortificată și un castel medieval pe râul Cher. Din acest edificiu inițial nu ne mai rămâne azi decât marele donjon ce străjuie intrarea principală.Două decenii s-au luptat pentru a-și păstra averea pe care pusese ochii Thomas Bohier care, prin funcția sa de perceptor al impozitelor sub trei monarhi, a dispus de resursele necesare pentru a cumpăra, parcelă
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
Thomas Bohier care, prin funcția sa de perceptor al impozitelor sub trei monarhi, a dispus de resursele necesare pentru a cumpăra, parcelă cu parcelă, domeniul.În 1512, Bohier a reușit să preia întreaga proprietate, a demolat vechile clădiri, cu excepția unui donjon, și a construit între 1513-1521 un nou castel.Funcția sa însa i-a răpit tot timpul, a fost plecat și în campania italiană așa că , practic, constructorul noului edificiu a fost soția sa Catherine Briçonnet, a cărei influență și-a pus
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
care traversează râul Cher și conduce spre terasa înconjurată de șanțuri cu suprafețe smălțuite. În stânga, splendid "parcul Dianei de Poitiers", străjuit de imobilul administrației. Desfășurată simetric, în partea dreaptă, este grădina magnifică a Caterinei de Medici.Pe terasă se ridica donjonul vechiului castel Marques, remaniat de Bohier.Pe el sunt înscrise inițialele TBK (Thomas Bohier și Katerine) care se regăsesc și în alte locuri din castel, ca și deviza "„S’il vient à point, me souviendra”" („"Dacă se va împlini" - construcția
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
în timpul unui asediu, căci materialele folosite, precum și tehnica de înbinare sunt absolut primitive neasigurând în nici un fel vreo duritate a lucrării. Pe latura de nord a incintei era situat un turn semicircular, apreciat ca având două etaje, folosit, probabil, ca donjon în prima fază a construcțiilor. În incintă a fost dezvelit un donjon circular, ridicat în centrul fortificației. Tehnica de construcție a acestuia diferă substanțial de cea a zidurilor, fiind construit din blocuri de piatră cu rosturi mari între ele. Această
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
primitive neasigurând în nici un fel vreo duritate a lucrării. Pe latura de nord a incintei era situat un turn semicircular, apreciat ca având două etaje, folosit, probabil, ca donjon în prima fază a construcțiilor. În incintă a fost dezvelit un donjon circular, ridicat în centrul fortificației. Tehnica de construcție a acestuia diferă substanțial de cea a zidurilor, fiind construit din blocuri de piatră cu rosturi mari între ele. Această diferență a condus la ideea că cetatea a avut două etape de
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
ocupat cetatea, a dăruit-o soției sale, Doamna Stanca, împreună cu domeniul, și, devenind principe al Transilvaniei, și-a adăpostit aici familia și tezaurul domnesc, câțiva ani mai târziu. În 1617, au fost înălțate ultimele două nivele ale turnului de sud-vest ("donjon"), cunoscut și sub denumirea de "Turnul Roșu", care are cinci nivele. În cursul secolului al XVII-lea, cu scurte întreruperi, Făgărașul a fost o adevărată capitală a principatului Transilvania, cetatea devenind reședință a principilor Transilvaniei. Dieta transilvăneană s-a reunit
Cetatea Făgărașului () [Corola-website/Science/329105_a_330434]
-
1345-1525. Închinată Sfântului Nicolae, ea se află în vârful așa-numitului „Deal al Școlii” (în ). Considerată cel mai valoros monument arhitectonic din oraș, ea este a patra biserică gotică ca mărime din Transilvania și înglobează o capelă romanică și un donjon patrulater. Are un turn-clopotniță de 42 m înălțime care face corp străin ce restul clădirii, și care se pleacă puțin spre sud. Are singura criptă cunoscută în Transilvania aflată dedesubtul corului și conține morminte din secolele al XVI-XVIII. Este biserica
Biserica din Deal din Sighișoara () [Corola-website/Science/320281_a_321610]
-
ar fi fost penetrat. Înspre vest bastionul este închis de o clădire cu etaj, care era folosită ca depozit de alimente (proviant) și pulberărie. Bastionul a fost conceput astfel pentru putea funcționa independent, ca ultim punct de rezistență, similar unui donjon din fortificațiile medievale. În clasificarea actuală, corpul A este format din urechea de sud a bastionului și zidul de sud al retragerii, corpul B este format din clădirea cu etaj și mansardă care închide bastionul la vest, corpul C este
Bastionul Theresia () [Corola-website/Science/303695_a_305024]
-
construcției patrulaterale avea o lungime de , latura mică 40, înălțimea zidurilor depășea , în vreme ce grosimea lor ajungea la peste . Uriașa construcție era dotată cu 4 turnuri masive sprijinite în exterior prin contraforți. În partea de sud era prevăzută cu un turn donjon principal cu o lungime de și o lățime de . Intrarea în cetate era pe latura de nord-est, se făcea cu ajutorul unui pod suspendat peste șanțul de apărare umplut în permanență cu apă. Cetatea de la Stremț se prezintă ca un dreptunghi
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
exteriorul șanțului de apă care avea și el aceeași formă elipsoidală. Cu excepția drumului de acces la poarta de intrare în cetate zona înconjurătoare era mlăștinoasă, fapt ce constituia o adevărată barieră naturală în calea eventualilor atacatori. În incinta cetății pe lângă donjonul principal existau în colțul de S-E câteva construcții anexe și clădiri. "„Boiarii toți și mari și mici au ridicat domn pre Radu Vodă din Afumați, ginerile lui Băsărab-Vodă, la leatrul 7030. Și au venit Mehmet bei cu steag de la
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]
-
sălii a fost construit în secolul al XV-lea și este cel mai mare dintre toate cele aflate pe Valea Hârtibaciului. Zidurile lui au o grosime de circa trei metri, înălțimea lui fiind de 26 de metri. Latura nordică a donjonului depășea biserica, el fiind mult mai lat. Acest fapt a determinat modificarea sălii prin lărgirea ei spre nord. De asemenea modificările aduse a determinat devierea intrării și la dreapta ei au fost făcute scările din piatră ce duc spre nivelul
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
el fiind mult mai lat. Acest fapt a determinat modificarea sălii prin lărgirea ei spre nord. De asemenea modificările aduse a determinat devierea intrării și la dreapta ei au fost făcute scările din piatră ce duc spre nivelul doi al donjonului prin interiorul zidului din vest. La nivelul doi, mai târziu, s-a păstrat tradiționala slănină. Nivelul al treilea avea accesul prin intermediul unei scări ce escalada înălțimea prin interiorul peretelui estic. Nivelurile al patrulea și al cincilea au metereze pentru arcași
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
și lasă pe mai târziu uciderea fetei fără să strice pantofii de rubin. Toto găsește prietenii lui Dorothy și îi duce la castelul vrajitoarei. O eliberează pe Dorothy și încearcă să scape. Vrăjitoarea și soldații ei îi împresoară într-un donjon, unde vrăjitoarea îi dă foc unui braț al Sperietoarei de Ciori. Pentru a stinge focul, Dorothy aruncă apă pe braț, dar din greșeală o stropește pe vrăjitoare - aceasta începe să se topească. Spre mirarea grupului, soldații se bucură. În semn
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
ridicată biserica - sală din Stejărișu, ea având o navă dreptunghiulară și un cor poligonal. Din construcția originală s-au mai păstrat astăzi doar pereții longitudinali. În momentul fortificării bisericii, undeva prin jurul anului 1500, s-a ridicat în partea vestică un donjon. Această caracteristică este prezentă la toate bisericile satelor învecinate. Astfel în fața bisericii apărea parterul turnului ca un portic boltit cu un portal pe latura apuseană. La primul etaj se găsea o fântână ce era alimentată de un izvor. Cu trecerea
Biserica fortificată din Stejărișu () [Corola-website/Science/326520_a_327849]
-
se găsea o fântână ce era alimentată de un izvor. Cu trecerea timpului turnul s-a înclinat și din cauza infiltrațiilor firului de apă ce trecea pe sub el, clopotele au fost mutate în turnul nord - estic al bisericii. Etajul inferior al donjonului a fost umplut cu pământ și pietre iar portalul apusean a fost schimbat cu un acces deschis pe latura de sud a sălii. Sub tavanul din lemn a fost construită o boltă în stil gotic din cărămidă și prin înălțarea
Biserica fortificată din Stejărișu () [Corola-website/Science/326520_a_327849]
-
din perioadele de conflict începute la mijlocul secolului al XI-lea, în care acțiunile militare ale turcilor otomani și selgiucizi au transformat Orientul Apropiat. Arhitectura cetății a fost foarte elaborată, aceasta având trei linii de apărare: castelul interior cu palatul și donjonul imens; orașul de sus cu principalele tabere militare, având patru porți și un zid dublu; și orașul de jos, cu catedrala din centrul urban și un port la Dunăre. Toate acestea erau separate cu ingeniozitate de șanțuri, porți și ziduri
Asediul Belgradului () [Corola-website/Science/304719_a_306048]
-
în vestul satului Colțești / Torockószentgyörgy: este vorba despre Cetatea Trascăului, care a fost construita de familia Thoroczkói după 1291. Relativ bine păstrată, ruina cetății este impunătoare găsindu-se pe o stancă greu atacabilă. Cea mai veche parte a cetății este donjonul, un turn patrulater relativ bine păstrat, aflat pe latura de nord. Un alt turn, astăzi într-o stare de deteriorare mai avansată, a fost ridicat în partea sudică a complexului înainte de secolul al XV-lea. Anterior anului 1470, între cele
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolele al XIV-lea-al XV-lea, alcătuit din cetatea propriu-zisă, un donjon, amenajări defensive pe monticol și o anexă. Un alt obiectiv clasificat la nivel național este o cruce de piatră din secolul al XVII-lea aflată în curtea bisericii din Căpățânenii Ungureni, monument memorial sau funerar. În rest, alte două obiective
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
figurile planificate de sfinți femei. Casa Cavalerilor a fost și ea simplificată. În planurile lui Ludovic, coloanele din galeria Casei Cavalerilor erau formate din trei trunchiuri și capitelurile corespunzătoare. Numai fundațiile existau pentru piesa de bază a complexului palatului: un donjon de 90 de metri înălțime planificat în curtea de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate, și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă. Planuri pentru
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
iveală odată cu apariția navelor lor cu fuziune atât de aproape de WorldWeb, care își activează propulsia Hawking după ce călătoriseră multă vreme cu viteze subluminice nedetectabile. Părintele Duré este renăscut din cruciformul prins de rămășițele părintelui Hoyt, în timp ce Lamia și Silenus părăsesc Donjonul Cronos, pentru a găsi un mod să completeze resursele alimentare împuținate. Trecând prin Orașul Poeților, Silenus o părăsește pe Lamia, dornic să-și termine Cânturile. Acolo îl găsește Shrike lucrând de zor și îl înfige în Copacul său al Durerii
Căderea lui Hyperion () [Corola-website/Science/322294_a_323623]
-
se termină în fața crestei de gresie. O potecă largă duce în curtea exterioară prin "Poarta Cerească" ("Himmelstor") situată lângă turnul "Hasenburg" (numit după familia boemă "Hasenburg"). "Turnul Cilindric", construit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, a fost donjonul principal al castelului. El este numit astfel ca urmare a formei sale cilindrice: în dialectul german înalt intermediar "sinwell" înseamnă "perfect rotund". În anii 1560, înălțimea sa a fost majorată prin ridicarea a încă un etaj și a unui acoperiș
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
1420 și cumpărarea ruinelor sale de către oraș a mai rămas foarte puțin din el. "Turnul Pentagonal" aflat în partea de nord a stâncii este una dintre cele mai vechi clădiri de pe stânca pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în aceeași perioadă cu Capela Imperială. În perioada goticului târziu a fost adăugat încă un etaj de zidărie. "Capela Walburga" pare să fi fost construită la
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
din 1267, 1269 și 1309. Cetatea a fost restaurată între 1962-1964, iar astăzi a fost transformată într-un centru cultural știintific internațional. Unul greavii de Câlnic cu numele său de "Chyl de Kelling", a construit la mijlocul secolului al XIII-lea donjonul de la Câlnic și îl folosea drept locuință. Chyl a cumpărat apoi Blajul, iar urmașii lui au continuat să cumpere satul Cut, Vingardul și multe alte teritorii. La Câlnic a fost descoperit și material preistoric, precum și vagi urme medievale din secolele
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
cel mai consistent corespunde consolidării domeniului nobiliar al greavilor (1267). În anul 1599 Câlnicul a fost jefuit de armatele lui Mihai Viteazul, iar cetatea a fost pustiită. Reședința inițială cuprindea prima incintă, un edificiu patrulater de sub capela actuală (probabil un donjon inițial din care s-au ridicat numai fundațiile, fiind repede abandonat). Adrian Andrei Rusu presupune că acesta ar fi fost însă numai un altar rectangular al capelei. Donjonul actual a fost ridicat în jurul anului 1272 și are o formă dreptunghiulară
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
inițială cuprindea prima incintă, un edificiu patrulater de sub capela actuală (probabil un donjon inițial din care s-au ridicat numai fundațiile, fiind repede abandonat). Adrian Andrei Rusu presupune că acesta ar fi fost însă numai un altar rectangular al capelei. Donjonul actual a fost ridicat în jurul anului 1272 și are o formă dreptunghiulară. A fost numit și Turnul Siegfried, iar grosimea zidurilor lui ajunge la un metru. La început avea numai 14 m înălțime, dar a fost ridicat ulterior la 20
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]