1,848 matches
-
în stat, în loc să fie găzduit într-o elegantă vilișoară cu gratii, pe Insula șerpilor". Totul se leagă într-o bizară țesătură în care cuvîntul de ordine nu poate fi decît absurdul. Un absurd cu o înfățișare nu o dată cosmetizată, astfel dreasă pentru a putea pătrunde cu destulă ușurință în mediile normalității. Nu s-a descoperit încă, își dă seama cu regret analistul, un vaccin împotriva "virusului tiraniei", din care motiv "noi, martorii călare pe două veacuri, ducem pe picioare o maladie
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
ia gura pe dinainte. Detectiva, mândră, îi povestise acesteia norocul ce dăduse peste ea. Astălaltă, uită, și i-o prezintă bărbatului său în mod călduros, - și, astfel, detectiva nu mai poate să-și exercite meseria. Zăpăcită, cucoana încearcă s-o dreagă, - dar mireasa rezolvase și aici o situație...
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
crezu că i s-a făcut rău și cu forța aproape o ia de braț, mai cu voe, mai fără, și ți-o duce de-a dreptul la closet (spre râsul și uimirea ei). În fine, totuși izbuti să-și dreagă glasul și după aceasta cântă acompaniată de mine câteva lieduri cu multă duioșie în glas. Între timp se deslănțuie o furtună puternică, iar Regina pregătindu-se să plece își ia rămas bun de la lume. Dar pas, să poată ieși în
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
totul insuportabilă a acestei categorii o reprezintă cei care încep prin a te linguși, prin a crea un postament "excepționalei" tale personalități. Își aduc aminte în amănunt de articolul cutare sau emisiunea tv cutare în care ai făcut și ai dres. Când refaci, cu ultimele rămășițe de luciditate, traseul tocmai construit de cel care-ți zâmbește larg, constați că, de fapt, era vorba de-un articol oarecare, total lipsit de idei și prost scris, ori de-o emisiune de televiziune fără
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]
-
le transcrie exact într-o veșnică mișcare, reflexele fiind ale unei gândiri și imaginații în veșnică deplasare și nesupunere... Mama miresei, femeie care a născut unsprezece copii, se strecoară printre dansatori împărțind boace,... coptături,... sticle cu răchie, străchini de borș, dres cu lapte covăsit, smântână, brânză gălbuie. Ceva cade pe jos și se sparge cu vuer. Odaia se umple de țipete. Toți se reped la ușe. A venit mirele cu ai lui să fure mireasa... Nu-l lăsați! Confuzia crește. Afară
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
a trezit mai devreme ca de obicei. Și-a schimbat hainele și s-a dus la primărie pe jos, devreme, să se mai trezească. În drum s-a oprit la cîrciuma lui Drogeanu, la o ciorbă de burtă. Aici se dregeau în zori ofițerii regimentului și lumea bună din oraș după chefurile prelungite pînă dimineața. Cine trecea pe la Drogeanu, chiar dacă nu își revenea după chef, măcar dădea de înțeles de ce părea buimac sau cu chef a doua zi. Cîrciuma era goală
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
-l părăsește dacă nu se potolește cu băutura, primarul nu era atît de beat încît să nu țină minte asta. S-a trezit nemulțumit, dar mai tîrziu ca de obicei, așa că în loc să se ducă la cîrciuma lui Drogeanu să se dreagă, a pornit pe jos spre primărie. Portarul l-a salutat surprins, dar cu o familiaritate aproape obraznică, de parcă nu mai putea fi trimis pe front. Ba putea, ticălosul! Cînd s-a văzut la el în birou, primarul a dat să
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
două dintre ele compuse pe parcursul "perioadei fericite" dintre 1880 și 1895: "Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cîntăreț vestit și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou, și i se dregea organul, încît răsunau ferestrile cînd cînta "Mîntuiește, Doamne, norodul tău" (...). Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cîntă mai frumos decît chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
aici la noi, cum ne-am obișnuit de atâta vreme. Este regretabil că un om care, mă refer la domnul Băsescu, din postura de președinte, a vorbit mereu de undeva de deasupra despre politicieni care fac și nu fac, care dreg și nu dreg, se comportă și cu acest prilej ca un mic politician", a declarat președintele PNL Crin Antonescu. Traian Băsescu a trimis, sâmbătă, președintelui Senatului Crin Antonescu, șefului Camerei Deputaților Valeriu Zgonea și premierului Victor Ponta, o scrisoare ce
Antonescu, despre scrisoarea lui Băsescu: E un politician mic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39122_a_40447]
-
cum ne-am obișnuit de atâta vreme. Este regretabil că un om care, mă refer la domnul Băsescu, din postura de președinte, a vorbit mereu de undeva de deasupra despre politicieni care fac și nu fac, care dreg și nu dreg, se comportă și cu acest prilej ca un mic politician", a declarat președintele PNL Crin Antonescu. Traian Băsescu a trimis, sâmbătă, președintelui Senatului Crin Antonescu, șefului Camerei Deputaților Valeriu Zgonea și premierului Victor Ponta, o scrisoare ce conține un set
Antonescu, despre scrisoarea lui Băsescu: E un politician mic by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39122_a_40447]
-
ani de căsnicie. Îi inspiram adânc mirosul, parcă voiam să-l păstrez în străfundul meu, îi cercetam linia strâmbă a nasului pe care și-l rupsese când era copil, firele de păr argintiu, prea timpuriu apărute, felul în care își dregea vocea în mijlocul unei propoziții și se trăgea de lobii urechilor când era adâncit în gânduri. Știa că îmi fac griji. În noaptea dinaintea plecării, în timp ce eram întinsă pe burtă și el își plimba degetele pe spatele meu încordat și ceafa
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
destinul este același, și-ntr-un loc, și-n altul. Așa că din dorința lor de a conduce casa nu rămâne decât pretenția. Sunt, apoi, familiile dezintegrate, săpate de un secret care le ruinează. Degeaba încearcă Popa Niță, din Păcat, să dreagă ce-a stricat nesăbuința tinereții. Nu reușește să facă decât o nenorocire și mai mare. De ce? Poate pentru că familia, pur și simplu, nu e să fie. Cum nu e nici la Ana, căreia i-a fost omorât ursitul și nu
Familii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4339_a_5664]
-
fi mai întîi prezentul, cel ce „devine noi”, asimilîndu-se nouă și asimilîndu-ne, apoi trecutul și viitorul laolaltă, stări ce relativizează ontologicul, „ne scapă”. Prezentul e prin excelență locul pierzaniei. Al dezagregărilor, al emanațiilor fetide, al zbaterilor inutile de a-l drege cumva: „și surparea continuă, ziua și noaptea/ stă deasupra noastră semnul leșului,/ timpul miroase/ a urină veche de pisică”. Un Infern conținînd „biografii ejaculate, voci ieșite dintr-o gură prăbușită”, unde autorul stă în propria-i vîrstă ca într-un
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
controversatului pol de centru dreapta sunt iscate de tensiunile dintre doi factori: pe de o parte, forța organizatorică și financiară, pe de altă parte, un mare deficit de imagine al PDL, pe care cei de acolo ar vrea să-l dreagă prin intermediul lui Mihai Răzvan Ungureanu. De altfel, el e prezentat ca fiind cel care rezolvă problemele de imagine ale PDL. Dar, apar tot soiul de probleme, din modul în care împarți colegiile", a explicat Bogdan Teodorescu pentru Cotidianul. Noua Republică
Care este mărul discordiei în cadrul Alianţei România Dreaptă () [Corola-journal/Journalistic/42347_a_43672]
-
ele pot fi citite și independent. Ba, aș zice că exact așa se cuvin citite, în singurătatea lor tatonând vecinătăți. Eu le văd ca momente de respiro, vag ludice, căci oarecum de vacanță, un prilej pentru prozator de a-și drege vocea înaintea unui alte solide partituri. În loc de încheiere, o secvență din Substituirea (dedicată lui Pavel Dan), mică radiografie a întâlnirii cu moartea: „îi vine în minte finalul visului, pe care nu a reușit în niciun chip să și-l amintească
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
tot trebuie să strig: - Nedreptate! Și am strigat, scuipând cu stropi de ulei urât mirositori: - Nedreptate! Eu, Ximen Nao, în treizeci de ani în lumea oamenilor am avut râvnă de muncă, mi-am ținut casa cu hărnicie și chibzuială, am dres poduri și am reparat drumuri și-am avut drag să fac bine și să dau altora; în fiecare templu din ținutul Gaomi din nord-est se găsesc statui de zei pentru care am dat bani să se facă din nou; fiecare
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
era descuiată. Intrară încet, atenți să nu facă gălăgie. Bărbatul lăsă valizele într-un colț al holului, se dezbracă de palton, își scoase ghetele, tocite la tocuri, apoi intră în sufragerie, tușind ușor, poate emoționat ori doar pentru a-și drege glasul. Bună seara!... M-am întors... Ce faci? Nu-i răspunse nimeni, de altfel, nici nu avea cine, așa cum constatară imediat. Camera era goală, lumina stinsă, doar televizorul rămăsese deschis cine știe de când. Nimic nu era schimbat, dispăruseră doar jucăriile
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
bea, pentru că ținea în mână o sticlă pe care mi-o doream și eu. Mi-a întins-o în față, fără să văd eticheta, ca și cum ar fi trebuit să mă prind ce e acolo după numărul de bulinuțe verzi. Am dres-o cumva, spunându-i că n-am nici o garanție că ce-mi dă ea să beau nu i o ieftineală scârboasă, vezi Doamne. În cele din urmă mi-a pre zentat sticla și a dat din cap: garanția pe care
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
să clipesc, să nu mă doară. Sub neon, în baie, la oglindă, nu pot să duc mașina de ras la tâmplă. Marian Dumitrașcu Poker Primesc cinci cărți și-mi vine să râd. Dincolo de ele se ridică fumul unei țigări. Îmi dreg glasul ca să-mi camuflez starea de spirit. Privesc cărțile de parcă vreau să mi le imprim pe retină. Decartez trei. Primesc alte trei și le combin cu ce am în mână. Ritmul pare a fi înviorat de chicotelile prietenei mele blonde
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
la apariția d-lui ministru al agriculturii ?! Ilie Sârbu, care la emisiunea d-lui Adrian Păunescu „Bătălia pentru România” ne explica ce important este faptul că muncim cu nu știu ce specialiști străini, de la nu știu ce agenție și că vom face și că dregem.....dar stau și eu ca prostu și mă gândesc de ce nu-și aduce aminte domnia sa de toți specialiștii noștri care stau și bat trotuarele și-și caută pe oriunde se poate o bucată de pâine și fac orice, numai agricultură
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul de legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci, sarmalele cu ciuperci și păsat și cornulețele de post cu borș
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
domnu’ polițist. Bine c-ați venit, că nu mai știam ce să ne facem! Io-te că Vetuța nu a mai venit și noi ne am cam fi dus... Polițistul inspectă din ochi liota de babe, tocul ușii. Și-și drese vocea: — Este cineva dintre dumneavoastră proprietarul casei? Babele începură să dea din colț în colț. Florica, mai hotărâtă să plece la nea Marian al ei, care deja îi pregătea de câteva ceasuri bune o serie de înju rături, luă cuvântul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
are cum! — E, nu e... E reținută. — Dar de ce e acuzată? dădu brusc Florica dovadă de simț practic. Adică ce-a zis organele c-a făcut? — Comerț ilicit! — Ce comerț ilicit, domne? Care comerț? Comerț cu ce? — Cu... - polițistul își drese vocea și reluă în pu tere -, cu căciulițe! Babele se foiră. Se suciră. Domne, mata ești serios? — Doamnelor, se îndreptă polițistul de șale, asta e..., de-aia io zic mereu, când faci, faci, dar te gândești și la consecințe! Că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ceva să-mi reproșezi? i-o întoarse ea din hol, canonindu-se să se descalțe fără să se aplece. — Poate că am..., zise el în continuare, accentuând destul de inoportun pe „poate“. Încerca, de fapt, să-și dea răgaz pentru a drege busuiocul. — Ești complet lipsit de imaginație! Lipsit de ima ginație și anost! i-o trânti ea. — Ce dracu’ are-a face lipsa mea de imaginație și... țcare o fi substantivul de la „anost“?) cu faptul că vii la ora asta? — Are
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]