742 matches
-
de cedare s-au stabilit pornind de la particularitățile (incidentele) de comportare a barajului. ... Incidente în exploatare (9) Comportarea particulară, atipică, a barajului a fost înregistrată în anii 1979, 1981, și în special s-a manifestat prin creșterea bruscă a debitelor drenate în foraje, cu precădere la versantul drept, și deplasări anormale ale ploturilor 4...14, cu maxime în zona ploturilor 7...11. Față de tendința generală de deplasare spre amonte, indusă de variația de temperatură, apar brusc o deplasare spre aval și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
temperatură, apar brusc o deplasare spre aval și o ridicare a plotului. Infiltrațiile crescute și deplasările atipice au fost atribuite, în mod corect, creșterii de subpresiune pe talpă. Analiza ulterioară a datelor din măsurători au pus în evidență dependența debitelor drenate de nivelul din lac, dar și faptul că la același nivel de apă din lac debitele drenate se reduc pe măsură ce temperatura contrafortului crește. S-a constatat astfel că permeabilitatea rocii și a voalului depinde de starea de efort din zona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
zona amonte sunt compresiuni și permeabilitatea este mai redusă. La nivele ridicate în lac, asociate cu temperaturi scăzute ale contraforților, în zona piciorului amonte apar întinderi, care deschid fisurația, afectează voalul și produc creșteri ale debitelor infiltrate, care, neputând fi drenate imediat creează majorarea subpresiunilor. ... (10) Un al doilea element particular de comportare îl constituie fisurarea barajului. Fisurile și deschiderile de rosturi interlamelare sunt grupate în vecinătatea rosturilor permanente de contracție din contraforți. Ele se dezvoltă cu precădere spre versantul drept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
lucru este mai mare de -10°C, calitățile cerute materialelor trebuie să fie satisfăcute pentru temperatura de -10°C. De asemenea, producătorul trebuie să țină seama de următoarele prevederi: a) să poată fi inspectat interiorul recipientului; ... b) să poată fi drenat recipientul; ... c) calitățile mecanice să fie menținute de-a lungul perioadei de utilizare a recipientului în scopul în care a fost destinat; ... d) luându-se în considerare destinația lor, recipientele vor fi protejate corespunzător împotriva coroziunii și de faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135539_a_136868]
-
de apă liberă; .2 sistemele de pompare prevăzute de prezenta normă iau în considerare cerințele pentru orice sistem de stingere a incendiilor prin pulverizare cu apă cu presiune constantă; .3 apa contaminată cu benzină sau alte substanțe periculoase nu se drenează spre spațiile pentru mașini sau spre alte spații în care pot fi prezente surse de aprindere; și .4 dacă spațiul de marfă închis este protejat cu un sistem de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, sabordurile de pe punte sunt
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
trebuie distribuite cât se poate de departe prin respectivele compartimente. .2.3 Cu excepția pompelor suplimentare care pot fi prevăzute numai pentru compartimentele de pic, fiecare pompă de santină necesară trebuie aranjată astfel încât să tragă apa din orice spațiu care trebuie drenat conform pct. .1.1. .2.4 Fiecare pompă de santină acționată de la o sursă de energie trebuie să poată să pompeze apă prin țeava principală a santinei în cauză la o viteză de cel puțin 2 m/s. Pompele de
jrc5606as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90776_a_91563]
-
solenoide V7, V8 Pentru a devia convertorul de NO2-NO. - supapă cu ac V9 Pentru a echilibra debitul prin convertorul NO2-NO și prin ramificație - supape cu ac V10, V11 Pentru a regla debitele către analizori. - supapă toggle V12, V13 Pentru a drena substanța condensată de la baia B. - supapă de selectare V14 Pentru a selecta eșantionul sau filtrul valorilor de bază. 1.2. Determinarea pulberilor Pct. 1.2.1 și 1.2.2. și figurile de la 4 până la 15 conțin descrieri detaliate ale
jrc3357as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88515_a_89302]
-
o fermă infectată: ... (i) tot peștele trebuie eliminat, conform unei scheme stabilite de serviciul veterinar oficial și aprobate de autoritatea veterinară centrală a României conform procedurii naționale; (îi) în cazul fermelor situate departe de mare, toate bazinele trebuie să fie drenate în scopul curățării și dezinfectării; (iii) toate icrele și gameții, peștele mort și peștele care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie considerate materiale cu risc crescut și trebuie să fie distruse sub supravegherea serviciului oficial, conform Normei sanitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/145729_a_147058]
-
care provin din surse agricole, ale cărei urmări pot fi: periclitarea sănătății oamenilor, afectarea organismelor vii și a ecosistemelor acvatice, stânjenirea folosințelor apei și deteriorarea ambiantei naturale; ... l) zona vulnerabilă - suprafețele de teren agricol de pe teritoriul țării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitrați și care contribuie la poluarea acestor ape. ... Articolul 3 (1) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acțiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220442_a_221771]
-
astfel de poluări. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. ... (1^1) În situația în care apele prevăzute la alin. (1) sunt poluate de apele dintr-un stat membru care sunt drenate direct sau indirect, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate notifică aceste fapte celuilalt stat membru, precum și Comisiei Europene. --------- Alin. (1^1) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. III din HOTĂRÂREA nr. 210 din 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220442_a_221771]
-
OFICIAL nr. 187 din 19 martie 2007. (2) În termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentului plan de acțiune Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii și Alimentației vor desemna toate zonele vulnerabile care drenează în apele identificate potrivit alin. (1) și care contribuie la poluarea acestora. ... (2^1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va notifică Comisiei Europene zonele vulnerabile prevăzute la alin. (2), în termen de 6 luni de la data aderării României la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220442_a_221771]
-
tot peștele trebuie eliminat conform unei scheme stabilite de serviciul veterinar oficial și aprobate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu cerințele Uniunii Europene; (îi) în cazul fermelor situate departe de mare, toate bazinele trebuie să fie drenate în scopul curățării și dezinfectării; (iii) toate icrele și gameții, peștii morți și peștii care prezintă semne clinice de boală trebuie să fie considerați materiale cu risc crescut și trebuie să fie distruși sub supravegherea serviciului veterinar oficial, conform Regulamentului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182405_a_183734]
-
și platoul Jura în nord. Platoul Jura este deluros și aproape în întregime din calcar. Districtele Ajoie și Franches-Montagnes se află în această regiune. Termenul "jurasic" provine de la Alpii Jura, strat ce datează din acea epocă. Râurile Doubs și Birs drenează acest canton. Doubs se varsă apoi în Saône și apoi în Ron, iar Birs este un afluent al Rinului. Regele Burgundiei a donat în 999 cea mai mare parte a teritoriului cantonului de astăzi episcopului de Basel. A rămas un
Cantonul Jura () [Corola-website/Science/303720_a_305049]
-
folosită la edificarea orașului a fost extrasă din carierele din apropiere. Pădurile de pe muntele Mycale au furnizat lemnul necesar pentru acoperișuri și podele. Zona publică este organizată după un plan rectangular, care urca pe coastele terasate ale muntelui. Totul era drenat de un ingenios sistem de canale. Sistemul de alimentare cu apă și cel de canalizare au rezistat până în zilele noastre. Pot fi admirate fundațiile diferitelor clădiri, stăzile pavate, scările, câteva portaluri, munumente, ziduri, terase și o serie de coloane dărâmate
Priene () [Corola-website/Science/308898_a_310227]
-
o lungime de ~14 km și care își culege apele începând de la poalele Munților Pădurea Craiului și de pe versanții sudici ai munților Plopiș și terminând la vărsarea sa în Crișul Repede în localitatea Gherghie. Partea de Est a depresiunii este drenată de valea râului Borod și de principalul său afluent Răchita care izvoresc de pe versanții sudici ai Plopișului. Deasemeni mai primește afluentul Chicera, iar mai în aval primește râul Cetea care izvorește din dealurile de la poalele munților Plopiș. Rețeaua hidrografică se
Râul Borod () [Corola-website/Science/329523_a_330852]
-
mod decisiv la sfârșitul secolului al XVII-lea. În primii ani ai secolului, împrejurimile apropiate ale orașului, cu excepția zonelor dinspre Westminster - unde erau reședințele aristocraților, încă nu erau considerate favorabile pentru sănătate. Foarte aproape în nord era Moorfields, care fusese drenat și pe care se construiseră drumuri, dar care era frecventat de cerșetori și de călători care îl traversau pentru a intra în Londra pe o scurtătură. Lângă Moorefields era Finsbury Fields, un teren pe care se antrenau arcașii. Mile End
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
află la locul de formare. Depozite secundare de lut au fost mutate de eroziune și de apă din locul lor primar. Argila împiedică proliferarea microbilor sau a bacteriilor patogene. Egiptenii foloseau argila la mumificare, cunoscând acțiunea sa antiseptică. Argila captează, drenează, apoi elimină impuritațile din țesuturi, sânge sau limfă. Ea constituie un pol de atracție pentru factorii morbizi. Această substanță este dotată cu ceea ce numim , inteligența naturii , . În cazul unei răni sau leziuni, ea elimină țesuturile bolnave și distruge germenii periculoși
Argilă () [Corola-website/Science/307808_a_309137]
-
și cu numeroase albii părăsite. Caracterul esențial este dat de faptul că luncile au o lățime foarte mare, devenind uneori comune pentru două râuri vecine (lunca Argeș-Sabar). La sud-vest de Argeș, câmpia se înalță mai mult față de văile care o drenează, urmând o înclinare nord-vest - sud-est, relativ similară cu cea a piemontului pe care de fapt câmpia îl continuă; este o porțiune din Câmpia Găvanu - Burdea. Rețeaua hidrologică din județul Dâmbovița aparține la două sisteme hidrografice distincte: cel al Ialomiței, în
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
bazin de 636 km2 și o lungime de 67 km, iar la ieșire o suprafață de bazin de 1120 km2 și o lungime de 157 km, confluența cu Argeșul fiind însă în afara județului Dâmbovița. Interfluviul dintre Dâmbovița și Ialomița este drenat, în zona de câmpie de Colentina și Ilfov, afluenți ai Dâmboviței, cu care se unește în județul Giurgiu. Un alt afluent important al râului Argeș este Sabarul, care își culege apele de pe teritoriul județului Dâmbovița și pe care îl părăsește
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
este Sabarul, care își culege apele de pe teritoriul județului Dâmbovița și pe care îl părăsește în apropierea comunei Potlogi, unde are o suprafață de bazin de 740 km2 și o lungime de 65 km. Partea de sud-vest a județului este drenată de râurile din zona superioară a bazinului Neajlov, afluent al Argeșului, cu care confluențează în județul Giurgiu. Debitele medii multianuale specifice variază pe teritoriul județului între 20 l/s*km2 în zona înaltă a Munților Bucegi și 5 l/s
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul Ocna de Jos pe lângă drumul actual, dar după prăbușirea unui aliniament de doline aceasta a modificat traseul pârâului și a drenat și lacul dintre cele două Ocne.
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Allier, Cher, Indre și Vienne. Alte râuri ce își au izvoarele în această unitate derelief sunt Dordogne (cu afluenții Corezze, Cere și Dronne), Lot și Tarn, ultimele două vărsându-se în fluviul Garonne.Partea estică a Masivului Central Francez este drenată de apele fluviului Rhône împreună cu Saône și de afluenții acestora (Ardeche, Gard și Ouche). O mare parte a acestor cursuri de apă sunt amenajate hidroenergetic, iar numeroasele canale care fac legătura între ele (de exemplu Canal du Midi) asigură transportul
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
domină zona. Mai există și numeroase văi laterale care pornesc de la valea principală. Acestea variază de la văi înguste și îndepărtate la cele relativ populate și circulate. Cincizeci dintre piscurile montane depășesc 4.000 m, și există și numeroși ghețari. Ronul drenează valea principală de la est la vest până la Martigny, apoi în unghi drept până la gura de vărsare în Lacul Geneva. După micul orășel Saint-Maurice, malul nordic al râului ține de Cantonul Vaud. Valea principală este mărginită de Alpii Bernezi în nord
Cantonul Valais () [Corola-website/Science/303756_a_305085]
-
în est cu Piciorul Caprei (1804 m) și în nord cu Vârful Țiganului (1736 m). Râul Vișeu își are izvorul sub pasul Prislop, la 1414m altitudine și se varsă în Tisa lângă localitatea Valea Vișeului la circa 330 m altitudine. Drenează un bazin hidrografic cu o suprafață de 1606 km 2 , desfășurat între Munții Maramureșului în est și Munții Rodnei în sud. Vișeul are o lungime de 80km și până la Borșa-Moisei, se mai numește și Borsa sau Vișeuț. În zona de
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
din Munții Maramureșului, se formează din izvorul Boului și izvorul Munceii Albi. Are 62 km lungime, este cel mai important afluent al Vișeului cu debit mai mare decât acesta. Vaserul trece peste linia marilor înălțimi dintre Pietrosul Maramureșului și Toroiaga. Drenează o suprafață de 422 km 2,are o lungime de 42 km și un debit mediu de 9 mc/ s. Valoarea deosebită a acestor bogății naturale este dată de marea diversitate calitativă și cantitativă a mineralizațiilor, precum și de calitățile terapeutice
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]