595 matches
-
senin. Este vorba despre taxele de publicitate neplătite de club în ultimii cinci ani. În condițiile în care, aproape în fiecare săptămână din ultimul an de zile, au apărut tot felul de noi datorii făcute în trecut și lăsate la dospit în sertare până a venit momentul oportun, clubul trebuie trecut prin acest proces, fie și doar pentru a află odată pentru totdeauna care este proporția reală a jafului derulat în ultimul deceniu la Dinamo", a declarat Negoiță. Acționarul dinamovist și-
Ionuț Negoiță, scrisoare deschisă pentru fanii dinamoviști by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/74219_a_75544]
-
de clișee și stereotipuri, redescoperind prospețimea unor pagini parfumate precum cantalupii Orientului. Chantal Chevallier-Chambet analizează nesupunerea lui Istrati, citit prin dublul său, Adrian Zografi. Lumea copilăriei, printre amărîți și estropiați, vagabondajul, frontiera, depărtarea, mereu dorită, de limită. Din ele, toate, dospește o scriitură a libertății, în care va respira în voie "autodidactul care-și găsește Sorbona unde poate", în care se va ostoi setea lui de spații deschise. "Sous l'histoire, la mémoire et l'oubli. Sous la mémoire et l
Călătorii scrisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7128_a_8453]
-
trebuie să ceară lămuriri / de la primul trecător” (Orașul fără nici un locuitor). Cu toate că deschis spre largile orizonturi sădite în ființă de împrejurarea că „Omul îl reconstruiește pe Dumnezeu după chipul / Și asemănarea Sa”, bardul nu omite a preciza că „în detalii dospește arta”. De unde un șir de metafore în care întregul e o aglutinare de detalii specificate, aidoma unui ciorchine întunecat care-și expune cu claritate boabele ce-l alcătuiesc: „Sub pielea mea sînt îngropați morții / după fiecare asalt în fiecare por
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
și învățător apare o tensiune pe care nici o instituție de învățămînt nu o poate suplini. De tensiunea aceasta depinde vigoarea de mai tîrziu a tînărului și onoarea de călăuză a maestrului. Altfel spus, oricîtă patimă a cunoașterii (libido sciendi) ar dospi în sufletul unui famulus (învățăcel), fără imboldul dat de erosul resimțit față de maestru, formarea i-ar fi precară și neîmplinită. De aceea, ca o educație să se desăvîrșească, ea trebuie să fie precedată de sentiment de iubire între spiritul matur
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
care făcea ca totul să i se pară străin și searbăd. Nu se sinchisea de faptul că trăiește în păcat de moarte, că viața lui ajunsese o încâlceală de înșelăciuni și disimulări. Pe lângă dorința sălbatică de a împlini enormitățile care dospeau în el, nu mai exista nimic sfânt. Accepta cu cinism rușinoasele detalii ale zbuciumului său tainic, în care se desfăta să meschinizeze, să vulgarizeze cu minuție orice imagine care-i atrăsese ochii peste zi. Își popula zilele și nopțile cu
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
întoarce de pe stânga pe dreapta. Apoi se împănează pe toate părțile cu bucățele tăiate din celelalte partide. Se presară deasupra uscaturi, iar peste se pune vârful de boc și blondă de Plescoi cu ciolanul în gură,si se lasă la dospit. Celelalte partide se toaca mărunt împreună cu sindicatele și se învelesc cu servicii secrete. Apoi se freacă bine cu cozile de procurori, se trag în țeapă și se păstrează la răcoare. Din când în când se gusta și se reevaluează. Se
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
Dicționarului khazar se inter-visează, interferând atât în realitate, cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei trei mărturisesc atât despre treziile lor, cât și despre intrările în vis ori chiar despre morțile lor, de aceea inter-visul este o materie care dospește și în care drojdia stimulatoare este chiar trezia. După cum cititorul bănuiește, vânătorii de vise nu sunt doar războinici, ci și dezlegători de tâlcuri și descifratori. Iată aici un întreg ezoterism oniric care i-ar face invidioși, măcar parțial, pe suprarealiști
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
din foșnetul unor pași, al sutelor de furculițe prăvălite din cer, din mugetul unui buhai imens, din respirațiile din somn, din frămîntatul pîinii. Așa s-a născut acest spectacol. Ca un aluat în care se pun ingredientele cunoscute și, după dospit, fără să priceapă nimeni ce și cum, iese cel mai simplu și, în același timp, cel mai elaborat lucru: pîinea noastră cea de toate zilele. Cuvintele au dirijat un balet, un zbor, o pîine uriașă cît universul lui Rabelais și
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
de a intui lava ideilor. Iar el, Ion Papuc, el efebul înalt, deșirat și slab ca o fantomă, el simțea că nu poate să rămînă la treapta minoră a țărînei agricole, humusul conceptelor fiind singurul ferment în stare a-i dospi destinul. Episodul e simptomatic, căci tînărul cu siluetă de pilastru surpîndu- se de cașexie era încredințat că o biografie fără punct de sprijin într-o idee e o zbatere absurdă către nicăieri, o anecdotă stearpă menită detracaților. Ajuns în București
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
care, uneori, se trezește în toiul unor raționamente intense, incompatibile cu statutul consacrat de naiv. Romanul este radiografia lumilor trăite de un resemnat profesionist. Povestea sa și a celor care au trecut prin viața lui. Odată înțeles mecanismul planurilor care dospesc din altele - vechi, uitate sau înstrăinate - viața se poate reorganiza. După criterii noi. Esențială rămâne disocierea dintre viață și literatură. De pildă, Andrei Dorian, prietenul său literat, face din bibliotecă și cultură repere absolute. Pentru Vili, însă, primează viața revelată
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
arta umanizării portretelor, Pecican este un spirit ludic înclinat să relativizeze morga plină de sine a dogmelor prin copilărire perpetuă, să arate cu degetul goliciunea împăratului și să-i împrumute o uluitoare, în veșnică mișcare garderobă. Viața este o „gelatină dospind idei”, care acceptă remanieri în stare să moduleze inconsistența zilei. Cele treisprezece povestiri din 999 de minciuni trag linie, la 35 de ani de la debut, și adună semnalmente definitorii ale scriitorului. Punând laolaltă texte scrise în adolescență cu unele de
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
nicicînd, dovadă cartea scrisă într-un singur an, 1990, anul reunificării celor două state germane. Ce izbește la volum sînt trei însușiri: mai întîi, nu e vorba de un jurnal propriu-zis, adică de un laborator intim în care Grass își dospește veninurile din nevoia căpătării unui echilibru interior, ci de un catastif îndeosebi ideologic, consemnînd cu precădere evenimentele epocii: episoade istorice, figurile politice ale momentului, alături de reacția autorului la ele. În al doilea rînd, surprinde încăpățînarea cu care Grass se ridică
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
scrie Varujan Vosganian. Considerându-i drept ”fii vitregi” pe reprezentații partidelor aflate până nu de mult la putere, vicepreședintele PNL apreciază că ”împreună cu acest nou Guvern și cu marea sa familie (...) trebuie să începem să vorbim și despre cum se dospește, nu doar despre cum se mănâncă pâinea. Care, vorba poetului, fie cât de rea, tot mai bună-n țara mea. Țara asta a mea, ca la nimenea”, conchide el.
Vosganian: Ţara asta a mea, ca la nimenea () [Corola-journal/Journalistic/44253_a_45578]
-
să constați că lucru-n sine-i grosul / jambon, din care, -acum, ai doar mirosul / rămas pe luciul lamei de oțel // a gîndului-cuțit... Un damf de nume / rămâne și când arbagicul rumen / sau ceapa vineție, la nămiez // ori seara, le dospi de aparența / foițelor ce le ascund esența, / și, lăcrimînd, n-ajungi la nici un miez”. Manierist în explorarea până la epuizare sonoră și semantică a potențialităților verbului, Foarță concepe, cu premeditare, un spectacol al virtualităților și ipoteticului, în care sunt convocate forme
Livrescul în stare pură by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4349_a_5674]
-
galben-castaniu al frunzelor moarte. „Profitorii” sunt animalele pădurii, căprioarele, elanii, vizitatori obișnuiți ai satelor și suburbiilor, oaspeți fără complexe ai grădinilor neîngrădite, oaspeți care găsesc un desert delicios în aceste dulce-acrișoare fructe. Dar, mai ales, acidulate, căci în ele au dospit deja fermenții alcoolului. Și... La fel ca noi, oamenii, aceste ființe de felul lor blânde, pot deveni agresive și primejdioase atunci când, amețite ori, poate, visătoare, traversează cu nonșalanță șosele și autostrăzi. Iată, așadar, un nou paragraf de adăugat la biografia
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4386_a_5711]
-
ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor inserții silvatice și campestre, „de acasă”: „Libertatea se desprinde din coji de copac, / de mii de ani dospește în întunericul trunchiului/ cum un clei de omizi, / se desprinde cu fluturi și aburi luminați de fulgere” (Neliniștea minții lumina). Nu absentează nici o figurație bisericească, astfel dozată încît să nu dăuneze ansamblului măcar „eretic”, dacă nu pur și simplu impiu
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
le enumera e oțios: de la Fichte și Schelling pînă la Mozart și Schubert, de la Görres la Clemens Brantano, de la Franz Anton Mesmer (autorul teoriei eterului universal) și pînă la Carl Gustav Carus, panoplia paladinilor romantici e strivitoare. Ce ferment a dospit în aerul epocii de i-a putut scoate, pe bandă rulantă, pe Novalis și Beethoven, pe E.T.A Hoffman și Heinrich von Kleist, pe Schiller și Franz Baader? Despre fermentul acesta vorbește volumul Ricardei Huch. Pentru a se ridica la
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
aparențele. Schemele pe care le urmărește autorul sînt, de obicei, dihotomice și bazate pe o tensiune între două principii opuse: coliziunea dintre convingeri morale și convenții sociale (cutumele împotriva instituțiilor), relațiile de putere camuflate în viziuni metafizice (voința de putere dospind sub catifea evlavioasă), redeșteptarea sensibilității religioase în forme noi (cultul sănătății privite ca scop în sine, idolatria trupului), contrastul dintre ireversibilitatea schimbărilor moderne și refuzul conștiinței colective de a le accepta, cu accentul pe perechea urban/rustic, în cadrul căreia valorile
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
în Occident te face să privești cu nostalgie la vremea Eforiei Spitalelor Civile sau la epoca Epitropiei Așeză- mintelor Brâncovenești, cînd entuziamul doctorilor în privința ridicării unor școli de rang european era o constantă generală. Azi? Resemnare, decepție și o nemulțumire dospind sub smalțul tăcerii. În privința limbii, discursurile au o vetustețe ce dă farmec lecturii, ochiul sastisit de clișee tresărind cu plăcere la expresii ca „în anul contenit” (pentru anul care tocmai s-a sfîrșit), „sunt nedubii prețioase la aceste procedări” (pentru
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
cum individul se raportează, într-o situație limită, la exteriorități ce devin, totodată, un prim pilon în procesul interiorizării. În al doilea rând, Dora Pavel modelează universul psihologic al eroului prins în ramificații autoscopice. Eșecul, însingurarea, tentația ratării, abandonul, toate dospesc într-un eu tot mai complex. În fine, ultima etapă aparține unei împăcări strategice cu starea de captivitate existențială. O deficiență, în fond, dar care își are rațiunea ei. Cititorii o vor percepe ca un nivel superior al cunoașterii de
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
Cosmin Ciotloș Andrei Cornea, Cuvintelnic fără frontiere, ediția a doua, București, Humanitas, 2013, 208 p. Nota la această ediție a doua a Cuvintelnicului fără frontiere se încheie astfel: „divergențe politice fundamentale, dospite de drojdia vremurilor, m-au separat de această revistă ș„Observator cultural“ n. meaț, de direcția ei și de mulți dintre cei care publică acolo.” Am ezitat citind aceste rânduri, fiindcă, în primă instanță, le găsisem, ca intenție, excesive. Mi
Țal !... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3599_a_4924]
-
de pomi. Premisa lui Paștina e că în orice colț de lume substratul spiritual iese la iveală, grija artistului fiind să pună pe pînză ce vede în fața ochilor, căci oricît de banală e realitatea pictată, din ea răzbate epifania. Sacrul dospește sub aparențe banale. O pictură redă realitatea în măsura în care îi oglindește fundamentul de duh. Dacă însă duhul lipsește, pictura e în carență de orizont spiritual, și atunci observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții. Paștina e
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
untul topit în prealabil în cuptorul cu microunde (atenție, untul trebuie să fie călduț, nu fierbinte, în momentul când îl adăugați), gălbenușurile, plicuțetul de drojdie, zahărul tos, cardamonul praf o lingurița, făina. Se frământă 30 minute și se lasă la dospit alte 60 minute. Luați un castron mare, puneți în el făină, faceți în mijlocul făinii o gaură și adăugați drojdia, zahărul tos, zăharul vanilinat, coaja rasă de lămâie, gălbenușurile, untul topit, apă călduță, laptele călduț și un praf de sare, după
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
topit, apă călduță, laptele călduț și un praf de sare, după care începeți încet, încet să framântați ingredientele, timp de 20-30 minute, până obțineți un aluat care nu se lipește. Acoperiți aluatul cu un prosopel curat și lăsați-l la dospit într-un loc călduț, pentru o oră.
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
Ștefan Afloroaei, Privind altfel lumea celor absurde. Experiențe ce descoperă o altă libertate și deopotrivă limitele înțelegerii noastre, Editura Humanitas, București, 2013, 214 pag. Cine are un acut simț al ordinii nu poate privi cu ochi buni absurditățile de care dospește lumea. Cauza stă într-o nevoie atît de vie de simetrie încît orice disproporție provoacă reacții virulente. Asemenea oameni posedă un instinct al armoniei care se manifestă sub forma aversiunii față de orice fenomen care le irită instinctul: oriunde apare o
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]