1,019 matches
-
baie și la bucătărie și a acoperit-o cu ziare; a șters, bineînțeles, și praful; e de prisos să mai adaug că a dat cu aspiratorul; a strâns masa și a spălat vasele după prânz și (cu ajutorul meu modest și drăgălaș) le-a pus la loc în bufetul milhiks din cămară - toate astea fluierând întreaga dimineață, veselă ca un canar, un cântecel fără melodie, plin de vigoare și bucurie, de inimă ușoară și mulțumire de sine. În timp ce eu îi desenez ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca odgoanele, pe când eu elimin firicele gălbui, eufemistic botezate de mama „pișu“. Pișu, îmi zic eu, e ceea ce, fără doar și poate, o fi făcând și soră-mea, firișoare galbene cu care să tot coși... Vrei să faci un pișu drăgălaș? mă întreabă ea când eu cu dragă inimă aș face un torent, un potop: aș vrea ca, asemenea lui, să umplu WC-ul, ridicând nivelul apei! Jack, strigă mama la el, fii bun și închide ușa la closet. Halal exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
asta ai văzut - și exact asta și urmărea să obțină programul tău de pregătire. Bineînțeles! Bineînțeles! Rămâne un mister nu faptul că nu-s mort asemenea lui Ronald Nimkin, ci faptul că nu-s la fel ca toți acei flăcăi drăgălași pe care-i văd plimbându-se mână-n mână prin Bloomingdale’s sâmbătă dimineața. Mamă, plaja de la Fire Island e plină de trupuri de băieți evrei frumușei, în bikini și Bain de Soleil, care se purtau și ei în restaurante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
repugnă, cu o conștiință la rândul ei renegată de aceste dorințe. Iată cum am învățat să fac pipi la WC ca un om mare. Ia ascultă aici! Stau în picioare deasupra cercului de apă, cu puțulica mea de bebe sumețindu-se drăgălașă, în timp ce mămica șade lângă toaletă, pe marginea căzii, cu o mână pe robinetul de la baie (de unde curge un firicel de apă pe care eu, pasămite, ar trebui să-l imit) și cu cealaltă mă gâdilă sub puțulică. Repet: mă gâdilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să îndure un evreiaș furios de treisprezece ani, crescut lângă fusta mamii. Iartă-mi divagațiile, dar ceea ce îți povestesc acum reprezintă, probabil, cele mai tulburătoare ceasuri din viața mea - învăț înțelesul cuvântului a tânji, învăț înțelesul cuvântului tulburare. Iată că drăgălașele de ele au țâșnit spre rambleu și acum pășesc zăngănindu-și patinele pe aleea cu pietriș mărginită de brăduți - așa că, hai și eu (dacă mă-ncumet!). Soarele a coborât mult de tot, totul e purpuriu (inclusiv proza mea), iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mă descurc cu nasulia asta de nas? „Pari o persoană drăguță, domnule Porte-Noir, dar de ce-ți acoperi întruna mijlocul feței?“ Fiindcă mijlocul feței mi-a luat-o subit în sus! Fiindcă năsturașul din primii ani ai copilăriei, chestioara aia drăgălașă pe care o admirau toți când eram în cărucior, la care nu se mai săturau să se uite, mijlocul feței mele a început să se înalțe spre Dumnezeu. „Porte-Noir și Parson din părți, băi, puștiulică, îți stă scris E-V-R-E-U pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
vrea s-o fac? — ...Păi, de ce nu? — ...Ți-ar plăcea să te uiți? — ...Așa cred. — ...Atunci, am putea aranja un număr. — ...Da? — ...Da. — ...Ei bine, s-ar putea să-mi placă. — Aha, a conchis ea cu o undă de sarcasm drăgălaș, sunt convinsă că ți-ar plăcea. Mi-a povestit că, doar cu o lună în urmă, când făcuse o viroză, primise vizita unui cuplu de cunoscuți, care se oferiseră să-i gătească cina. După ce au luat masa, i-au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
toată fervoarea lui mesianică, și cu tot farmecul lui ebraic... Iată ce s-a întîmplat în cele din urmă în Parcul Irvington: într-o sâmbătă, pe înserat, m-am trezit, practic, singur pe suprafața înghețată a lacului, cu o șiksele drăgălașă, de paisprezece ani, la care mă tot uitasem cum face opturi încă de după prânz, o fată care mi se părea înzestrată cu farmecele clasei mijlocii, așa cum apăreau ele la Margaret O’Brien - agerimea și gingășia ochilor ei strălucitori, a năsucului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
făcut de unul singur! Măi, ignorantule! Mă, inimă congelată! De ce crezi că ești înlănțuit de-un closet? O să-ți spun eu de ce: pentru că asta meriți! Așa că n-ai să-ți decât iei strumeleagu’ la labă în vecii vecilor! Freacă-ți drăgălașa aia de gămălie la nesfârșit! Dă-i înainte, Șefule, bagă mare, și-așa singurul lucru la care ai ținut cu adevărat toată viața e puțulica ta puturoasă! Sosesc tras la smoching în timp ce ea e încă sub duș. Ușa a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În orice caz, e un goi. Lincoln e cu totul altceva! Îmi vine să plâng. Uite-l cum șade acolo, e așa de oisghemitșet 1. Cât a mai trudit pentru cei urgisiți - așa cum o să trudesc și eu! Un băiețel evreu drăgălaș? Ce știi tu, sunt cel mai drăgălaș băiețel evreu care-a existat vreodată! Uită-te numai la visurile lui, așa de dulci și mesianice! Recunoștință față de părinți, loialitate față de seminție, devotament față de cauza justiției. Ei, și? Ce-i rău în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
e cu totul altceva! Îmi vine să plâng. Uite-l cum șade acolo, e așa de oisghemitșet 1. Cât a mai trudit pentru cei urgisiți - așa cum o să trudesc și eu! Un băiețel evreu drăgălaș? Ce știi tu, sunt cel mai drăgălaș băiețel evreu care-a existat vreodată! Uită-te numai la visurile lui, așa de dulci și mesianice! Recunoștință față de părinți, loialitate față de seminție, devotament față de cauza justiției. Ei, și? Ce-i rău în asta? Muncă pe brânci într-o profesiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Hunter. — Mă sună tot timpul, i-am spus. Chiar mă suna. Hunter era plecat doar de douăzeci și patru de ore, dar mă sunase de pe JFK1 și de pe Charles de Gaulle 2 și chiar Îmi lăsase cu noaptea În cap un mesaj drăgălaș pe mobil cu „te iubesc-mi-e dor de tine“. N-aș fi putut dori un soț mai atent. Oricum vin la o cafea mai târziu, n-ai cum să mă Împiedici. Ne vedem la ora 6. Cu asta, puse receptorul jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o haină albă din cașmir. Speram ca vestimentația să-mi ascundă starea de neliniște. Spre surprinderea mea, când am ajuns eu, Lauren era deja la Blue Ribbon, la intersecția dintre Downing și Bedford. Stătea la o masă rotundă lângă vitrina drăgălașului restaurant. Purta o rochie Înfoiată din șifon mocca. În ciuda vremii răcoroase de toamnă, nu avea ciorapi, fiind Încălțată cu niște papuci roz pastel din piele de crocodil. O capă moale, verde, din blană de vulpe, era aruncată neglijent peste spătarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ăla adulterin. Oricum o să se distreze mai mult divorțată fiind. — Credeți că ar trebui să ne Întoarcem Înapoi În magazin? le-am Întrebat. Eu trebuia să o caut pe Alixe Carter. —Vreau să văd și eu niște mămici și copilași drăgălași dintr-ăia. Lauren, ești o târfuliță, râse Tinsley, stingându-și țigara, și ieși val-vârtej pe ușă. Eu nu m-am mișcat de-acolo, și nici Lauren. Mi-am aruncat o migdală În gură și am ronțăit-o zgomotos. — Ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
catarg, unde ne-am aplecat peste marginea vasului, cercetând, În tăcere, adâncimile albastre. Deodată, Lauren arătă spre o umbră gri, care se mișca prin apă, În stânga ei. — Uite, șopti. Este o țestoasă. Iubesc țestoasele. Sunt atât de urâte și de drăgălașe. Crezi că stric costumul ăsta Thomas Maier dacă fac o săritură de la prova? Chiar atunci, botul unui delfin lovi cu putere apa când ieși la suprafață să respire. La fel de brusc, dispăru În depărtare. —Vai, a plecat, zise Lauren. Ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu un soi de sinceritate naturală, dar afectată, specifică preoților anglicani. Predicile lui Dave 2 aveau întotdeauna un aer spiritual și demonstrativ. Avea o mulțime de ilustrate și autocolante, pe care le distribuia noilor acoliți. Pe ele erau desenați cățeluși drăgălași, în coșuri de nuiele, cu cel mai drăguț dintre ei atârnând în afara coșului. Dedesubt era o frază cursivă, scrisă cu înflorituri: „Credința nu e credință adevărată dacă nu e singurul lucru care te susține“. Pe altă ilustrată era o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și foarte sensibilă. — Cum? întrebase vinovat Margoulies. Atunci când se freacă de ea cracul de la pantaloni, doctore... Vocea lui Bull își recăpătase nuanța interogativă. Numai că Margoulies nu auzi. Era aplecat, făcându-și de lucru cu vaginul. Chiar era cea mai drăgălașă fofoloancă pe care o văzuse vreodată... Cum adică? Margoulies se admonestă în gând pentru această lipsă de profesionalism. La naiba, doar văzuse mai mult decât suficiente în anii de muncă și niciodată, absolut niciodată nu făcuse greșeala de a le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
niciodată, absolut niciodată nu făcuse greșeala de a le confunda cu suratele cu care avea de-a face în timpul liber. Iar asta nu făcea excepție. Situația era cum nu se poate mai delicată. Numai că vaginul lui Bull chiar era drăgălaș. O cutiuță drăguță. Uite-atât avea labiile, uite-atât. Rozaliul perlat de la interiorul vaginului se topea treptat în alb, întâlnind pielea pistruiată de pe piciorul lui Bull, uite-așa. Labiile nu erau prea încrețite, clitorisul nu era nici el prea lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
psihologic în care fusese aruncat la zece fără zece - totul se năruia rapid sub influența unui nou acces de dorință. Un acces care aducea anatomia lui Bull în fața ochilor lui Alan într-o lumină nouă: o strălucire rozalie, pulsatilă, unduioasă, drăgălaș erotică... Alan și-l închipui pe Bull pozând nud în penumbra striată a unei jaluzele - cam cum făcuse Richard Gere în American Gigolo. Era răsucit artistic într-o parte, în ipostaza Discobolului, cu spatele genunchiului împins în afară, către voyeur-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
acestei idei, dar, în mintea sa, ea persista. Persista ca o masă grea, nedigerată. Numai că acestea erau doar gânduri, iar acțiunea însemna altceva. Mai multe minciuni față de Naomi, la telefon, mai multe imagini cultivate cu atenție ale fetiței sale drăgălașe, ca și cum ele ar fi putut anula rahatul în care se găsea. La finele zilei, scăpase și de Krishna Naipaul. Doctorul cel josnic nu fusese satisfăcut de activitatea din noaptea precedentă și, în pauza în care serviseră câte o tartină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
așezată, de obicei, la intrare. În afară de rolul decorativ, mai are și menirea de apărător al casei. Jucăriile brodate din Shaanxi Jucăriile brodate din provincia Shaanxi, nord-vestul Chinei au o largă răspândire și sunt prezente într-o varietate de subiecte păpușă drăgălașă, pește zburător, broască sau cap de porc, insecte, fructe, animale etc. o materializare plastică a dorințelor femeilor din satele chineze de a atrage forțe benefice pentru a primi o viață mai bună. Jucăriile brodate au căpătat și ele o mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Închipui cercetînd cu privirea acest peisaj ciudat - să-mi imaginez chipul ei blînd și obosit, trupul Îngreunat, nu, trupul ei rotund ca o minge, ochii strălucitori, de ființă mereu la pîndă, și felul În care Își Încrețește nasul, atît de drăgălaș. Uneori, doar așa, de amuzament, Îi pun o băsmăluță pe cap și i-o Înnod sub bărbie, și cred că, dacă zic adorabil, am spus tot. Mama ! În partea cea mai de sus a unui perete erau două ferestruici. Geamurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
reușit să supraviețuiesc, chiar dacă la mustață. Nu mai trebuie să mă aplec peste marginea prăpastiei reprezentate de nașterea mea pentru a da de mama. Acum pot să stau culcat pe spate pe stratul plăcut de confetti, cu piciorușe rozalii și drăgălașe Încolăcite În aer deasupra mea, și să mă uit la trupul ei rotofei. Și fac asta foarte des. Și totuși, imaginea pe care am păstrat-o despre mama În aceste momente, În afară de gabaritul ei enorm, e doar o ceață informă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cu toate astea. Ființișoara care eram pe vremea aia Încă nu avea nici cel mai mic habar despre asemenea chinuri și sfîșieri lăuntrice. Pe vremea aceea, cocoțat pe treapta cea mai de jos a scării vieții, Încă eram copilul Sabatului, drăgălaș și lipsit de griji, care-și trăia fericit zilele În librărie. Sau, mai precis, nopțile și duminicile, dat fiind că nu Îndrăzneam să mă aventurez În subsolul imens, cu lumină pîlpîitoare, la orele cînd era lume În prăvălie. Din ascunzișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
care nu-l suport este literatura despre șobolani și șoareci. Îl disprețuiesc pe bătrînul Ratty, cel atît de cumsecade, din VÎntul prin sălcii. Fac ceva pe nasul lui Mickey Mouse și al lui Stuart Little. Afabili, strecurîndu-se grațios prin viață, drăgălași, Îmi rămîn În gît ca niște oase de pește. Iar acum, la final, nu reușesc deloc să mă conving că mulți oameni reali au o Soartă a lor, și sînt sută la sută sigur că șobolanii n-au avut niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]