264 matches
-
volumul Geode, semnat tot M.I. Cosma; semnând ulterior Mihail Cosma, a dat naștere la confuzii între el și scriitorul devenit poetul de limbă franceză Claude Sernet (1902-1968), care folosise același pseudonim. Alături de Ioan Cutova, Ion Frunzetti, Victor Toroynopol și Margareta Dorian, este laureat al Premiului Editurii Forum, cu volumul Pâinea pădurii, tipărit în 1945. Colaborează, în primii ani de după război, la „Scânteia tineretului”, „Tinerețea”, „Lumea”, „Națiunea”, „Vrerea”, mai târziu la „Flacăra”, „România literară”ș.a. Lucrează ca redactor la „Scânteia” (1945), „Tinerețea
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
Sangevin, Robert Regnier sunt reproduse în italiană, respectiv în franceză. Dragoș Vrâncenu publică în italiană Considerazioni su Carlo Bo, iar Alfred Margul Sperber, în germană, reflecții despre Ars poetica. Alți colaboratori: Alexandru Vona, Despina Levent, T. Ștefănescu-Priboi, Ruxandra Oteteleșanu, Margareta Dorian. I.H.
AGORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285203_a_286532]
-
români și cei evrei În perioada 1940-1944. Interpretarea se face pe baza analizei a trei jurnale memorabile: cel al lui Mihail Sebastian (publicat În 1996 la editura Humanitas), Însemnările lui B. Brănișteanu (din Arhivele „Yad Vashem”) și volumul lui Emil Dorian (editat În limba engleză de Marqueritte Dorian). Cei trei Își Încep notele zilnice la date diferite, Însă jurnalele sînt edificatoare pentru Înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, Îi Îmbracă Într-o haină dramatică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Interpretarea se face pe baza analizei a trei jurnale memorabile: cel al lui Mihail Sebastian (publicat În 1996 la editura Humanitas), Însemnările lui B. Brănișteanu (din Arhivele „Yad Vashem”) și volumul lui Emil Dorian (editat În limba engleză de Marqueritte Dorian). Cei trei Își Încep notele zilnice la date diferite, Însă jurnalele sînt edificatoare pentru Înregistrarea reacțiilor psihice și a atitudinilor comportamentale. Teama și disperarea tulbură mințile oamenilor, Îi Îmbracă Într-o haină dramatică și tristă, le reduc activitățile zilnice. Volovici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dedică criticii, dar mai ales traducerilor, colaborând la „Caiete botoșănene”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Timpul”, „România literară”, „Observator cultural”, „Poesis”, „Convorbiri literare”, „Poezia”, „Kitej-grad” ș.a. Prima carte, Pașii poetului, îi apare în 1989, fiind scrisă în colaborare cu poetul Gellu Dorian. Critic literar cu un discurs elaborat, mizând pe un spectru stilistic bogat, I. reușește să armonizeze modalități dintre cele mai diferite de abordare a unei teme, textele sale având atât rigoarea cercetării științifice, cât și virtuțile registrului ironic sau maliția
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
care își propune să redescopere spiritul acesteia și prin actul transpunerii ei în limba română. Criticul însoțește traducătorul, iar cel care tălmăcește îl ajută pe interpret în toate proiectele pe care le desfășoară. SCRIERI: Pașii poetului (în colaborare cu Gellu Dorian), București, 1989; Semiotica traducerii poetice, Iași, 1994; Carte către Serghei Esenin, Iași, 1995; Evadări din Zoorlanda, Iași, 1997; Serghei Esenin. Omul și poetul, Iași, 1998; Literatura orizontală, Iași, 1998; Cărțile pe masă, Iași, 2000; Studii despre Gogol, Iași, 2000; Persanul
IORDACHE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287600_a_288929]
-
Pricop, „Viața în tablouri”, CL, 1985, 2; Nicolae Turtureanu, „Viața în tablouri”, CRC, 1985, 8; Octavian Voicu, „Viața în tablouri”, ATN, 1985, 6; Al. Călinescu, „Viața în tablouri”, CRC, 1985, 30; Nicolae Oprea, „Viața în tablouri”, ARG, 1985, 9; Gellu Dorian, „Garsoniera 49”, ATN, 1985, 11; A.I. Brumaru, „Garsoniera 49”, AST, 1985, 11; Ion Tudor Sovian, „Garsoniera 49”, ATN, 1986, 5; George Popescu, „Garsoniera 49”, R, 1987, 5; Ion Cristofor, Manevrele de primăvară ale poeziei, TR, 1993, 16; Bucur Demetrian, O
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
o suliță privirea mea/ străpunge versete de spini// simt lumina și huruitul mecanismelor/ apocalipsul mărșăluiește în pustiu.” SCRIERI: Călăuza, pref. Nicolae Manolescu, Botoșani, 2000; Solaris, București, 2002; Hidden death, hidden escape, New York, 2003; Ochiul miriapod, București, 2003. Repere bibliografice: Gellu Dorian, Liviu Gergescu, CL, 2000, 5; Ana Maria Popescu, „Călăuza”, OC, 2000, 32; Mircea A. Diaconu, „Călăuza”, PSS, 2001, 3-4; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 137-139; Raluca Dună, „Solaris”, LCF, 2002, 33; Gheorghe Grigurcu, Un optzecist întârziat, RL, 2002, 36; Mircea A
GEORGESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287220_a_288549]
-
SCRIERI: Poeme, Iași, 1995; Seninătatea lemnului, pref. Adrian Dinu Rachieru, Iași, 1997; Serile la Mircești, 1997; Marele albastru, pref. Emil Iordache, Iași, 1999. Repere bibliogafice: Ioan Holban, Vise de egretă, CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2; Gellu Dorian, Indira Spătaru, CL, 1999, 5; Adrian Dinu-Rachieru, Iubirea cu „poezia”, LCF, 1999, 15; Adrian Alui Gheorghe, Poezia începuturilor de mileniu, CL, 2001, 8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 386-387; Ion Dumbravă, O carte într-un poem, DL, 2003, 48. O. I
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
într-un text publicat la rubrica „Figurine”, care inaugurează o serie de medalioane despre Ion Minulescu, George Bacovia, Tudor Arghezi. La rubrica „Poeți tineri” sunt prezentați Al. A. Philippide, Demostene Botez ș.a. S-au mai bucurat de atenția criticului Emil Dorian, Mihail Celarianu, Camil Baltazar. În 1921 E. Lovinescu purcede la o fină reevaluare critică a liricii lui Alexandru Macedonski. În seria a doua a S. semnează versuri și G. Călinescu (Idolatrie, Inviolata aeternitas). Scriind despre Ion Barbu, E. Lovinescu afirmă acum
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
cu lei”, T, 1980, 3; Lit. rom. cont., I, 383-384; Nae Antonescu, Cu Lucian Valea despre reviste transilvane, șezători literare, scriitori, ST, 1981, 8; Dobrescu, Foiletoane, II, 150-155; Regman, Noi explorări, 29-33; Șerban Cioculescu, Poeți români, București, 1983, 151-162; Gellu Dorian, „Autoportret în timp” (interviu cu Lucian Valea), ATN, 1984, 1; Ion Oarcăsu, „Autoportret în timp”, TR, 1984, 11; Laurențiu Ulici, „Pe urmele lui George Coșbuc”, CNT, 1987, 8; Șerban Cioculescu, O nouă biografie a lui George Coșbuc, RL, 1987, 14
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
tematică, în conținutul rubricilor și al textelor selectate. Astfel, poeții aparțin în majoritate generației afirmate în jurul anilor ’80, unii având deja mai multe cărți și o anume notorietate: Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Lucian Vasiliu, Mircea Petean, Liviu Antonesei, Gellu Dorian. Revista publică însă, din abundență, și versuri ale unor debutanți talentați, ale unor elevi remarcați în diverse cercuri literare sau ale unor tineri premiați la concursuri regionale ori naționale (rubrica „Anii de ucenicie”). Ceva mai sărace, paginile de proză cuprind
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
escroc sentimental, 1930-1931) - în acord cu estetismul și decadentismul. Personajul central, Lucu Silion, rentier al unei averi scăpătate și avocat sinecurist al unui fantomatic Oficiu Intercultural și de Turism Guvernamental, face parte din familia spirituală a lui Des Esseintes și Dorian Gray. Răsfățat al femeilor frumoase și obiect al invidiei nedisimulate a bărbaților, Silion își împarte existența între reveria în marginea subtilelor metamofoze coloristice datorate alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
meter hv genehv („seminției noastre, neamului omenesc”) și trimite la cele patru stihii ca „rădăcini” ale naturii generative. Asimilarea lui Pitagora cu însuși tetraktys este clară. Ea este însă de ordin metafizic și nu lingvistic. Ambele variante au coloratură dialectală doriană care atestă vechimea considerabilă a formulărilor. Într-un comentariu tardiv, David Armeanul a încercat o hermeneutică literală, propunând identificarea cuaternatului (tetraktys) cu numele lui Pitagora, dar interpretarea este forțată și fantezistă. Interpretări autentic pitagoreice a realizat P. Kucharsky în Étude
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de artă”. Texte programatice mai dă Călin Popovici, de asemenea asupra „confuziei”, intervenția având unele accente antiestetizante. Gh. Bulgăr scrie despre necesitatea cultivării individualismului în vederea renașterii Europei, iar I.A. Terebești (adică Nae Antonescu) despre originea sinonimelor. Poezie semnează Margareta Dorian - Ileana Cosânzeana, cu câteva versuri în stil modernist („Odăile umblă - ciorapi, dezmățați, prin casă”), A. E. Baconsky - Nocturnă, cu intuiții poetice încă necristalizate, Emil Vora - Corăbiile negre. E.M.
PRIETENII ARTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289022_a_290351]
-
a lui Iuliu Maniu, intitulat Procesul, scris de I. Ludo). Se publică și literatură, comentarii, traduceri, cele mai multe din scriitori evrei precum Șalom Alehem, Isaia Horowitz, Rachel Korn, Z. Weinper, Eliezer Steinbarg, Itzik Manger, mulți dintre ei în transpunerea lui Emil Dorian. În R. sunt prezenți Liana Maxy, Dan Faur, Margareta Dorian, Gerry Spina, Lascăr Șaraga, Maier Rudich ș.a., alcătuind gruparea de sprijin a revistei. Proză scriu I. Ludo, Lucian Boz, A.L. Zissu, Ada Ludo, F. Brunea-Fox. Se dau traduceri din
RASPANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289143_a_290472]
-
Simionescu-Râmniceanu, H. Sanielevici (și sub pseudonimele V. Podriga, H. Richard, Gh. Pribeag), Ramiro Ortiz și Mihail Dragomirescu (cu studii diverse), I. Netzler (care ulterior își va iscăli cronicile literare Ion Trivale), George Duma, A. Mândru, Cincinat Pavelescu, Leon Feraru, Emil Dorian (sub pseudonimul Castor și Pollux), Wilhelm Schwefelberg (iscălind Ieronim Laurian), Mihail Sorbul, Elena Farago, Raul Teodorescu, D. Iacobescu, Cezar T. Stoika (toți cu versuri). Forțe noi aduc, în 1912, filosofii Mircea Florian, Marin Ștefănescu, I. Brucăr și Nae Ionescu (semnând
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Sinclair, Kasimir Edschmid, F. T. Marinetti. Poezia aparține mai multor registre estetice, de la tradiționalism la modernism. Colaborează cu versuri Leon Feraru (Trecutul mort), G. Bacovia (Serenada muncitorului), Camil Baltazar, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mihail Celarianu, Sergiu Dan, C. Pajură (C. Papacostea), Emil Dorian. Publică proză Ion Călugăru (Mortul în concediu), I. Peltz (Stradă de război), G.M. Zamfirescu (Bariera), Ioan Slavici (Robia omului), Ion Pas. Studii și articole semnează Eugen Relgis (Idei și pseudo-idei) și F. Aderca (Moravuri intelectuale și Cum poți deveni scriitor
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
redactorul-șef Mircea Mihăieș, redactorul-șef adjunct Cornel Ungureanu, secretarul general de redacție Adriana Babeți, redactorii Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Iosif Costinaș, Viorel Marineasa, Daniel Vighi, Marcel Tolcea, cărora li se vor adăuga mai târziu Corina Victoria Bădulescu și Dorian Branea. Noul program vizează schimbări de esență, menționate în articolul lui Cornel Ungureanu din numărul 5/1990: „Încă nu ne dăm seama de toate direcțiile pe care noua cultură românească poate și trebuie să și le integreze. Istoria rezistenței și
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
St. Peter Street, o casă placată cu stuc galben, imediat cum ieși din Royal Street. Nu poate să-ți scape. Uite cartea mea de vizită. — Oh, Doamne! mormăi Ignatius, privind cartonașul mic și sobru. Nu se poate să te cheme Dorian Greene! — Ba da. Nu-i nemaipomenit? întrebă leneș Dorian. Dacă ți-aș spune adevăratul meu nume n-ai mai sta de vorbă cu mine niciodată. E atât de banal, că îmi vine să mor numai când mă gândesc la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
imediat cum ieși din Royal Street. Nu poate să-ți scape. Uite cartea mea de vizită. — Oh, Doamne! mormăi Ignatius, privind cartonașul mic și sobru. Nu se poate să te cheme Dorian Greene! — Ba da. Nu-i nemaipomenit? întrebă leneș Dorian. Dacă ți-aș spune adevăratul meu nume n-ai mai sta de vorbă cu mine niciodată. E atât de banal, că îmi vine să mor numai când mă gândesc la el. M-am născut la o fermă de grâu din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ori să fac ordine, dar s-ar părea că spiritele zboară tot mai sus. Sper că n-ai făcut nimic care să le răcească elanul, spuse grav Ignatius, lovind nerăbdător cu sabia în poarta de fier. Observă destul de supărat că Dorian venea spre el cu pași cam șovăielnici. Nu se așteptase la așa ceva. Ce mai petrecere, spuse Dorian, pe când deschidea poarta. Fiecare pare gata să-și dea poalele peste cap. Dorian făcu o pantomimă rapidă și dezlânată ca să ilustreze acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ai făcut nimic care să le răcească elanul, spuse grav Ignatius, lovind nerăbdător cu sabia în poarta de fier. Observă destul de supărat că Dorian venea spre el cu pași cam șovăielnici. Nu se așteptase la așa ceva. Ce mai petrecere, spuse Dorian, pe când deschidea poarta. Fiecare pare gata să-și dea poalele peste cap. Dorian făcu o pantomimă rapidă și dezlânată ca să ilustreze acest lucru. — Mamă Doamne, spuse Ignatius. Termină cu obscenitățile astea dezgustătoare. — Mai mulți dintre ei vor fi pe de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
toate aceste monstruozități? — Eu, bineînțeles, unguroaico. Clădirea îmi aparține mie. — Ar fi trebuit să-mi închipui. Pot să te întreb de unde-ți vin banii cu care-ți satisfaci asemenea capricii decadente? — De la scumpa mea familie, din mijlocul holdelor de grâu. Dorian suspină. Îmi trimit câte un cec barosan în fiecare lună. În schimb trebuie să le garantez că n-am să apar niciodată prin Nebraska. Am plecat de acolo învăluit într-un fel de nor, înțelegi? Tot grâul ăla și câmpurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
mai degrabă un decor pentru tot felul de activități perverse, cum ar fi un ceai dansant, o petrecere în aer liber... Știi că o revistă americană specializată în decorația locuințelor vrea să publice patru pagini color despre clădirea aceasta? întrebă Dorian. — Dacă ai avea câtuși de puțin bun-simț, ți-ai da seama că asta este o enormă insultă, spuse disprețuitor Ignatius. — O, fetițo cu cercel de aur, mă înnebunești! Uite, aici e ușa. — O clipă, spuse prudent Ignatius. Ce e zgomotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]