1,176 matches
-
Acum nu mai puteți nega: sînteți într-adevăr doamna Maria Bujoreanu; același mers, aceeași ținută... Dacă v-ați îmbrăca așa cum erați atunci, cînd v-am văzut prima oară, și ultima dealtfel, aș jura că n-a trecut atîta vreme. Ești drăguț surîde trist femeia, lăsîndu-și mîna să-i fie sărutată, așezîndu-se apoi pe celălalt scaun. Te rog să mă ierți că nu te-am recunoscut! Ce vrei, erai un... un copil; mă rog!, un tînăr. Te-am recunoscut abia cînd i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
o lumină aprinsă în vestibulul din spate, distingea clar silueta asimetrică a lui Dave 2. Când murise, intestinele lui Dan se goliseră și, dacă asta poate fi o consolare, avusese parte și de unul dintre orgasmele lui mici și insignifiante - drăguț, nu-i așa? Așa cum am spus, medicul legist era un idiot lipsit de capacitate deductivă, dar, ca să fim cinstiți, ce ar fi putut deduce din asemenea dovezi ciudate? În cavitatea anală a decedatului fuseseră găsite două tipuri de spermă... unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în momentul în care se va retrage doctorul Fortis; nici nu e de mirare că își iubea atât de mult pacienții, dat fiind că aceștia contribuiau în asemenea măsură la folosul său. Afirmațiile lor sunau toate a lobby: „Vai, ce drăguț e domnul doctor Margoulies“, spuneau ei într-un fel care te făcea să crezi că doctorul Margoulies este întruchiparea medicală a drăgălășeniei. Și să nu uităm de principalul șablon de moralitate și echilibru emoțional: viața de familie. Am avut deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
i-a fost pacient. — Ia loc, domnule Rowe... Și dumneata Graves. — Mulțumesc, dar nu iau loc. Dumitale Îți plac poveștile fantastice. Mie nu. Ți-l las pe Beavis, să ia note dacă dorești. Și Îndreptîndu-se spre ușă, adăugă: Coșmaruri plăcute! — Drăguț băiat Graves ăsta! spuse domnul Prentice, aplecîndu-se pentru a-și scoate parcă o sticlă din buzunarul de la spate. Mirosul de lînă scoțiană al costumului său pluti peste masă, pînă la nările lui Rowe. Ai o părere bună despre sanatoriul doctorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
pot ajuta? - Bună ziua, domnule profesor Popescu. Mă scuzați că vă deranjez... - Nu face nimic... - Dar am venit aici pentru că azi, întâmplător, l-am observat pe fiul dumneavoastră chinuind o pisică și mă gândeam că poate ați putea fi atât de drăguț încât să-i explicați că acest comportament este, din păcate, absolut greșit. - Chiar este? a întrebat retoric Popescu. Dar intră, să stăm de vorbă. Am intrat. Popescu m-a poftit să iau loc într-un fotoliu, mi-a dat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să caut prin Crucea Roșie, Doamne, ce proast-am fost de nu m-am gândit la Crucea Roșie!, m-ajută ei, eu numai să le spun... - Să știi că-s în stare să scotocească lumea după copchilu’ tău! - Da, sunt niște drăguți. Mi-au propus și slujbă vreo doi, damă de companie, să mai anim lucrurile când le vin clienți... Aș putea începe imediat, aș face figură bună până la urmă, nu se vede prin câte-am trecut... Dacă am vreme, pot merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
bucure babele lipite de vizoare... „Ești nebună? Altele ar fi recunoscătoare...” mai apucă să zică. - Ghicesc? Pe Albert l-ai mătrășit? - Ai recunoscut stilul? Da, pe Albert. Uneori sunt proastă-proastă... E-așa cum zic eu, nu e cazul să fii drăguț să mă contrazici, chiar vacotină bovarică ar fi mai precis - casc ochii pe broscoi și vreau neapărat să-l pup în bot și... să vezi metamorfoză pe capul lui! - Ei, chiar așa? - Da... Poate-i de neînțeles, dar o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
copac. Fluxul sangvin, venele și capilarele pur și simplu n-ar fi legate, ca să poată menține grefa în viață. Gâlma ar muri și-ar cădea. E înfricoșător, dar acum, când văd pe cineva roșind, reacția mea nu-i: o, ce drăguț. O îmbujorare îmi amintește doar că sângele se află imediat sub suprafața oricărui lucru. Să faci dermoabraziune, mi-a zis un chirurg plastician, e cam ca și cum ai apăsa o roșie coaptă pe-o fâșie de șmirghel. Plătești mai mult doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
acoperită. — O, Doamne - Brandy face un pas în spate. O, sfinte Christoase! Manus clipește și se uită printre gene la Brandy, apoi în poală. Un crac al pantalonilor lui de camuflaj devine negru, mai negru, tot mai negru până la genunchi. — Drăguț, zice Brandy, da’ tocmai s-a pișat pe el. Sari înapoi la chirurgia plastică. Sari la ziua fericită când ești vindecat. Două luni ai avut fâșia aia lungă de piele atârnându-ți de gât, numai că nu e doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
verde, spilcuitul o întreabă dacă-i mai poate face o favoare. Vrei să-mi dai locul tău în grilă?, întreabă ea. Și zâmbește, ca în fotografie. Și dantura ei nu-i prea rea. Nu, spune el. Dar când cineva e drăguț cu tine... când îți zice un banc..., spune spilcuitul, și rupe poza urâtă de dinainte în două. Pune jumătățile una peste alta și le rupe în sferturi. Apoi în optimi. Apoi ce-o mai fi. Fărâme. Fărâmițe. Confetti. Spune: — Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să duc mult chestia asta. Webber arată OK. Oricum, nu contează cum arată. Melodia contează mai mult. Peruca și rujul de asemenea. — N-am fost niciodată, cum s-ar zice, frumușel, spune Webber, dar cel puțin m-am menținut la ... drăguț. Conduce Flint, cu ochii la oja roșie ciobită de pe unghiile degetelor care strâng volanul. Ronțăind o unghie ruptă cu dinții lui ciobiți, Flint spune: — Mă gândeam să folosesc un nume de scenă. Uitându-se tot la unghii, spune: Ce ziceți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
inima Luanei cu tot felul de insinuări. O dată cu întoarcerea tânărului, Nuța veni lângă mașina de scris, la care fata dactilografia de zor și aruncă din vârful buzelor mari, ieșite în afară ca un bot de rață: Știi ce-a făcut drăguțul tău la Râmnicu? Au băieții pe una acolo, la care trag pentru unele nevoi, mă înțelegi... Mi-a spus Gicuță Popa că s-au distrat de minune. Luana continuă să-și vadă de treabă. Femeia începu să joace de pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
anunțe că masa luase sfârșit. — Hai, doar pentru un pahar la repezeală. O să te distreze măcar din punct de vedere antropologic, dacă nu altfel. Hai să mergem! I-a făcut semn patronului fluturând câteva bancnote. — E cât se poate de drăguț din partea ta, Însă nu cred că m-aș simți În largul meu la hotelul Java. Aiurea, nu mai vorbi așa, o să te simți cum nu se poate mai bine. Doar ți-am spus că pentru mine refuzul nu e niciodată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la marginea satului. Am luat-o pe jos, pește miriște. — Ți-o prezint pe Fanny Tarrant. — Mi-am închipuit, zise Eleanor. — Va salut, spuse Fanny, dar Eleanor n-o lua în seamă. — Tocmai am facut o sauna, zise Adrian. — Ce drăguț, veni răspunsul glacial al lui Eleanor. — Ce s-a întâmplat cu mașina? se interesa Adrian. Nu știu, răspunse Eleanor. Probabil a rămas fără benzină. Așa cred. Fanny își reținu un zâmbet. Adrian îi surprinse privirea și surâse complice. Am zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
-o, mă rog frumos, niște informații pe care nu le poate folosi? — Și eu i-am pus aceeași întrebare, răspunse Adrian, părând să-și recapete stăpânirea de sine. S-ar zice că de fapt e cumva o admiratoare... — Ah, ce drăguț! Nu ți-a adus și-o carte, să-i dai un autograf? — Întâmplător chiar mi-a adus, zise Adrian. — Doamne Dumnezeule! Nu ești cu nimic mai bun decât Șam! exclama Eleanor. Cand va lingușește o femeie, amândoi muscați momeală de parca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Ipotești, poetul se regăsește într-un tot. În curtea casei, se înalță doi salcâmi, singurii martori ai copilăriei: ,, Sub un salcâm, sta-vom noi noaptea întreagă”. Pe neașteptate, se dezvăluie înaintea ochiului și panorama codrului: ,, Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule?” Codrul este glasul istoriei, este Mircea, este Ștefan. Codrul este viața acestui popor în încleștata sa devenire istorică. Aici, la Ipotești, natura se regăsește într-un tot. Printre copaci și dincolo de dealuri, o singură suflare, același mit - Eminescu. Orizontul a
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Înseamnă „sceptic”, apărarea memoriei domnului Sterâi revenea ca o obligație de onoare), Îmi aduc aminte că i-am spus: Lăsați, domnu Ster, nu mai fiți trist. Acum suntem noi la putere, dar mâine veți fi dumneavoastră. Facem cu schimbul. Ești drăguț, domnule Gheretă, mi-a spus, dar noi nu vom mai ajunge acolo niciodată. De ce domnu’ Ster? Drept să vă spun nici eu nu credeam, dar nu era frumos să-l descurajez, tocmai de ziua lui când făcea și cinste. De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
a plecat în Franța) și la Iași. Mi-e dor de lumea Lisellei, atît de altfel. De mirosul prietenelor ei, de foșnetul fustelor invoalte, de bluzele lor de organdi. Și cum își scoteau mănușile peau de Suède! Îmi plăcea, îmbrăcată drăguț, să ronțăi boabe de năut în preajma lor. Nimic n-avea mai multă ămportansă§§§§ decît o talie de viespe. Nimic nu deranja mai mult decît nuanța nepotrivită a pudrei Helena Rubinstein. Le cercetam inelele, broșele, acele de baga din bucle. Cîți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
obligați" lui Eminescu, lui Blaga, lui Voiculescu, lui Preda. Dar trebuie să admit că poporul meu se lasă sufocat de mediocri. Că delăsarea e tară nocivă pentru țară: "Nu pune la inimă!" Geografia noastră e dar de la Dumnezeu. Însă "Domnul, drăguțul, nu umple toate blidele", cum spunea bunica Leonora. E în regula și-n regulamentul organic al românului capul plecat, obrazul (celălalt) întors spre pălmuire (șeful statului, în august anni curentis, l-a medaliat pe glob-trotterul "pacifist" Elie Wiesel, după ce i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spre binele tău. (Ea alunecă ușor către centru și se lipește de Mască. Ambele brațe laterale, uni-braț, se strâng în jurul ei. Formează un cerc. Pulovărul în trei bucăți o înconjoară ca o armonică.) Scena 2 (Intră Dora cu noul ei drăguț.) Țiitorul: Deci pe unde spuneai că bântuie triplul tău soț? N-ar fi oportun să ne întâlnim tocmai acum. Ar fi un duel inegal: trei contra unul. În plus, o apariție atât de hilară mi-ar tăia orice elan vitejesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Philip (în cor): Nu avem nevoie să împărțim nimic, de vreme ce suntem tot timpul împreună. (Ridică mâinile duble interioare.) Deci, nu ne facem vinovați de nimic... (Sinele Mic face un pas în față.) Sinele Mic: De altfel, Dora are deja un drăguț, de când cu așa-zisa scindare. Deși noi credem că-l avea dinainte, doar că acum nu-l mai ține ascuns pentru că Philip nu o mai interesează. (Sinele Mare îl trage în spate pe Sinele Mic. Face el un pas în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
piersici de la noi, o anunță Dragoș pe soție. Dar s-au mai făcut? Un coșuleț, dar sînt superbe. Ni le-au oferit copăceii cu dedicație... Dragoș intră în secția spitalului și tocmai atunci ieșea doctorul din salonul soției. Vai, ce drăguț sînteți! Veniți cu mine în cabinet. Puțin aiurit, acesta îl urmează mecanic și execută comenzile ca un robot. Puneți-l aici, spune medicul arătînd o comodă. Omul pune coșulețul acolo și ia loc pe scaun. Merge spre bine doamna. Sîmbătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
duduiță încălțată cu cizme lungi și genele îmbîrligate a intrat cu nonșalanță. Bună, iubi! L-a sărutat pe șef și apoi, în mod firesc, i-a dat un pupic și lui Dan. Este adjunctul meu, de azi înainte. Vai, ce drăguț! O să ne servească drept paravan, iubire. Au băut, au mîncat și unii s-au sărutat fără rușine, ba mai și bîjbîiau prin locuri ascunse. După care cei doi s-au dus "sus". Dan a rămas singur și s-a tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
în sărăcia asta din fostul lagăr socialist? Cum ungurii la frontieră erau extrem de parșivi, Gabriel a întors mașina și a apucat drumul Poloniei, spre Cernăuți. Avea aproape 800 km în plus, dar măcar scăpa de vameșii unguri. Polonezii erau chiar drăguți la vamă și priveau cu simpatie întoarcerea acasă a socialiștilor, înfometați de cioveele capitaliste. Gabriel, a cărui vigilență era fără cusur, a observat că vameșul șușotea cu un zdrahon și, din cînd în cînd, privea mașina românului. Ce pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
casă, Geta îl înșfacă de după gît și tot Geta îl sufocă cu un sărut mai special, scos dintr-un colț pentru situații de urgență. După ce omul este eliberat de suflul bombei, i se adresează vesel: Ai făcut curat. Vai, ce drăguț! Avem mai mult timp pentru... a ne cunoaște. Vasilică a devenit mut și "sîngele de taur" s-a dovedit apă chioară. Poate că o Viagra... Dar cine s-o cumpere? Cum să intre în farmacie și să întrebe... N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]