665 matches
-
asupra celor cinci județe ale Olteniei. Totodată, acesta trebuia să dovedească pricepere și determinare în domeniul militar pentru că era comandantul oștilor Olteniei, iar în timp de război, în lipsa domnului comanda toată oastea țării. Astfel, au îndeplinit în această perioadă, înalta dregătorie de Mare Ban: Vintilă Corbeanu(rudă cu boierii craiovești și olteni), 1688-1693; Cornea Brăiloiu, 1693-1705; Constantin Știrbei, 1706-1715; Șerban Bujoreanu în 1716 ; vel vornic: Radu Golescu, 1710-1713; Bunea Grădișteanu, 1714-1715; Șerban Bujoreanu, 1716; Vintilă Fălcoianu, 1718-1719; vel logofăt: Diicul Rudeanul
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
în îndeplinirea îndatoririlor dregătorilor sau comiterea unor fraude, domnitorul acționa cu severitate, pedepsind sau destituind dregătorul vinovat. Un astfel de caz este cel al clucerului Costandin Știrbei , (rudă cu domnul prin mama sa) care se bucurase de mila domnească, primind dregătorii însemnate. Atunci însă, când a delapidat o parte din sumele strânse din birul datorat de județul Mehedinți-misiune cu care fusese însărcinat în mod expres de domn-iar, prins fiind încercase să înșele buna credință a investigatorilor și chiar a domnului care
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
pui și să-l duci la Mehedinți pân satele care le-a jefuit, să le dea banii care le-au luat și aspoi să-l aduc , însă să-l bagi în fiară . Așadar, nici boierii olteni, indiferent de rang sau dregătorie nu scăpau de supravegherea și tragerea la răspundere pentru faptele lor. De aceea pentru a face față exigențelor impuse de un domnitor luminat înconjurat de dregători competenți, cei mai mulți din boierii olteni acordă o atenție mai mare învățăturii de carte, deprinderii
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
și dăruit Fiului” (p. 67), „singurul dar pe care și-l fac persoanele Sfintei Treimi” (p. 67), „cea mai valoroasă proprietate a lui Dumnezeu” (p. 70), „om al speranței și al mângâierii” (p. 276), ucenic al lui Iisus, or, „nici o dregătorie nu are o asemenea spendoare. Nici o dregătorie nu are o asemenea responsabilitate. Nici o vocație nu poate bucura sufletul omului, așa cum îl bucură vocația preoțească” (pp. 70 - 71). Părintele sau Preotul Duhovnic deține „secretul cheilor Împărăției lui Dumnezeu, nu prin știință
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
pe care și-l fac persoanele Sfintei Treimi” (p. 67), „cea mai valoroasă proprietate a lui Dumnezeu” (p. 70), „om al speranței și al mângâierii” (p. 276), ucenic al lui Iisus, or, „nici o dregătorie nu are o asemenea spendoare. Nici o dregătorie nu are o asemenea responsabilitate. Nici o vocație nu poate bucura sufletul omului, așa cum îl bucură vocația preoțească” (pp. 70 - 71). Părintele sau Preotul Duhovnic deține „secretul cheilor Împărăției lui Dumnezeu, nu prin știință, ci prin Har” (p. 319). El „este
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
însoțit pe Tudor Vladimirescu spre București. Lupta moșnenilor și a eilitei lor, care nu putea fi decât cea despre care scria F. G. Laurençon cum că era în totalitate de obârșie românească, pornea, așadar, alături de marea boierime autohtonă înlăturată din dregătoriile țării de boieri de obârșie străină, greacă sau albaneză, la cucerirea vechilor drepturi ale țării. Din acest punct, revoluția din 1821 a fost națională de la început și până la final. În concluzie, la cele spuse mai sus, moșnenii au fost dintr-
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
au fost invitați posesorii cercuali, juzii sau primarii satelor și câte doi reprezentanți ai fiecărui sat. Cu acest prilej s-a luat hotărârea înființării a zece școli confesionale, dintre care și o școală la Petrila, care urma să funcționeze sub dregătoria bisericii, la cursuri putând participa toți copiii, indiferent de religie, naționalitate sau limba maternă. Conducerea edificiului școlar a revenit conducerii satului, care avea obligația de a asigura terenul și materialele necesare noii construcții. În cadrul Sinodului care a avut loc la
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
desfășoară competiția electorală. Dacă cineva găsește inacceptabil un sistem electoral și este un om onest nu candidează. Restul e gargară. Dacă, deși consideră regulile inacceptabile, un om candidează, o poate face sub un singur scut moral - acela că, odată ocupată dregătoria pentru care candidează, va face tot ce îi este legal la îndemână pentru a determina schimbarea regulilor inacceptabile. Dar a te înscrie într-o competiție și apoi a încerca să-i subminezi autoritatea în timpul desfășurării, iar, după ce ai pierdut, să
După rezultatul alegerilor din Statele Unite, măștile încep să cadă, iar decența acceptării înfrângerii se transformă în rânjetul răzbunării () [Corola-blog/BlogPost/338665_a_339994]
-
nu pot. Atunci aleg un orizont de timp în care îmi este frică să cred, al valorilor răsturnate, și repet: “În ziua aceea, când va judeca Dumnezeu inimile, nu va căuta la mitre arhierești, nici la coroane împărătești, nici la dregătorii înalte. Va căuta la inimile noastre. Cel mai umil țăran, cel mai necăjit om, cel care stă la vreo stână și se roagă cu lacrimi lui Dumnezeu, sau este la închisoare și se roagă, sau este undeva străin, sau bolnav
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339687_a_341016]
-
a repartiza între membrii obștii darea globală la care era impus satul, în funcție de puterea economică a fiecăruia dintre membri. Din punct de vedere administrativ, fiscal și militar satele de răzeși și moșneni se subordonau direct ținutului sau județului, reprezentat prin dregătorii din fruntea acestuia (sudeți, pârcălabi,staroști,mari vătafi,mari căpitani). Aceștia din urmă strângeau veniturile domniei trimițând în satele respective agenții executivi aflați în subordine (birari, găletari, ilișari, dijmari, gorștinari, pripășari, dușegubinari, globnici, desetnici etc.). Satele aservite. După cum trădează denumirea
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
Biserică. b) Sfatul oamenilor buni și bătrâni. Era format din membrii care se distingeau prin o conduită morală de înaltă ținută. Aveau atribuții judiciare. Judecau sub stejar. c) Aleșii obștii erau persoane cu calități deosebite care anunță prin atribuțiile lor dregătoriile feudale de mai târziu. Aleșii erau: vornicul (dăjdierul) - strângea contribuțiile membrilor obștii; postelnicul - cel ce se îngrijea de Biserica; logofătul - știutorul de carte, care scria actele obștii; nemesnicul - avea grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius . Înainte de a fi domn, a câștigat o vastă experiență străbătând lumea Răsăritului și parcurgând toate dregătoriile. În 1558 este ban mic sau bănișor de Mehedinți (unchiul sau Iane Cantacuzino fiind mare ban al Olteniei și capuchehaia domnului Munteniei la Constantinopol). O poruncă a lui Mihnea Turcitul este adresată ,,slugei domniei mele lui Mihail banul din județul
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
La finele aceluiași an (1590) este mare stolnic. Sub Ștefan Surdul devine mare postelnic (1591), apoi mare agă (1592) și chiar ispravnic, în locul unchiului său Iane, care locuia la Istanbul. În urmatorul an, Mihai era ban al Olteniei, cea dintâi dregătorie a țării, domn fiind Alexandru cel Rău. Birurile grele impuse de Alexandru cel Rău au provocat un complot boieresc, fiind pârât la Poarta Otomană, în vara anului 1593, fără consecințe pentru el. E posibil ca Mihai să fi fost implicat
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și la noi, mai ales prin călugării franciscani și dominicani. Este de menționat că la Câmpulung
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
iubirii creatoare de rost, să modeleze lumea în nesfârșite chipuri, făcând-o demnă de Dumnezeu: Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri și pe pământ, cele văzute și cele nevăzute: fie scaune de domnii, fie dregătorii, fie domnii, fie stăpâniri. Toate au fost făcute prin El și pentru El./ El este mai înainte de toate lucrurile și toate se țin prin El (Coloseni 1:16). Rămânând în preajma Lui, atât de aproape, iar, în clipele de nesperată atingere
NU NE SIMŢIM RĂNIŢI CÂND PRIVIM SPINII UNUI TRANDAFIR de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342429_a_343758]
-
cedrii Libanului” și „Glasul Domnului sfărâmă cedrii”. (Psalmul 28, 5), afirmă: „...glasul Domnului sfărâmă pe cei ce se fălesc în zadar și pe cei ce se ridică pe ei înșiși în înălțimile aparente ale lumii acesteia; bogăția sau slava sau dregătoria înaltă sau frumusețea trupului sau puterea sau tăria. < >. Cei care se împăunează cu faptele făcute de alții și-și adună cu ele loruși trufie sunt cedrii ai Libanului. După cum cedrii sunt prin ei înșiși înalți, mai cresc și pe munți
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
se închine. Pe când se închina, a venit lângă el un vameș care s-a aruncat la pământ rugându-se în legea lui. Tatăl meu l-a privit cu luare aminte fiindcă îl cunoștea și cunoștea mai ales câte făcuse în dregătoria sa acel publican, cum îi spun romanii. Era deci acela un om de nimic, un corupt, un lacom după averi și supus întru totul stăpânirii romane și aurului pe care îl câștiga. Și pe săraci și pe bogați îi taxa
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
acea zi de la Templu, tatăl meu avea să-l mai vadă uneori. Începând cu acea zi tatăl meu simți că o altă lumină avea în priviri acel om. Devenise pentru alții, un om ,,fără vlagăˮ, pentru că nu mai muncea în dregătoria sa cum muncea altă dată. După scurt timp și romanii băgaseră de seamă că acesta nu mai era același om pe care îl știau ei. Se ducea mereu la Templu și prin sinagogi și de cum intra se retrăgea într-un
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
la Templu și prin sinagogi și de cum intra se retrăgea într-un colț și se tânguia acolo pe tăcute, de multe ori fiind dat afară cu bruschețe de slujitorii care vroiau să închidă ușile. Apoi, romanii îl dădură afară din dregătoria sa pentru că nu mai aducea foloasele de dinainte. Pentru omul nostru sosiră vremuri grele. Dacă romanii nu-l mai băgau în seamă, ai noștri își băteau joc de el aducându-și aminte cât de neîndurător se purtase acesta cândva cu
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341129_a_342458]
-
moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824 și Pană Băbeanu, clucer za arie
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
umane zugrăvite. După un incipit ab ovo, naratorul fixează coordonatele spațio-temporale ale diegezei, istorisind că în jurul anului 1661, la Iași, domniile nu durau mult, iar domnitorii erau trecători și schimbați de către boieri după bunul lor plac, din cauză că doreau ranguri și dregătorii cât mai multe. Toposul este unul încărcat de legendă, cel al Moldovei: zona Trotușului, a Oituzului, a Tazlăului. În cele 226 de pagini ale romanului, trama narativă poate părea simplă pentru un lector avizat, dar captivează prin situațiile de viață
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
este trimis prin părțile Nistrului să alunge tătarii, Teofana începe să se ocupe de administrarea moșiilor. Încearcă astfel să-și diminueze mâhnirea că soțul e prea mult timp plecat. Fiindcă nu i se îndeplinește singura dorință (Ioniță să renunțe la dregătoria lui, să nu mai fie șetrar, să stea acasă cu ea și cu fiul lor), ea părăsește moșia Tămășeni, lăsându-și fiul în grija soacrei. De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca prin apă”. Postelnicul își dă seama că cei cu școală „au trecere spre dregătoriile gospodărești ale țării, bine plătite și scutite de multe dări”. De aceea îl trimite la Viena, irosind bani pe învățătura lui, patru ani, fără să obțină un „carton de absolvire”. De la Viena a venit cu gusturi rafinate(modă, cai, trăsuri
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
2015 Toate Articolele Autorului În Cetatea Trapezunt, când era la-Împărăție Împărat Nichifor-Focus, s-a născut Aveamie ! De neam bun și crescut bine, în mediu evlavios De copil iubește cartea si-Învățătură lui CHRISTOS ! Învață științele vremii ; dar nevrând vre-o Dregătorie În Mânăstirea Chiliman, intră în Călugărițe, Pe un Munte-n Asia ; Egumen, era Mihail Bun Îndrumător spre Ceruri, supranumit și "Malein" Ce l-a tuns în Monahism, fecior și în sărăcit Si-n ascultare-n orice vreme, sub numele-Atanasie ! A
CUV.ATANASIE ATONITUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379936_a_381265]
-
la vorbă cam mojic) Speră, ca discipol lângă Vulpoi, S-ajungă-un diplomat de soi, În comportare să progreseze Și-n ierarhie să avanseze. C-un așa model în față, Repede Lupul învață, Și, c-un impuls ereditar, Își depăși maestrul chiar. Dregătorii în sfatul țării, Jecmănesc în codrul mare. În privițta comportării Nu-și găsesc asemănare. Referință Bibliografică: Vulpoiul și Lupul diplomați / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
VULPOIUL ȘI LUPUL DIPLOMAȚI de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380453_a_381782]