334 matches
-
pe jos unde, deasupra mesei, pe peretele de la răsărit, ardea veșnic candela înconjurată de busuiocul din sticluțele de agheasmă, atârnate cu grijă sub icoana Sfântului Ioan Botezătorul și cea a Maicii Domnului cu Pruncul, înveșmântată cu rochie și bonetă albastră, drapată într-un material roșu și vișiniu, cu mâna dreaptă arătând spre textul filacteriului și spre vasul cu capul tăiat al Sfântului Ioan Botezătorul. Chipul fecioarei trădează o intensă trăire emoțională, Sfântul Ioan are o figură ascetică, în trupul longilin întrevăzându
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
rupt, adică exact așa cum se purta înainte de al doilea război mondial? - Nu putea să remarce asta, mă protejează Fernando. Pentru că va fi o modă fină și suplă, cu pliuri late, cu mâneci balon, cu decolteul mare sau mic. Va fi drapată cu eșarfe, adică exact așa cum se purta înaintea marei crize economice mondiale. Ajunsă aici, discuția se aprinde și mai mult, cei doi prieteni ai mei încercând să demonstreze cu amănunte și argumente inedite pentru mine, că teza susținută de respectivul
SCHIŢE UMORISTICE (106) ��' MODA FEMININĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367411_a_368740]
-
Minunilor, precum Alice, eroina lui Lewis Carrol? Atmosferă romantică, acorduri suave de pian, baloane colorate, lumini difuze împrăștiate din lămpi și candelabre, partituri din abecedarul pianiștilor - Maria Cernovodeanu și Czerny, Anna Magdalena Bach, - studii de pian, șampanie, cafea bună, pereți drapați în mătăsuri, poezie, muzică, intimitate. Și un primar de nota zece. Sosit nu în investitura oficială, ci în calitate de prieten al Poeziei și al Muzicii. Susținător de proiect cultural. În plus, o actriță remarcabilă, care a recitat din noua Antologie (a
COMUNIUNI DE SPIRIT. SALONUL DE PIANE ŞI FRUMUSEŢEA CARE VA SALVA LUMEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362017_a_363346]
-
discursurile în cadru organizat! Cu alte cuvinte, ședințele de asociație, cel puțin una pe săptămână, cu toată suflarea, ca să se vadă cine comandă. Nenorocirea era că blocurile nu fuseseră prevăzute cu săli de întrunire și nici cu masă de prezidiu drapată în roșu! Dar nimic nu era imposibil pentru un om ca el! Adună în cel mai scurt timp femeile de serviciu de pe toate scările și le desfăcu contractul de muncă, lăsându-le chirăind ca proastele, în zadar. Însă, după două
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
iubitului. Nu poate fi deslușit gândul decât cu timpanele țiuind, când iarna își ține abia răsuflarea. Poezia este cântecul îngânat de mâinile copiilor surdo-muți. Ea ajunge la noi despletită, desculță, golașă. Ar trebui s-o înveșmântăm doar cu lumini sufletești drapate pe piept și pe umeri sau „cu o geană de brumă”. Nu, nu e lesne să cauți sufletul acestei Lumini (des)cântate. Îl aud muritorii ca pe cântecul tânguitor al sirenelor, cel care vrăjește și-i poartă în larg pe
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
1) Georgeta RESTEMAN: TE VĂD OGLINDĂ-N TRUPUL DEPĂRTĂRII Te văd oglindă-n trupul depărtării Pe tâmpla de fecioară plânge clipa Ești lacrimă-nsetată-n gustul sării, Un pescăruș ce-și arcuiește-aripa În zbor sublim spre piscul neuitării. Deschid ferestrele drapate-n vise Nădejdi târzii ivite-n pleoapa zării Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
către poli Îngerii care în ceruri zboară De iubirea iernii sunt matoli. Beat și eu stau neclintit de veacuri Somnul ei în mine îl răstorn Gura ei de înghețate lacuri Viu troznește-n pași de unicorni. Zânele în alb iar se drapează Trec tăcând pădurea de argint Și la vara care-o fi visează Scuturându-și stelele de mirt. Hai să ne iubim în noaptea lungă Eu pe tine alb-al lunii sol Să-ți sărut suflarea ta profundă Și tot jarul
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
teme predilecte ale lui Yasunari Kawabata, de unde sporul de intensitate al trăirii imediate din opera sa, transmis de sentimentul permanent și inexorabil al morții. Dar nici urmă de neliniște sau teamă occidentală în fața morții! Dimpotrivă, în spirit autentic japonez, Kawabata drapează moartea într-o aură poetică. Asta și datorită faptului că încă din fragedă copilărie, moartea îi devenise cutremurător de familiară: mai întâi îi mor ambii părinți, apoi bunicul și sora, așa încât la vârsta de 16 ani rămâne complet singur. În
YASUNARI KAWABATA ŞI DRUMUL PROZEI SALE DE LA MODERNISM LA CLASICISM de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351195_a_352524]
-
lăuntrice ale credinței. Toate aceste ipostazieri ale credinței, sunt dulci pretexte peste lacrimile amintirilor care se încăpățânează să-i dea ghes prin colțurile genelor. Autoarea trece în revistă, ca într-un film derulat cu încetinitorul, momentele cruciale ale existenței sale, drapate în falduri de mătase peste binefacerile scrisului, paliativ și panaceu pentru stările de angoasă, boală, tulburare și confuzie : Știați că scrisul ca stare este mult mai eficient și mult mai ieftin decât aspirina? Pe încercate. Nu-i acid, deci nici
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
El, cel blând și chibzuit, bătut în cuie prin coțca inegală de faianță mai netedă ca obrazul îngerului care nici până astăzi nu a aflat că oamenii știu de-i băiat ori fată. De ce stilul meu se încăpățânează să se drapeze în metaforă? Uite că nu mai scriu ca aseară, ca alaltăseară deși mi-am jurat să fiu o simplă papiotă de ață căzută din poala dantelăresei ce chiar fecioria își croșetează . Mărturisesc că n-am reușit să-L văd pe
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
lepăd de voi, cum m-aș lepăda de întunericul fără de seamăn al uratului, vreau să înot spre lumină pe apă Styxului, în luntrea lui Charon, pe apă sâmbetei mele pe care am alunecat la venire într-un hohot de biruința drapat pe hohotul de moarte al mamei, aproape ucigându-mi matriarha sub tălpile roz-bombon, străvezii, catifelate, vulnerabile! Noroc cu Singurătatea care mi-a fost reazem! Am pus călcâiul pe ea, așa cum ai vrea sa strivești sub călcii capul viperei, al salamandrei
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
buclucașe Ghirlande de verdeață înalță osanale Spre Demiurg, stăpânul luminii prin ponoare. Minuni se scaldă-n ierburi în strai multicolor Smerit, se-apleacă codrul, miresme-nrobitoare Plutesc sfindând azurul... și-n pacea din pridvor Tresar mușcate-aprinse, purtând iubiri în nuri, Vise drapate-n liniști ce curg spre noi șuvoi În nopți de mai cu greieri de-a pururi trubaduri Și-un licăr de speranță-n trifoi cu patru foi... ÎNSERARE... Amurg rodind miresme, amețitoare unde Despică-n calde umbre oceane de verdeață
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Lună. Cum îmi pictezi cu îngeri ziduri reci Și-mi crești pe ele tandru, roșii flori! Și cum tresar în mine când tu treci Cu trandafirii tăi, cățărători! Da, ești frumos! Mă uit ca printre gene, Lumini și umbre te drapează-n vis De dor și viziuni rembrandiene, Te văd cum ești: așa cum ai fost scris Și plec mai Sus, din nou să-ți fac ursită- Alinieri pe Cerul plin de astre, Cât pe Pământ mă vrei să-ți fiu iubită
DANSÂND PRIN FLORI ALBASTRE de SHANTI NILAYA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369375_a_370704]
-
Acasa > Poezie > Credinta > DE PAȘTE Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1563 din 12 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Ajun de Paște, în trecutu-ți de privesc vedenia durerii o zăresc. Subțire pânză vineție drapată peste părul nins și vânătă durere-n suflet: pe cruce-atârnă trupu-ntins. Știa că va fi mama Celui Ce pentru toți va suferi. Așa I s-a prezis din Ceruri Că fiul Ei, fiu al durerii, din trup firav de om
DE PAȘTE de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369638_a_370967]
-
sufer peste poate, parcă sunt turbat! -A, a, a, a!?! încercă mirarea Papa. -Cum nu-mi aminteam în clipa aceea vreo poezie de iubire de-a lui Eminescu, o luasem pe glumă - doar I.L.Caragiale se potrivea firii mele - și, drapându-mi reala stare de spirit, îi făceam, totuși o declarație de dragoste, nu?! Iar tirada o reținusem din liceu, de la orele despre comicul caragielesc... -A râs? Te-a pocnit? întrebă Doc. -În cel mai firesc ton poetic m-a întrebat
CAP.2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352874_a_354203]
-
AM SCRIS Ți-am scris - pecete de cuvânt sculptată Pe stânci albite și pe luturi arse, Pe-al brazilor nesomn, pe gânduri toarse Din caierul zăpezii de-altădată. Ți-am scris cu pana înmuiată-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris pe-albastrul mării, pe nisipuri - Clepsidre sparte-n lacrime de perle, Când ațipeam în cântecul de mierle Și trena lunii desena pe chipuri Surâsuri reci
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
o stranie chemare de doruri prăfuite / Rămase la răscruce de vremuri, neclintite,/ Trăiri sublime-ascunse în unduiri șoptite.// Printre miresme tari, păstrate cu iubire,/ Privesc spre-acel luceafăr plăsmuitor de vise/ Mă risipesc prin timpuri cu aripile-ntinse/ În pas cu nostalgia drapată cu-amintire/ Când mă inundă-n liniști, ca taina din psaltire.” („Mai răsfoiesc o filă ... ”). Cu ionocență și sensibilitate, în primul grupaj de poezie din „Autograf” tinerei poete i se derulează (bineînțeles, prin magia cuvintelor frumos încondeiate), momente trăite în
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
pe jos unde, deasupra mesei, pe peretele de la răsărit, ardea veșnic candela înconjurată de busuiocul din sticluțele de agheasmă, atârnate cu grijă sub icoana Sfântului Ioan Botezătorul și cea a Maicii Domnului cu Pruncul, înveșmântată cu rochie și bonetă albastră, drapată într-un material roșu și vișiniu, cu mâna dreaptă arătând spre textul filacteriului și spre vasul cu capul tăiat al Sfântului Ioan Botezătorul. Chipul fecioarei trădează o intensă trăire emoțională, Sfântul Ioan are o figură ascetică, în trupul longilin întrevăzându
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
cenaclului de care amintisem, aștepta, după lectura piesei sale, reacția auditorilor, cei mai mulți contrariați de maniera neconvențională a textului dramatic. Ușor panicat de insolitul situației, căutasem cu privirea chipul senin al zeiței mele încununată cu spice de aur, dar vitraliile fuseseră drapate cu pânză neagră. De altfel, observasem când privirea mi s-a mai obișnuit cu lumina scăzută, toate tablourile ori alte obiecte decorative fuseseră îndepărtate, rămăsese însă la locul său afișul, aidoma unui semn de circulație, prin care se interzicea fumatul
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
cuvinte/ ce s-au încins pe jar”, scrie Gheorghe Andrei Neagu, în acest volum în care dominante sunt nostalgia, iubirea (cuvânt întâlnit în carte de peste 70 de ori, dragoste de 12 ori) îmbrăcată în culorile amintirii sau, alteori, în vesminte drapate în nuanțele ruginii ale toamnei. De altminteri, fie direct fie prin atmosfera creată, toamna este, poate, anotimpul cel mai des evocat. Toamnă, în care „triste frunzele cad” și „vin ploi/ și vânturi grele vin”, toamna care „cântă-n surdina” sau
TEAR OF LOVE” DE GHEORGHE ANDREI NEAGU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344606_a_345935]
-
aspectului sau „cool” printre tineri și, mai ales, în mediul universitar. Dar socialismul universitar (de tipul Gustav Schmoller, despre care socialiștii germani vorbeau în derâdere ca fiind unul dintre acei „Kathedersozialisten” care n-aveau nicio idee despre viața reală) se drapează în haină social-democrației. Știind că e greu să mai ții sus steagul revoluționar după căderea, acum mai bine de 26 de ani, a regimurilor comuniste, unii universitari americani vorbesc de Suedia și de Danemarca că despre incarnarea socialismului adevărat. Pe
INTERVIU. Socialismul explicat tânărului cool, cu iPhone și tricou cu Che Guevara. „Eu nu m-am rupt de România, ci de o lume care îmi făcea rău” () [Corola-blog/BlogPost/338381_a_339710]
-
afișul expoziției și pe invitații. Aceasta arată importanța capodoperei, ea fiind reprezentativă pentru începutul secolului al XVI-lea, când putem vorbi de o cristalizare sau maturizare, a artei icoanelor în Țara Românească. Fecioara, înveșmântată cu rochie si bonetă, albastre, este drapată într-un maforion roșu-vișiniu închis, poartă Pruncul pe brațul stâng, iar cu mâna dreaptă arată spre textul filacerului și spre vasul cu capul tăiat al Sfântului Ioan Botezătorul. Chipul Fecioarei este redat clasic, dar cu talent și expresivitate, degajă blândețe
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
băile de apreciere?! Plecările astea precipitate - considerate unica hibă - îi fuseseră imputate doar la începuturile colaborării, mai târziu fiind incluse în particularitatea relației. Cui să-i fi trecut prin cap că retragerea asta, pe cât de silențioasă, pe atât de intempestivă, drapa temerea să nu erupă lava care clocotea în inima lui, a Sufleurului?! Și-i fusese acceptată tacit fuga de însuși Seniorul. Dar în seara aceea? Cine era fugar? Seniorul! Împovărat de glorie, dar și temător... plecase furișându-se... Se strecurase
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
nu erupă lava care clocotea în inima lui, a Sufleurului?! Și-i fusese acceptată tacit fuga de însuși Seniorul. Dar în seara aceea? Cine era fugar? Seniorul! Împovărat de glorie, dar și temător... plecase furișându-se... Se strecurase din teatru drapat în mantia personajului întruchipat. Păstrase cu diabolică lașitate și masca de carnaval a acestuia din ultima scenă ce urma a fi jucată... Cabina-l așteapta pe Senior văduvită de energia lui atât de debordantă ! Sufleurul fulgera tavanul cu priviri nebune
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
locului unde se afla el un grup ciudat. Alături de un impunător unicorn alb, apăruse un grifon înaripat ce purta pe grumaz o prea frumoasă călăreață cu ochii verzi de smarald, îmbrăcată într-o minunată hlamidă albă din piele de salamandră, drapată în jurul minunatului său trup și strânsă în talie cu un brâu verde bătut cu diamante și perle strălucitoare; o diademă din diamante și minunate mărgăritare ce dădeau și mai multă strălucire acelor ochi ca două fulgere verzi și părului revărsat
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]