156 matches
-
de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și Mano, Zînele, Doina, pe care o deifică, Drăgaica, o Ceres valahă, Stafia, păzitoarea ruinelor, Frumoasele, nimfe aeriene, Miazănoapte, Strigoaicele, Ursitele, Legătura, el conchidea cu îndreptățire: "Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Frecv., z.step. se.go.; L7TXC3U5RXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Trifolio - Geranietea, Festuco Brometea *Galium odoratum L. (Vinariță) Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L. (Boz) - H., Euras. (submedit.) Comună, z.step. se.fa.; L8T6C3U5R8N7; Lamio - Chenopodietalia, Atropion, Md., In. *Sambucus nigra L. (Soc
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
au vândut 50 000 de exemplare, iar până la sfârșitul anului în S.U.A. au fost cumpărate un milion și jumătate de exemplare. În 1937, prozatoarea a primit Premiul Pulitzer. calendar multiconfesional BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 24 iunie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica); Sf. Niceta de Remesiana; Aducerea moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; 25 iunie - Duminica a 2-a după Rusalii (a Sfinților Români). Sf. Mare Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie și Dometie; 28 iunie - Aducerea moaștelor Sf. Mc., doctori
Agenda2006-25-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285086_a_286415]
-
te știi măsurat în fiecare clipă de balanța microfoanelor invizibile. E ca și când te-ai plimba în pielea goală, fără să știi, pe stradă sau printre cei ce se uită la tine ca la o paiață, veselindu-se în ziua de Drăgaică. Am păstrat taina numai pentru noi, ne-am cumpănit cu mai multă grijă cuvintele și am așteptat momentul potrivit ca să elimin opera aceea de artă, fără să stârnesc cine mai știe ce bănuieli. Ne spuneam numai jumătăți de gând, completând
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
Rusalii (a Tuturor Sfinților). Sf. Sfințit Mc. Eusebie; Sf. Mc. Zenon și Zina (Lăsatul Secului pentru Postul Sfinților Apostoli); 23 iunie - Sf. Mc. Agripina; Sf. Sfințit Mc. Aristocleu preotul (Începutul Postului Sfinților Apostoli); 24 iunie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica); Sf. Nicet de Remesiana; Aducerea moaștelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava; 25 iunie - Sf. Mare Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie și Dometie; Cuv. Mc. Livia. Biserica Ortodoxă Sârbă 22 iunie - Duminica I după Rusalii - a Tuturor Sfinților. Sf.
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
20 iunie - Duminica a 3-a după Rusalii. Sf. Sf. Mc. Metodie, ep. Patarelor; Cuv. Calist, patr. Constantinopolului (Dezlegare la pește); 22 iunie - Sf. Sfințit Mc. Eusebie; Sf. Mc. Zenon, Zina și Galaction; 24 iunie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica); Sf. Niceta de Remesiana; Aduc. moaștelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (Dezl. la pește); 25 iunie - Sf. Mare Mc. Fevronia; Cuv. Dionisie și Dometie; Cuv. Mc. Livia. BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 20 iunie - Duminica a 3-a după
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
Duh; Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie; 20 iunie - Sfânta Treime; Sf. Sf. Mc. Metodie; Cuv. Calist, Patr. Constantinopolului; 22 iunie - Sf. Sf. Mc. Eusebie; Sf. Mc. Zenon, Zina și Galaction (Harți); 24 iunie - Nașterea Sf. Ioan Botezătorul (Sânzienele - Drăgaica); Sf. Niceta de Remesiana; Aduc. Moaștelor Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava (Harți). BISERICA ORTODOXĂ SÂRBĂ 19 iunie - Duminica a 8-a după Paști (a Rusaliilor). Pogorârea Sf. Duh; Sfânta Treime; 20 iunie - Lunea Rusaliilor; 21 iunie - Marțea
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
Crișan Andreescu SÂNZIENE. Credincioșii ortodocși sărbătoresc, marți, Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul, sărbătoare cu multe conotații populare, în special legate de dragoste și fertilitate, fiind cunoscută și ca Drăgaica sau SÂNZIENE. SÂNZIENE. Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morții sfinților, numai Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepție de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât nașterea, cât și alte evenimente din viața lor
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
loc cu șase luni înainte de cea a lui lisus Hristos. Sărbătoarea apare atestată documentar în secolele IV - V, când se fixează definitiv și data Crăciunului. SÂNZIENE. În calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de SÂNZIENE sau Drăgaica. Deși sunt asociate sărbătorii creștine a Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, SÂNZIENELE își au originea într-un stravechi cult solar. Sărbătoarea se mai numește în unele locuri și "Cap de vară". Sărbătoarea SÂNZIENELOR mai este denumită în popor și "Amuțitul cucului
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii și apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu același nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, și Drăgaica". Imaginația populară a închipuit SÂNZIENELE ca pe niște fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobște prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, jucând. Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor și buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
cât și femeile, fără deosebire, își puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenția asupra frumuseții lor. SÂNZIENE. Din spicele de grâu, SÂNZIENE și alte plante, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belșug, precum și pentru protecția gospodăriilor și ogoarelor. În tradiția populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca și soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei. În preajma SÂNZIENELOR abundă practicile privind
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
lor. SÂNZIENE. Din spicele de grâu, SÂNZIENE și alte plante, fetele își făceau cununi cu care se împodobeau și jucau dansul Drăgaicei. Acest dans era pentru belșug, precum și pentru protecția gospodăriilor și ogoarelor. În tradiția populară, se credea că, odată cu drăgaicele, juca și soarele la amiază, astfel că el stătea mai mult pe cer decât de obicei. În preajma SÂNZIENELOR abundă practicile privind căutarea alesului în vederea căsătoriei. Astfel, fetele aveau obiceiul să arunce o cunună de SÂNZIENE pe acoperișul casei. Dacă aceasta
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
SÂNZIENELE puse în apa de baie întăresc copiii slabi și sensibili, acest procedeu fiind folosit și pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de SÂNZIENE vindecă bolile de ochi și piele. În mitologia folclorică românească, există SÂNZIENELE sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Față de iele și rusalii, SÂNZIENEle sau drăgaicele sunt binevoitoare față de om, ajută la rodirea plantelor și copacilor, a viețuitoarelor în general. Totuși, SÂNZIENELE se răzbunau amarnic dacă ziua nu le este respectată. (Sursa: realitatea.net
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
procedeu fiind folosit și pentru tratarea frigurilor. Roua căzută pe flori în noaptea de SÂNZIENE vindecă bolile de ochi și piele. În mitologia folclorică românească, există SÂNZIENELE sau drăgaicele, care sunt personaje mitice nocturne. Față de iele și rusalii, SÂNZIENEle sau drăgaicele sunt binevoitoare față de om, ajută la rodirea plantelor și copacilor, a viețuitoarelor în general. Totuși, SÂNZIENELE se răzbunau amarnic dacă ziua nu le este respectată. (Sursa: realitatea.net)
Nașterea Sf. IOAN BOTEZĂTORUL sau DRĂGAICA. Ce nu trebuie să faci de SÂNZIENE by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79837_a_81162]
-
și povestea Sânzienelor, ateliere de creativitate cu lecturi, proiecții... stele și mistere y compris. SÂNZIENELE. Invitația este lansată de Muzeul Național al Țăranului Român, care precizează că Intrarea este liberă. Iată Programul dedicat sărbătoririi Sânzienelor, sărbătoare cunoscută și sub numele Drăgaica: SÂNZIENELE. 10.00 - 24.00 - în curtea IFB: ii de sărbătoare și cămăși de lucru, ii cu poale și ii fără poale, ie cu altiță separată și mânecă lungă, prinsă printr-o bentiță, ii ciupag, ie de mireasă cusută din
Noapte senzațională de Sânziene și Ziua Universală a Iei, la IFB by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79903_a_81228]
-
să fie bătute cu urzici peste picioare, pe care trebuia să și le apere cu fast. - Sânzâienele (24 iunie) este sârbătoarea populară din ciclul agrar care celebrează coacerea holdelor, menționată și de Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, sub numele de „Drăgaică”. Fetele din sat o alegeau pe cea mai veselă și mai frumoasă, o împodobeau cu o cunună de spice și de panglici și îi dădeau cheile hambarelor. Fetele se întorceau de la câmp cântând și dansând. Coronițele pe care le împleteau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Inel și munte, iarbă de abur înzeuat. A ofilirii numai această foarte pală Făclie, pe ghicirea Albastrului ouat. Mințiri, lumini! Scăpată, doar sfânta, ca o maică - Ars doliul ei; cu fruntea călcată de potcap: Scăldând la dublul soare, apos, de la Drăgaică, Rotundul, scund în palmă, duh simplu-n chip de nap. DIOPTRIE Înalt în orga prismei cântăresc Un saturat de semn, poros infoliu. Ca fruntea vinului cotoarele roșesc, Dar soarele pe muchii curs - de doliu. Aproape. Ochii împietresc cruciș Din fila
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să ne jucăm și să cunoaștem alți oameni. Seara ne adunăm cu toții la masa din bucătărie, băieții trebăluiesc, mâncăm, discutăm, râdem. Isabella ne răsfață cu bunătăți și dulciuri. Târziu, în noapte, ne culcăm. 24 iunie 2007. Sânzienele - Sf. Ioan Botezătorul - Drăgaica. Mare sărbătoare la noi, românii. În acel moment nu știam în ce zi mare eram. Eram atemporali. Mă trezesc destul de târziu, era aproape 9 a.m. și intru în bucătărie: Nati se storcea, G. pe lângă ea, A.C. și el pe lângă ei
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Pornesc de la un tînăr care re-pictează o biserică, într-un cămeșoi țărănesc, din cînepă cu rîuri. Tot gîndind-răzgîndind un chip de Îngereasă, de Fecioară, de Mărie, descalecă de pe schela bisericii, se amestecă prin lumea venită la un iarmaroc, la o drăgaică, la o nedeie. Trage o planetă de la un somnoros și trist papagal. Hîrtiuța aproape indescifrabilă îi prezice, drept soartă și destin, o iubi-oarte. Pe Îngereasă, pe Fecioară, pe Mărie o va descoperi chiar în hărmălaia tîrgului, a iarmarocului, a drăgăicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la rețeaua de alimentare cu apă. Măsura va extinde rețeaua de alimentare cu apă cu aproximativ 2 km pentru a asigura conectarea întregii populații. Componenta A. 3: Reabilitarea stațiilor de pompare Exista patru stații de pompare (Crâng, Est, Sud și Drăgaica), fiecare cuprinzând unități de pompare, rezervoare și echipamente de clorinare. Stațiile de pompare mențin o presiune adecvată în re��eaua de alimentare cu apă pentru blocurile cu maximum patru etaje, dar pomparea directă în rețea poate conduce la presiuni mari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153444_a_154773]
-
cel autohton, divinizarea elementelor naturale (păduri, câmpuri, ape, lacuri) este prezentă în regiunile carpato-dunăreano-pontice, ocupate de romani, prin adorarea Sylvanelor, Geniilor, Nimfelor, la fel și la geți (daci), înainte și după Zalmoxe. La fel ca și semidivinitățile cu nume slave drăgaicele (drag), milostivele (milostiv), sfintele (sfânt), ele se integrează marii "familii" de personificări originare din spațiul religios autohton (precreștin), cunoscute în credințele populare ale românilor, sub numele de "iele" (din thr.-dc. elle sau preindoeur. ellai), din care fac parte zânele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din "cartea românească a morților" nu apare Iadul. Calendarul popular este deschis tuturor personificărilor naturii cu chip de om, pom, plantă, animal, pasăre, reptilă. Cele mai însemnate reprezentări mitice românești se suprapun solstițiilor (Crăciunul la solstițiul de iarnă, Sânzienele sau Drăgaica la cel de vară) și echinocțiilor (Dochia la echinocțiul de primăvară, Maica precista la cel de toamnă). Ion Ghinoiu consacră un capitol ursitoarelor (Ursitoarele, zeițe ale destinului pentru existență), arătând că nașterea se realizează sub semnul dependenței noului-născut de numeroase
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne ale continuității etnice. Fiecare text reprezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
informații și documente de teren semnificative, autorul procedează la examinarea minuțioasă a faptelor supuse observației. Intenția sa este de a propune puncte de vedere noi, bazate pe o recitire a realității folclorice, diferită de cea a cercetării anterioare. În cazul Drăgaicei, P. realizează prima încercare de monografiere a obiceiului din literatura românească de specialitate. Cât privește metoda utilizată, el este interesat de originile, de „formele primare”, de geneza fenomenelor abordate. Aceastea sunt raportate la alte rituri arhaice, la nivelul de mentalitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]