369 matches
-
invizibile pe pînza cinematografică) caracterizează analiza în discursul romanesc. Proporția în care cele două modalități sînt dispuse în sînul operei este, se înțelege, răspunzătoare pentru tipul de roman născut: de acțiune sau de analiză, masculin sau feminin, după alți teoreticieni, doric sau ionic etc. Concluzia este cunoscută: "Creația e superioară analizei. Artă literară fără analiză poate să existe. Fără creație, nu." Ibrăileanu e cîștigat de romancierul care, creator și nu eseist (fiindcă "romanul actual este mai mult eseu decît operă de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dintre sexe, și virtualitățile acestora în a intermedia dezvăluirea stărilor și mișcărilor sufletești până la rădăcina lor din "sinele" individual, dacă nu și arhetipal. Un talent surprinzător, chiar vizionar a lui Slavici, e capacitatea de a surprinde cu arta sa ceea ce "doricului", în terminologie lui Nicolae Manolescu, îi scăpase fiind mai precis atribut al "ionicului", al "ionicului" târziu din opera lui Eliade: Nu interesează decât experiențele, atitudinile personale, căci acestea sunt momente concrete, materiale culese dintr-o reală viață spirituală. "Toți suntem
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
protejeze protagoniștii, fără durități, figuri maltratate, suferințe nemeritate sau înfrângeri de aripi geniale. Esențializând, merită a preciza că cele trei romane (Veghea, Lucrare de control la istorie, Vinovatele meandre) se încadrează - în ceea ce profesorul Nicolae Manolescu numește romane de tip doric, prin obiectivitate, sobrietate, verticalitate, raționalitate, reflectarea unei „lumi” care este „omogenă, coerentă și plină de sens”, multă „energie, întrepiditate, exces”, viziune auctorială, ubicuitate, „preponderența moralului asupra psihologicului...” (Publicat în revista „Constelații diamantine”, Craiova, nr. 7/2012, p. 15-16) Alex. ștefănescu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
muzica veche orientală sau europeană, era recunoscută prin melodicitatea sa, impresionând prin forța de expresie, imprimată de scările modale. Exemplul selectat din lucrarea lui Victor Giuleanu - Principii fundamentale în teoria muzicii, București: Editura Muzicală, 1975, paginile 205-206, demonstrează intonațiile modale (doric pe mi cu sunetul si mobil) și o intervalică alternantă între salturi de cvintă și sextă cu mers treptat, ascendent și descendent. Poporul român și-a exprimat simțămintele prin creații de o rară frumusețe, construindu-și un sistem modal propriu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
guvernanții le consideraseră absolut necesare pentru a face Unter den Linden mai potrivit pentru paradele militare, cum era și aceea pe care o vedeam. Fără a se mulțumi doar cu Îndepărtarea majorității teilor care dăduseră denumirea bulevardului, Înălțaseră albe coloane dorice În vârful cărora erau puși vulturii germani. Fuseseră plantați alți tei, dar aceștia nu erau nici măcar la fel de Înalți ca stâlpii pentru iluminatul stradal. Banda din mijloc fusese lărgită, astfel Încât coloanele militare să poată mărșălui În șiruri de câte doisprezece oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ceasul său de la mână. — E unșpe: Încep știrile. Știri locale pentru localnici. Nu strică niciodată să afli ce se Întâmplă pe teritoriul tău. Reclama la vase emailate fu urmată de una pentru o firmă de autoturisme din Inverurie rostită În doric, dialectul aproape indescifrabil din Aberdeen, apoi de una la Baletul Sârbesc și de una la un nou fast-food din Inverbervie. Apoi Începură știrile. Erau, ca de obicei, aceleași știri de duzină, dar una dintre ele Îi atrase atenția lui Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Bucureștiul; o cotitură la stânga, una la dreapta, lași marele bulevard și intri brusc Într-o zonă pestriță, fără nici o geometrie, străbătută de străzi strâmbe, strâmte, scuaruri, alei fanteziste, bisericuțe de stradă, ziduri ciclopice, stâlpi În lemn sculptat, bolți, arcuri, coloane dorice, ionice, corintice, ogive, vitralii, gulii gotice, străchini bizantine; un amestec vizând lipsa de stil programatică, dar ce spun eu, chiar astfel, prin negație, se manifestă un stil, cel bucureștean, un fel de spoială În care Încap damfurile din Fanar, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
altceva care, din nenorocire pentru lumea filmului, nu se vede, eroul stînd Întors cu spatele Într-o rînă, singura consolare pentru doamne fiind faptul că i se zăresc totuși fesele, strălucitoare, expresive -, și Geraldine Chaplin, ce se mișcă printre coloane dorice și alină diferite idei grecești. În final, dragostea Învinge. Eric Roberts nu știu cine e. Assante Îl joacă pe Ulise. El pornește pe apă În direcția Ithaca, avîntîndu-și irevocabil figura de spaniol cu cioc necruțător spre regat și spre nevasta care coase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
numele zeităților principale din Olimp. Punctul central al pelerinajului este baia regelui, la care se ajunge după ce se străbat cele șapte saloane. De asemenea, pe parcursul ultimilor metri, chiar înaintea băii, se poate remarca o procesiune a stilurilor arhitectonice antice: stilul doric, sobru și solid, urmat și susținut de stilul ionic, elegant, și finalizat cu stilul corintian, elongat și înflorat. Este interesant de ce ultimul stil folosit în decorarea băii regale este cel corintian. Depănând istoria apariției acestui stil arhitectonic descoperim un mesaj
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
De asemenea, în antichitate, unitatea de măsură utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a reintrodus o nouă ordine arhitectonică, ce a condus la ruperea de vechile stiluri doric și ionic. Prin urmare, în stilul corintic regăsim numărul 12, care are o simbolistică profundă și este întâlnit în toate religiile și miturile lumii. În lucrarea sa intitulată Numbers: Their Occult Power and Mystic Virtues, William W. Wescott relatează despre
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
plan are formă de cruce, este spațioasă și impresionantă prin picturi, strane și catapeteasmă, ansamblu care impune pioșenie. Exteriorul nu este tencuit. Zidăria alternativă din cărămidă și piatră este aparentă și i-a devenit caracteristică. Coloanele de la intrare cu capiteluri dorice și având arcade semicirculare între ele, formează un pridvor deschis. Acesta, împreună cu frontonul triunghiular de deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fericită a liniei clasice cu cea tradițională locală. Este construită în stil baroc, având în plan forma de navă, cu patru turnuri în stil ucrainean. Intrarea, pe latura de apus, este construită pe un soclu înalt, cu portic în stil doric, având două perechi de coloane și panouri cu pilaștri. În interior se află opt coloane frumos colorate, care formează opt puncâte de sprijin pentru cele două cupole ce se află deasupra pronaosului și naosului, iar pereții în retragere formează absidele
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un brâu de cărămidă, iar pereții sunt tencuiți la exterior. Altarul are o ușă spre exterior, așezată pe peretele dinspre miazăzi. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată pe peretele dinspre apus, străjuită de două perechi de coloane dorice. Pe ambele capetele ale treptei de sus de la intrare se află câte un vazon pentru flori. Interiorul este compartimentat în: pridvor, pronaos, naos și altar. Despărțirea dintre pronaos și naos este marcată de o arcadă. Și între naos și altar
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ple: temple ca Pantheonul constau dintr‑o structură rectangulară înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Buonarroti, Raffaelo, Tiziano, Correggio, Giorgione, Dürer, Holbein și alți mulți maeștri. Fenomenul despre care vorbim a adus cele mai mari schimbări în arhitec‑ tură, pentru că arhitectul trebuia să cunoască regulile ordinelor antice, ale proporțiilor corecte ale coloanelor și antablamentelor 24 dorice, ionice și co‑ rintice, de asemenea trebuia să fie familiarizat cu ruinele clasice. Adevărata preocupare dar și ambiție a unui arhitect din timpul Renașterii era să gândească și să realizeze un edificiu în afara oricărei idei de utilitate, fiind preocupat doar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
au luminat colinele Romei; în care un popor de credincioși a intrat în catacombele fără aer și lumină. Dar credința în Dumnezeu a triumfat "cu moarte pre moarte călcînd". Lumea a văzut cea de-a doua fașă a medaliei. Templele dorice și corintice de marmură și granit au căzut; statuile lui Fidias și Praxiteles și-au pierdut capetele și au fost îngropate. Sf. Vasile și Sf. Augustin au aruncat trăsnete asupra ghicitorilor, constituțiilor apostolice și a altor concilii ecumenice (din Laodice
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în limba română a tezaurului RAMEAU. În lipsa unei Agenții bibliografice naționale, un colectiv de bibliotecari din BCU Iași a început lucrul și la fișierul de autoritate(<footnote Ghiduri ALEPH: BCU, Iași, 2004-2006: • Descrierea serialelor în ALEPH 500.16.02: Băican Dorica, Luminița Daniș (coord.), Adriana Enășescu, Daniela Cristina Horodincă, Alexandrina Ioniță, Marcela Popa, Ștefania Predeanu: BCU, Iași, 2006 în: http://www.bcu-iasi.ro/periodice.pdf • ALEPH:Ghid de utilizare a modulului de catalogare pentru monografii: Carmen Alexandrescu (coord.), Olga Beșchea, Dana
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
91781 Weissenburg, Schiessgrabenmauer 15, cu ultimul domiciliu din România, Mediaș, str. Feleac nr. 1, bl. 6, ap. 30, județul Sibiu. 210. Facner Mihaela Claudia, născută la 6 august 1970 în Albă Iulia, județul Albă, România, fiica lui Oltean Achim și Dorica, cu domiciliul actual în Germania, 70188 Stuttgart, Raitelsbergstr. 54, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cugir, str. Tudor Vladimirescu nr. 6, județul Albă. 211. Wetzel Anca Cristina, născută la 21 decembrie 1970 în Ploiești, județul Prahova, România, fiica lui Petreanu
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
1970 în Aiud, județul Albă, România, fiica lui Nosek Alexandru Balint și Bojthe Ildiko, cu domiciliul actual în Germania, 84478 Waldkralburg, Hirschbergerstr. 4, cu ultimul domiciliu din România, Aiud, str. Gh. Doja, bl. D5, ap. 5, județul Albă. 111. Szakaci Dorica, născută la 14 decembrie 1959 în localitatea Vălenii Lapusului, județul Maramureș România, fiica lui Mân Ioan și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 71332 Waiblingen, Bodo-Karcherstr. 23, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Sprie, Str. Plevnei nr. 4, ap.
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
actual în Germania, 86836 Untermeitingen, Keltenstr. 16, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Laslau Mic nr. 123. județul Mureș. 592. Siks Sorin Ioan, născut la 12 august 1971 în localitatea Vidra, județul Albă, România, fiul lui Pogan Ioan și Stana Dorica, cu domiciliul actual în Germania, 90766 Furth, Nottelbergstr. 29, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sanleani nr. 247, județul Arad. 593. Schadi Daniel, născut la 10 mai 1973 în localitatea Lovrin, județul Timiș România, fiul lui Butaș Nicolae și Tudor
HOTĂRÂRE nr. 13 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
născută la 10 iulie 1970 în Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Roseti Nicolae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 60435 Frankfurt/Main, Jaspertstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, Caransebeș, Str. Cazărmii, bl. 11, județul Caraș-Severin. 115. Ruhstrat Dorica, născută la 29 august 1969 în localitatea Tudora, județul Botoșani, România, fiica lui Vatamaniu Gheorghe și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 76694 Forst, Hambruckerstr. 54, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Orizontului nr. 1, ap. 13, județul Timiș
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
și Depner Ilse, cu domiciliul actual în Germania, 83052 Bruckmuhl, Bohmerwaldweg 25, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Lovnic nr. 12, județul Brașov. 497. Scepansky Stefan, născut la 29 septembrie 1967 în localitatea Anina, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Rotaru Dorica și Glăvan Stefan, cu domiciliul actual în Germania, 95028 Hof, Lodaweg 23, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Bucegi, bl. 2, ap. 5, județul Caraș-Severin. 498. Hack Agoston Mariana, născută la 30 august 1968 în Mediaș, județul Sibiu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
2632 Wimpassing, Bundesstr. 56, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Poeziei nr. 6, sc. B, ap. 5, județul Timiș. 48. Partila Liliana Cerasela, născută la 27 mai 1968 în localitatea Brad, județul Hunedoara, România, fiica lui Monenciu Dumitru și Dorica, cu domiciliul actual în Austria, 2632 Wimpassing, Bundesstr. 56, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, Str. Poeziei nr. 6, sc. B, ap. 5, județul Timiș. 49. Zginca Cristian, născut la 25 octombrie 1968 în București, România, fiul lui Zginca Cornel
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
Steinfeld, Schebenstr. 64, cu ultimul domiciliu din România, București, aleea Avrig nr. 6, bl. P 4, ap. 23, sectorul 2. 50. Zginca Alină Mariela, născută la 12 august 1971 în localitatea Beiuș județul Bihor, România, fiica lui Monenciu Dumitru și Dorica, cu domiciliul actual în Austria, 2625 Schwarzau am Steinfeld, Schebenstr. 64, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Dobrești, Str. Bauxitei, bl. D 1, județul Bihor. 51. Gherghel Alexandru, născut la 30 august 1965 în localitatea Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
pentru îmbogățirea, perceperea și activizarea vocabularului în activitățile de tip preșcolar, InsD, 46 - 50. [98] DEMIAN, NUȘA; RAȚIU, LILIANA, Textul de specialitate - teren al unor multiple exploatări. Câteva observații critice [rez.], ContrPLM, 44 -46. [99] DIACONESCU, MIHAIL; GĂITĂNARU, ȘTEFAN; STAN, DORICA, Limba română. Specialitatea arhitectură și construcții. Semestrul al II-lea. Pentru uzul studenților. Pitești, [CMIÎSP], 1982, 214 p. multigr. (MEI. IÎSP. FÎP. Secția studenți străini). [100] DIACONU, CORNELIA; IVANUȘ, DUMITRU, Alexandru Bojin în (coord)îndrumări metodice privind studierea limbii și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]