268 matches
-
să fie mai dens? Din cuvânt mai iese pe-o cărare, O rădăcină căruia îi cresc înțelesuri Spre o altă întrebare... Între soare și rouă Trăim în două lumi paralele Una ne măsoară fiecare pas Cealaltă împărțită în parcele Ne drămuiește fiecare ceas. Eu trăiesc în decalajul celor două Și le simt în tâmple pe fiecare Cu universul lor de soare și de rouă, Când lumea alunecă pe cărare. Simt secunda căzută în pământ Și seismul stratului atemporal Când o lume
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
poate fi ajunsă. Atunci abia intervine disperarea. Tot într-o clipă se sărvârșesc și nelegiuirile. Cu mult mai ușor decât faptele bune. Într-o clipită, poți pierde tot ce-ai agonisit, pe plan spiritual, în ani mulți de trudă zăbavnică. Drămuiește-ți bine timpul și ai grijă să nu ți se strecoare clipa propice printre degete. Fiindcă ea nu se mai întoarce, așa cum nu se întoarce un râu în propria matcă. 14 martie 2012 * CÂND DARUL SE PREFACE-N AMINTIRE Vine
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354809_a_356138]
-
Lucrez ca reporter la un ziar local și trebuie să fiu în anumite locuri la diferite evenimente. De aceea nu stau până la sfârșit. -Acum înțeleg! Vă felicit pentru activitatea această. Dar ... mai aveți timp de învățat? -Nu prea! Însă, îl drămuiesc. Mergeau alături, si Constantin se simțea, parcă, din nou student. Își aduse aminte de o poezie de-a lui din timpul când era elev la Scoala Tehnică Tipografica din București, dedicată unei eleve în anul doi de liceu. „Prea ești
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
-l înțelegem și să-l ajutăm. Înainte de a critica, oare nu ar fi mai bine să ne punem în locul acelei persoane? Înainte a arunca cuvântul, oare n-ar fi mai bine să-l cântărim, să-l măsurăm și să-l drămuim cu înțelepciune? Cuvintele se uită, dar felul în care ne-au făcut să ne simțim, niciodată. Fiecare zi vine cu noi probleme, fiecare dintre noi poartă poveri neștiute, să încercăm să luăm din greul de pe umerii celui de lângă noi...să
CREDINCIOSII DIN RANDUL INTAI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369798_a_371127]
-
tot unitar. Șeful secției, prof. dr. Eugenia Ionescu, deși era femeie, nu avea nevoie de cuvinte. De regulă, privirea ori mișcarea brațului său stâng erau mijloacele sale de comunicare cu tot personalul. Cu pacienții dialoga foarte puțin. Strictul necesar. Își drămuia timpul cu mare atenție. De altfel, aproape zilnic, aici era permanent de lucru, fapt ce nu lăsa loc comunicării ce apelează la indicații detaliate, așa încât subalternii deja învățaseră să acționeze conform unei strategii instituite în mod tacit. Doctorița a supravegheat
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului Timpul umblă hai-hui și niciodată nu se rătăcește. • Pentru lucrurile vitale, mereu ne lipsește timpul. Risipa de timp pare fără sens. Dar risipa de bani are vreun sens? • Unii drămuiesc timpul de parcă ar fi pietre scumpe. • Viața nu-ți zâmbește decât din timp în timp. Parcă timpurile vechi erau mai bune decât cele de azi. • Anii vin călare pe timpuri. • Fiecare necaz la timpul său. Nu alegi tu timpurile, ci
GÂNDURI REBELE (7) – DESPRE TIMP de HARRY ROSS în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370197_a_371526]
-
se credea în închipuirea ei, starul liceului. Era adevărat că Brigitte primea zilnic pentru nevoile curente mai mulți bani decât putea să-i cheltuiască, față de ea, căruia părinții îi alocau o sumă fixă săptămânală, pe care trebuia să și-o drămuiască cu chibzuință, deoarece suplimentarea îi era refuzată fără o justificare bine fundamentată. Părinții ei economiseau banul de când încă erau tineri, când au pornit de jos, de la simpli vânzători într-un magazin de stat, unde au învățat cum să-și chivernisească
TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
-
netoți E votul, suveranul...! De presă?... Ce să mai vorbim?... Așa... Cum bate " vântul ", Puțini sunt jurnaliști ce au Un singur preț : " cuvântul ". Sistemul nostru sanitar?... Cam muribund....Săracul... Nefinanțat!... Cu, fără, spăgi Cum să-ți găsească leacul?... Pensionarii-și drămuiesc Bănuțul pe " ferite ", Iar alții " foști " sau " rase " noi, Au pensii nesimțite. Unii " părinți ", cu moaște-n minți Călăuzească-și turma! Nu vile, limuzine, bani... Altfel?... Le-om pierde urma!... Burți, cefe, groase-n Parlament, " Nepoți " prin ministere... În teritoriu
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
din valoarea sumei alocate în anul 2009. Pentru construcția și reparararea de lăcașuri de cult, plus sprijinirea de activități sociale ale cultelor, de exemplu, anul acesta (2013) avem doar 35 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i drămuim și să-i împărțim la toate cultele beneficiare, față de 64 de milioane anul trecut sau de 105 milioane în anul 2009. - O altă chestiune nerezolvată din 1990 până astăzi, revenită în actualitate este problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
ritmat, zgomot de ace în mers rotund șoptind că timpul crescut spre infinit e măsurat profund... Pe toate le țintește omul, da-n toate-i limitat. Dar este om ce-n viață să fie cumpătat atât de mult să-și drămuiască timpul prin fapte calculate, să nu le lase de la sine să se petreacă toate...? Încearcă să le-mbine, s-aleagă, să discearnă, să fie-n pas cu timpul, că-i vară sau e iarnă, nu-l simte cum se scurge
SE SCURGE TIMPUL... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354704_a_356033]
-
la Chicago! „Știu că ai fost în America, știu și că ești zgârcit dar chiar așa, să mănânci ace?” Unii dintre cei care fuseseră plecați erau recunoscuți ca fiind și zgârciți, nu le fusese ușor să câștige banii și îi drămuiau cu mare grijă. Sătenii făceau însă glume la adresa lor și profitau de orice ocazie pentru a le-o spune. „Era unul, Nicolae Călin, a lui Horduc îi spuneau în sat - zâmbește nea Mitică și continuă pe un ton glumeț; fusese
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
eroi populari, sunt din ce în ce mai rari. Cei mulți adoptă politica struțului. Avântat în lupta spirituală pentru dobândirea drepturilor cetățenești, a limbii române, a libertății de expresie, el și-a manifestat Crezul până în ultima clipă. Nu și-a cruțat, nu și-a drămuit forțele. S-a avântat în lupta spirituală cu dușmanii de cuget românesc, cu pieptul deschis, cu mâinile goale, cu privirea înainte. A trăi și a scrie permanent sub imperiul amenințării, într-o continuă stare de urgență, de necesitate, sub strictă
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
unul cu altul, se stimulează reciproc, dar vârsta, boala, nu iartă... Își face semnul crucii și apoi continuă : - Cade la o boală grea, Doamne ferește, cine crezi tu că-l mai ajută... Dacă nu te ajuți singur, dacă tu nu-ți drămuiești forțele, cine vrei să te protejeze...Mama ? Tata de la groapă...-izbucnește-n plâns Elena. Știi doar că este foarte bolnav. Mărul frumos e găunos... -Haide, liniștește-te...Gata...Radu e puternic...Tu trebuie să fii tare...Noi îl cunoaștem pe Radu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Între soare și rouă Trăim în două lumi paralele Una ne măsoară fiecare pas Cealaltă împărțită în parcele Ne drămuiește fiecare ceas. Eu trăiesc în decalajul celor două Și le simt în tâmple pe fiecare Cu universul lor de soare și de rouă, Când lumea alunecă pe cărare. Simt secunda căzută în pământ Și seismul stratului atemporal Când o lume
ÎNTRE SOARE ŞI ROUĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359452_a_360781]
-
stelele în rana spovedaniilor de noapte. Să mai avem încă o sută cincizeci de dimineți proaspete, cu eticheta pe ele, să le deschid cu inima tropotind și cu aerul că nu conteaza, mai e mult până va trebui sa le drămuiesc. Ce-aș mai fi vrut... Referință Bibliografică: SECETĂ DE TINE / Carmen Lăiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Carmen Lăiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SECETĂ DE TINE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359471_a_360800]
-
Delavrancea” al Baroului Bihor și de asemenea, un renumit avocat orădean. Cum reușiți să vă împărțiți timpul între atâtea activități? Pașcu BALACI: Timpul ca și spațiul este infinit și ne ajunge la toți. Și îmi ajunge și mie ca să îl drămuiesc în tot atâtea părți ca să fac față cu succes îndatoririlor mele de avocat și scriitor. Timpul de reflecție, de plimbare, de lectură, de scris este cel din perioada weekend-urilor. Acum suntem liberi și sâmbăta și duminica. Pe timpul lui Ceaușescu
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
să fac grădinărit, asta mă odihnește... Deci împletirea muncii intelectuale cu cea fizică este cea mai bună soluție pentru un scriitor. Te menține în formă. Cine se plânge că nu are timp, de fapt, nu are priceperea de a-și drămui timpul, de a evita contactele neplăcute, inutile, sterpe. Iar cu hoții de timp... am devenit necruțător! Sunt un fel de indivizi care îți fură timpul, pur și simplu și care au impresia că îți fac un mare bine, ținându-te
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
am învârtit în cerc Fiind doar cu minciuni hrănită... Dar pasul mi-e slăbit, firav, Iar ușa, iată: e-ncuiată!!! Și plâng, isteric plâns bolnav Că, înc-odat’, am fost furată... Ei, nu mă lasă să le scap! Mai vor să-mi drămuiască viața... Dar jocul n-am să li-l mai fac Că...au înebunit paiața!!! Și plâng isteric plâns bolnav Și urlu tare doar la lună, Însă mă smulg încet, firav, Din sforile de mătrăgună... Și o să-nvăț să merg din
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
în activitățile lor fie și cele mai obișnuite. Știm să ne-ascundem nemulțumirile și sacrificiile ce le facem de dragul celor dragi nouă nici nu le mai considerăm sacrificii...e mult? E putin? Niciodată nu ne întrebăm și nici nu ne drămuim sentimentele, cănd iubim o facem cu tot sufletul și întreaga ființă, fără a aștepta nimic în schimb, cănd uram suntem la fel de neînduplecate căci cine nu s-a lovit vreodată de furtună și viscolul din spatele vorbelor spuse la supărare de o
LA MULTI ANI DE ZIUA NOASTRA! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360180_a_361509]
-
-i socotești, Și mai greu să-i dobândești! Senin voi merge înspre mâine Sau spre un țel de nicăieri! Drumul numai Divinul îl știe, Astea sunt simplele mele păreri! Mi-adun zilele în multe file, Pe care cu grijă le drămuiesc, Nu se știe ce va mai rămâne, Acum vi le dau cât mai trăiesc. Pun în cont încă un calendar, Sperând s-ajung la centenar! 19 ianuarie 2014 Moldova Veche Referință Bibliografică: MERG SPRE CENTENAR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
MERG SPRE CENTENAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359927_a_361256]
-
înșine ancorați în adâncul și farmecul lor. Dumitru Sinu, nea Mitică - așa cum m-am obișnuit să-i spun și cum de altfel îi spun toți cei apropiați -, nestăvilit povestitor al unor întâmplări din vremuri demult trecute, a știut să-și drămuiască fiecare bucățică de suflet, umplând-o cu amintiri despre oameni și locuri, orânduite după bunul său plac într-un document special pe care nu cred că greșesc dacă-l numesc carta aducerilor aminte, guvernată, de o lege mai rar întâlnită
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339932_a_341261]
-
admiratori, cârcotași manipulanți de sentimente, de oameni și de nație au mâncat și continuă să se hrănească din ce a creat “demiurgul“. Și când te gândești că s-a stins într-un ospiciu, iar în viața de toate zilele își drămuia cu grija paralele să-i ajungă măcar de tutun și de un surtuc mai ca lumea, te ia lehametea. Dar parcă acuma-i altfel? Păi ia gândiți-vă .... în afara de fotbaliști, maneliști și top-modele, cine mai câștigă un “ban cinstit
Toate-s vechi și nouă toate! () [Corola-blog/BlogPost/339991_a_341320]
-
câte-o fărâmă și-o aruncăm pe cer, și-ndurerați de taina luminii ce apune mai cerem să ne fie o clipă de mister. Și vine, vara , toamnă și ierni sub așternuturi și primăvară nu-e s-aline mugur nou, ne drămuim iubirea prin ternele ținuturi albite de dorința venită din ecou. E var-acum, iubito, pădurea-i amorțită sub valul de căldură ce urcă tropical, și-aștept un glas de mierlă să-mi fluiere romanța cu aripi de lumină venită din astral
VIS DE VARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340864_a_342193]
-
părăsite Fiecare zi macină câte puțină iertare Până la fundul sacului Din care semințe roase de molii Nu mai dau rod Nu mai dospesc rătăciri Se tot îngustează drumul Pe care n-a mai umblat demult Slobodă bucuria Și oricât ai drămui otrava iubirii Niciodată nu ajunge până la capăt. TABLOU Pete arămii de soare în amurg Strălucind prin frunzișul întunecat al arinilor Mirosul de frunză strivită al apei Curgerea ei clipocind cu tresărire De trestie verde Unda molatecă din scobitura malului rupt
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
OMORÂREA ȘARPELUI Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1135 din 08 februarie 2014 Toate Articolele Autorului când sămânța femeii a pierdut poemul iubirii creierii poetului s-au spart în capul șarpelui adunându-l din coșul de gunoi medicul drămuiește circumvoluțiunile poeziei izgonita și fugara Lilith s-a înscris la îmblânzit cerbi scrisorile nu mai ajung pe scena Evei scrise cu sângele brațului victorios al lui Nelson merele nu mai cad spre staticul Newton retras în deconspirarea aurului din clepsidra
OMORÂREA ŞARPELUI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341995_a_343324]