49,733 matches
-
de public), selectate în retrospectiva ce i-a fost consacrată, sunt tot atâtea incursiuni în universul unor oameni aflați la vârsta autodescoperirii, a autodefinirii și a autoevaluării, dar și a raportării la valorile, exigențele și experiența celor din jur, în dorința de a aparține unei comunități. Două tinere femei, cu părinți originari din Kosovo, dar născute, crescute și integrate activ în viața din Elveția, nu înțeleg de ce de ani întergi li se refuză cetățenia elvețiană (Beromuster); Coco, tânărul din Traum Frau
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Mihăieș Tocmai când popimea părea să fi înțeles că într-o țară bătută de Dumnezeu nu e tocmai potrivit să te aventurezi în construcții faraonice, teoctiștii au ieșit din nou la atac. De data aceasta, cu mânecile suflecate și cu dorința de-a nu ceda nici un milimetru din captură. Știu că a vorbi aspru despre faptele preoțimii într-o Românie în curs de dizolvare va fi taxat deîndată drept o "lucrare a Diavolului" și un complot al ne-creștinilor împotriva smeritei
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va discuta pe larg despre dorința aprigă a dramaturgului de a-și confecționa o matria opusă patriei, România. Cercetările în documentele familiei arată însă că mama lui Eugen Ionescu a fost într-adevăr de origine evreiască, dar nicidecum curat evreiască, că ar exista undeva un strămoș
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
nou ordin al ministrului Sănătății îi obligă pe doctori să-și părăsească posturile din oraș și să plece la țară. Deportarea medicilor" anunță COTIDIANUL. Dacă doamna Bartoș dorește să îmbunătățească asistența medicală la țară nu putem decât să-i apreciem dorința. Dar asta cu condiția să găsească alte metode, nu să le redescopere pe cele din arsenalul lui Ceaușescu. * Atragem din nou atenția că dacă cineva dorește să publice poezii în NAȚIONAL se poate adresa lui Miron Manega, atașînd alături de poeziile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
ne plângem de lipsa unui portret fidel al lui Shakespeare. Ca să îi vedem figura nu trebuie decât să ne uităm în oglindă. El suntem noi, oameni obișnuiți, care îndură de toate, animați de ambiții modeste, preocupați de bani, victime ale dorinței, mult prea muritori". Anthony Burgess. Shakespeare. Traducere din engleză de Sorana Corneanu. Editura Humanitas, 2002
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
decît Papa. "Epurarea etnică" e, în ochii miloșevistului nostru de serviciu, M. Ungheanu (să menționăm că, totuși nu e singur: i s-a alăturat și bardul de la Bîrca despre care aflăm că, în postură de senator PSD, și-a exprimat dorința de-a depune mărturie, la Haga, în favoarea fostului lider de la Belgrad), încă neîncheiată, o prioritate a politicii românești de "apărare" națională: "A fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
aceeasi autori sînt "fumați", cel puțin din punct de vedere editorial. Publicul e saturat, nu mai poate înghiți mult timp tineri (foarte bătrîni de fapt) români furioși de început de secol. Cît despre "scriitorincie", deocamdată pare a fi o simplă dorință. Dan C. Mihăilescu nu este deloc atipic, ci, dimpotrivă un scriitor care a intrat perfect "sub vremi". "Scriitorincul" este un vis frumos de critic, nerealizat încă. Dan C. Mihăilescu, Scriitorincul, Editura Dacia, 2001, 178 p., f.p.
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
înstrăinări: deși încă aproape, mama nu mai e aici, ci trece lent spre moarte). Teamă și speranță, îngrijorare și bucurie vor marca fiecare dintre reîntâlnirile lor, căci bătrâna mamă este imprevizibilă: când vlăguită, cu ochii înfundați în orbite, cu singura dorință de a rămâne în pat, când nerăbdătoare și gătită pentru a face o ieșire în oraș. Vor merge la restaurant, la cafenea, la coafor. Își va alege cu grijă o rochie nouă, va face chiar lucruri pe care în trecut
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
dar și a celor mai tulburătoare incertitudini și îndoieli. Dureros este pentru fiică neașteptatul deznodământ, atât de minuțios și discret pregătit de mama sa care, adresându-se unei firme de pompe funebre, și-a regizat înmormântarea precizându-și în amănunt dorințele. Și-a pus în valiză o cămașă de noapte și papuci noi pentru noaptea cea lungă, semnalând de fiecare dată când le schimba locul, a explicat de ce nu vrea flori pe mormânt, a dedramatizat momentul și l-a bagatelizat spunând
Memoria salvată by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15407_a_16732]
-
Ghica. Nu același lucru se poate spune despre Ușa lui Paul Goma, un roman pe tema recluziunii, publicat la Suhrkamp sub titlul de Ușa noastră cea de toate zilele. Viziunea scriitorului, fost deținut politic, e sumbră și denotă mai curând dorință punitivă decât resemnare în fața destinului sau refugiu în meditație, ca în epigraful de sursă costiniană, așezat de Maiorescu la intrarea în biblioteca sa: Birui-va gândul... Ușile comportă desigur o istorie a lor, așa cum au pentru scriitori mesele de lucru
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
scenografelor Iuliana Vîlsan și Adriana Urmuzescu. Ideea dublului, una din temele obsedante ale lui Mihai Măniuțiu (Richard al III-lea, Omor în catedrală și Caligula alcătuiesc o trilogie ce stă pe această axă) apare în Pescuitorii de perle. Cuplul, perechea, dorința care îi unește mai presus de orice, chiar și de amenințarea cu moartea, funcționează nu doar revelator, ci și emoționant într-un alt plan, într-un comentariu coregrafic. Absența unui membru al cuplului din prim plan este completată în spate
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
expansivă, temeinic ancorată În concret, ripostând cu măsuri adecvate la nedreptăți, jicniri, bârfe, Eminescu se simțea oscilatoriu, la polul celălalt. „Neavând curajul vieții, neavând o rază de senin În suflet, am Îndrăznit cu toate astea a te iubi, am pus dorința de a fi a mea peste orice considerații și peste orice cuvinte de cruțare aș fi vrut”. Firea tonica a Veronicăi era binefăcătoare pentru Eminescu. „Eminescu al meu, singurul și unicul obiect al dragostei mele, singurul și unicul obiect al
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
nu stau pe loc. Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări la care nu se pot da vechile răspunsuri. Oricît de mare ar fi inerția (și, în cultură, ea este foarte mare), vine o vreme cînd dorințele scriitorilor și așteptările cititorilor se schimbă. Noi credem că această schimbare trebuie bine cîntărită. O umbră de conservatorism trebuie să se aștearnă totdeauna peste tentativele inovatoare. Mai ales fiind la mijloc literatura care este, în esența ei, "reacționară". Promovarea schimbării
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
moare. Puțin cîte puțin. Violul din final, ce precede înjunghierea este o posesiune a unui corp inert. Eleva este o păpușă manevrată și manipulată după bunul plac. Profesorul nu alege. Nu frumusețea ar ațîța poftele unui criminal care își alimentează dorințele printr-un delir verbal sufocant și exterminator. Atracția nu în asta constă. Iar Victor Ioan Frunză depășește clișeul instalat deja atunci cînd în rolul Elevei este distribuită o actriță tînără și apetisantă neapărat, iar în rolul Profesorului, neapărat un actor
O scamatorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15456_a_16781]
-
în planul realității. Importantă este "dragostea pentru neverosimil" a poeziei care face să înainteze lucrurile. Interpretarea, în varianta Breton, a cunoscutei fabule Broasca și boul trimite, în răspăr, nu la vanitatea care duce la penibila și ridicola autodistrugere, ci la dorința naturală de autodepășire". "Automatismul" suprarealiștilor nu este exclusiv un procedeu literar, care favorizează insolitul discursului, ci un mijloc de a degaja forțele necunoscute ale adîncurilor ființei, de a-i "moși" mesajul latent. Sub etajul respingerii truismelor, prejudecăților, inerțiilor, se găsește
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
Marcel Proust și românii, Cornelia Ștefănescu, binecunoscută exegetă a lui Proust și, în mod special, a receptării lui Proust în România, ne dă o carte (Editura Elion, București, 2001) pe care o așteptam de multă vreme și care răspunde atât dorințelor unui public mai larg, iubitor al operei lui Proust, cât și unor exigențe academice. Este rezultatul unei vieți de pasionată cercetare de istoric literar într-un domeniu pe cât de important pe atât de puțin explorat: relația dintre "Marcel Proust și
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
de la marile adunări populare de pe vremuri, nu copii xeroxate și mărite la nervi. Asta spune ceva despre sindicatele care ies la defilare cu Ceaușescu între rînduri. Dar în această exasperare a sindicaliștilor care nu mai știu cui să se adreseze trebuie citită nu dorința de a vedea ceaușismul revenit în România, ci o tot mai limpede neîncredere în promisiunile politicienilor. Alegerile din '96 au fost cîștigate după promisiuni demagogice. În 2000, actualul partid de guvernămînt a recîștigat puterea promițînd mai mult decît putea oferi
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
vremuri, coperta e lucioasă și are culoarea gălbuie a hîrtiei vechi, grafica e kitschos-artistică, imitînd un scris pueril, pentru fonturi s-a ales nu tradiționalul negru, ci un maro destul de greu de realizat tehnic. Multă grijă deci și o evidentă dorință de originalitate. Una dintre coperți, nu pot să-i spun a patra, pentru că după cum se vede din titlu cartea e dublă și e aranjată după principiul figurilor din cărțile de joc, e sub formă de vedere, de carte poștală adică
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
de Artă Modernă din Saint-Etienne, constituind, după aproape șapte decenii de absență inexplicabilă, prima expoziție Victor Brauner în România. Un timp atît de îndelungat de exil tacit din spațiul nostru cultural, în condițiile în care s-a manifestat, totuși, o dorință imperativă, uneori de-a dreptul furibundă, de a ne recupera, fie și tardiv, marile valori culturale împrăștiate prin lume (a se vedea, în acest sens, recuperarea sistematică a lui Eliade, Ionescu, Cioran, ca să nu mai vorbim despre relația delirantă și
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
primit o invitație în Grecia, la Atena, din partea Fundației Alekton, despre care aflasem acum cîțiva ani că adună, într-o formulă neconvențională, o parte semnificativă a elitei intelectuale eline. Preocupați de propriile valori dar și de acelea internaționale, animați de dorința de a le fi în preajmă și de a descoperi ceva din misterul energiilor unor personalități, cei de la Alekton au decis să o aibă, de data asta, în centrul atenției lor pe Maia Morgenstern. Alegerea a fost Astă seară Lola
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
se bucură laolaltă cu ceilalți comeseni, dar, cum s-a terminat cântarea, el îl roagă pe Demodokos să povestească despre calul troian construit de ahei și cum, după introducerea lui în cetate, oștenii greci au distrus Troia. Aedul îi îndeplinește dorința, iar lui Ulise lacrimile îi curg șiroaie. Acum regele Alkinoos, intrigat, îl oprește pe cântăteț și îi cere imperativ necunoscutului să-și spună numele și să explice ,,ce te-a stârnit la atâtea suspine auzind despre soarta/ care-au avut
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
pîndit de o amenințare, ea era însă nebuloasă și abia ulterior a priceput că voise să evite să fie pus să înregistreze mărturia jenantă a judelui, legată de femeia infidelă. Să se ferească de tirania anticipărilor în somn e și dorința doctorului Marcu. Fusese odinioară în căutarea unor pastile care să-l ajute să viseze în timpul ațipirii tot ce și-a propus seara, înainte de culcare, apoi "nici măcar nu urmărise să viseze ceva la comandă, ci mai curînd să nu viseze anumite
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
distrugătoare, binecunoscute, ocolite sau intenționat ignorate de autorul articolului". Ne imaginăm lesne iritarea pe care atari rînduri necomplezente o stîrnesc în categoria celor înclinați a oscila între cauze opuse, fără un alt motiv demn de crezare decît imboldul oportunist, decît dorința de-a cădea mereu în picioare. Bujor Nedelcovici pune degetul pe rană: "Cei care "au făcut istoria în trecut" încearcă din nou să-și "așeze fotoliile în sensul istoriei actuale"". Regretabil că nu o dată cu concursul, fie și pasiv, al unor
Intelectualul în istorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14377_a_15702]
-
tocmai acela de a fi izbutit să se impună ca președinte al acestui club, cu handicapul de la Scînteia. Ceea ce e de admirat, după mine, la Dumitru Tinu e extraordinarul său efort de a rupe Adevărul de Scînteia, în paralel cu dorința de a face din ziarul său, azi, cel mai puternic cotidian din România. Dacă n-ar fi avut stofă, cum se spune, de ziarist liber, Dumitru Tinu n-ar fi izbutit să împingă Adevărul în locul în care se află azi
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
fi obligat să se opună presiunii dinspre Cotroceni. Pentru el, a-i înlătura pe corupți înseamnă a-și ucide aliații. Oricum ar decurge lucrurile, Năstase A. șade pe locul mortului. Dacă se opune cererilor iliesciene va fi schimbat, dacă cedează dorinței prezidențiale se duce naibii baza de putere. A amânat atât de mult schimbările, fredonând aria amânării - „După Praga", - încât melodia s-a transformat într-un insuportabil scrâșnet al dinților.
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]