264 matches
-
în gândul ei. Eu cred ca e Apostolul lui Iisus. Sunt copil toată viața și chiar după ce aceasta ia sfârșit. Copilul ei. Am o viață de dedicat. Ei. Și pentru că destinul de om e unul greu, amintirea despre ea e drob de zahar în sare. Citește mai mult MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEUDoi îndrăgostiți: eu și mamaMă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
în gândul ei. Eu cred ca e Apostolul lui Iisus. Sunt copil toată viața și chiar după ce aceasta ia sfârșit. Copilul ei. Am o viață de dedicat. Ei. Și pentru că destinul de om e unul greu, amintirea despre ea e drob de zahar în sare.... XXI. VIORICA POPESCU (BRAȘOV) - PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNAȚIONAL "MEMORIA SLOVELOR", EDIȚIA A II-A, 2016 - SECȚIUNEA POEZIE, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2083 din 13 septembrie 2016. VIORICA POPESCU (Brașov) - PREMIUL III la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
copilărie și, îndulcit fiind, nu-mi displăcea deloc. Firește că mă grăbeam și pentru că știam că undeva afară aștepta cuibul pe care-l pregătisem cu o seară înainte pentru cadourile aduse de iepuraș, dar la fel mă bucuram și de drobul cu hrean, friptura și ciorba de miel și cozonacul pregătit de mama. Și, ca-n fiecare an, ardeam de nerăbdare să ciocnim ouăle și să aflăm cine va fi desemnat ”campion”, rămânând cu oul întreg. În zilele de primăvară, când
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
-n ogradă, Pe cuvântul meu de-onoare! Deși tâmpla mi-e căruntă Și-mi stătea mai bine-acasă, Spre sfârșit, m-am dus la nuntă Și m-am așezat la masă. Vin?... am prins o picătură! Carne? ...câteva ciolane! Și un drob de răcitură, Ce-am găsit printre castroane. Și, aici, fără vreo treabă, N-am stat mult, vreo oră-două, M-a ținut de vorbă-o babă Ce mi-a spus, v-am spus și vouă! Depănând povestea toată, Că era bună
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
îmi place să mânânc urzici, dragavei și alte verdețuri din care se fac mâncăruri delicioase. Îmi place primăvara, pentru că întodeauna se sărbătoresc sfintele Sărbători de Paști. Îmi plac pregătirile de Paști, vopsirea ouălelor, prepararea mâncărurilor cum ar fi cozonacul, pasca, drobul din carne de miel, prepararea fripturii de miel, prepararea sarmalelor, a prăjiturilor și a diferitelor mâncăruri tradiționale. Îmi place seara de Înviere, slujba sfântă care se face în această seară mare, cănd mergem la biserică. Îmi place atunci când preotul împarte
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
și are o foarte mare putere de asimilare, de memorare. Și de acum apar oamenii cu idei. Idioții, dacă-mi permiteți asociația de idei. - Bătaia-i ruptă din rai - Drepturile omului ... care muncește - Înfofolirea să nu răcească odorul - Leagănul și drobul de sare Și alte multe idei care de care mai șugubețe. Oare unde-i adevărul? Și mămicile au idei năstrușnice. De exemplu una le clasifică pe toate în”mame bune” și „mame inteligente” Articolul u-i lipsit de logică. Mi-
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
omule ! Ce poți astăzi mai lasă și pe mâine. Am dreptul să mă revolt, că tot nu mă ia nimeni în seamă. Și iată-mă singur, liber, fericit și incandescent de naiv, așa cum îi stă bine unui miel gata de drob pentru papilele gustative ale unor vârcolaci politici. Cine trece prin fața primăriei nu e, musai, primar. Așa că, mă revolt, deci exist ... ca mână de lucru. Mână, birjar ! Mânați, măi ! Hăi, hăi ! Janet Nică Referință Bibliografică: ÎN PREAJMA / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN
ÎN PREAJMA de JANET NICĂ în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348805_a_350134]
-
fost tăiat. Isus e în mormânt. Cozonacii se întrec în arome. Ouăle îți surâd pastelat pe platou. Vinul are brumă pe sticlă. Cum să reziști tentației de a gusta câte puțin din toate? Miroase a ciorbă de miel și-a drob. Friptură numai ce trebuie pusă în cuptor. Toate sunt pregătite. Domnul Iepuraș a golit toate supermarketurile de cadouri legate cu fundițe roșii. Cutii și cutiuțe colorate. Fleacuri, nimicuri, gablonzuri. Aaaaa...gospodina a uitat sau n-a prea avut timp să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
neamul nostru creșterea oilor era o tradiție respectată cu sfințenie. Acolo, prin munți, pe la amiază, sătul de zbenguială prin păduri și goluri alpine după afine, zmeură și fragi ale căror bobițe le înșiram pe un pai, adormeam cu capul pe drobul cu sare, de unde lingeam împreună cu oile... Așa au fost anii copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
cel mai înalt reper, Cu fruntea sus prin toate să trec și să răzbesc Să nu dau înapoi atunci când pătimesc... M-ai învățat să cânt cu sufletul senin, Când rănile mă dor răbdării să mă-nchin. Să mă feresc de drobul de sare ce se vrea Străjer cu rang înalt, chiar lângă ușa mea! Tu ești Minunea care deschizi fereastra minții Și mă ajuți să văd cum trec smeriți Părinții, Când toaca bate-n lemn și-i cheamă în biserci Se-adună-n
TU EȘTI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372243_a_373572]
-
Vin toți?Și vor să vină la bisericuța asta mică a noastră?Și vin chiar toți? Da', eu tot fasole le dau, că e Săptămâna Mare!Iar pe Costică îl pun să sape nițel grădină iar pe Maria să facă drob ! Cozonacii îi fac tot eu ! Iar pe Ion ... - Stai ușor,Dada....ușor...ușor...Stai că-ți spun.... - Ce-ți e și cu calculatoarele astea, nu mai ai nevoie de postaș! Cum de s-o putea așa ceva??!! Undeva , într-o dimineață
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scăpă cu viață. - Bine m-ai învățat, om bun! Pentru un lucru de nimica era să-mi ucid vaca. Așa, drumețul nostru mirîndu-se și de astă mare prostie, zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că inundațiile de-acum mai an au avut ca urmare firească amenajarea unor nu neapărat olandeze diguri, hop, sîntem surprinși peste noapte de aceleași tragice și descalificante neputinți. Doar indolență? Doar resemnare? Să stăm, oare, predestinat ca în povestea tragicomicului drob de sare humuleștean, gata oricînd să cadă peste plodul din covată să stăm deci cu mîna la gură, nici măcar încercînd a-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
două mii de ani. Și nu sînt semne că am putea dispărea în încă pe-atîția. Cum nu facem parte din tagma celor ce tot îngroașă rîndurile plîngăcioșilor și panicarzilor, ne place mai degrabă a ne amuza (nu prea mult) cu parabola drobului național de sare, sperînd că se va ivi un Păcală, dar nu unul tot păcălind, de fapt păcălindu-se, ci unul pe cît de isteț, pe-atît de eficient. Care să schimbe tîlcul poveștii. Dar nu se va ivi. 20 aprilie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în papilele cu care, snobi, hulim atît de tare micul? Nu vă mai spun.) Evaluînd, așadar, inegalabila plăcere neaoșă de-a mînca un mic (cu muștar, sau fără? ești întrebat pe terasă), mă surprind (livresc) gîndindu-mă la scena humuleșteană cu drobul de sare. Tot căinîndu-ne, ca cele două, că e gata să ne cadă-n cap, uităm de mici. Uităm că mai există mici. Trei mici, vă rog! Cu muștar. 4 iulie Mă sunase de undeva, de prin R., era la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
168, în 1852 nu erau mai mulți de 200. Ziua de lucru era de la răsăritul soarelui până noaptea, când locul șavgăilor și al rufetașilor era luat de către arestați. În condiții normale, într-o zi de lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la răsăritul soarelui până noaptea, când locul șavgăilor și al rufetașilor era luat de către arestați. În condiții normale, într-o zi de lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru, 140 șavgăi extrăgeau 865 drobi de sare. Un șavgău era obligat să taie pe „zi-noptime” 61/2 drobi de sare, „însă acei ce doresc a se folosi de plată se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline nu puteau depăși decât în cazuri excepționale numărul redus de șase drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se îndeamnă de la sine de taiu și pînă la 25 drobi de sare pe zi-noptime”. Condițiile de viață și muncă erau însă atât de grele, încât lucrătorii de la saline nu puteau depăși decât în cazuri excepționale numărul redus de șase drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care în 1854 Appert i-a văzut ieșind din mine „nenorociți, cu totul zdrobiți”, nu puteau da în muncă decât un randament foarte scăzut. Numai printr-o exploatare crâncenă, Moldova precapitalistă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru cunoașterea relațiilor dintre muncitori și patroni. De altfel, condițiile de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi boi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon, ploscă, cobză, lăută, obor, nedeie, zbor, ocol, corabie, cârmă, plută, pivniță-beci, zemnic, ispravă, treabă, pagubă, scump, spor, cârciumă (slav)-han (turc.)-făgădău (mag.). Organizarea socială și de stat: stăpân, voievod, cneaz (sl.)-jude (lat.), sfat (slav)-adunare (lat.), jupan
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să știe sau conștient, dar fără să protesteze, era îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi la namiază era scos în bătătura satului, salutat cu respect de săteni. Fiul lui, o rudă apropiată sau un cetaș din neam îi punea un drob de mălai copt pe cap și în liniștea abătută a celor de față îi spunea : „Nu te omorâm noi, ci mălaiul ăsta” și brusc, fără să aștepte un răspuns sau să schițeze un gest de șovăială, zdrobea capul bătrânului cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puțin vigilenți În raport cu acel lucru: „Cu cât te străduiești mai mult ca să ții ceva ascuns, cu atât se află mai repede”; „De ce te temi nu scapi”.) „Profeția este, de multe ori, cauza principală a evenimentelor prezise.” (Th. Hobbes) Dacă pică drobul de sare? (Firile panicarde pun Întotdeauna prezentul sub „sabia unui Damocles” nu numai amenințător, dar și catastrofal prin cruzimea lui, astfel că anticipările lor pesimiste le paralizează orice inițiativă.) Teama ascunde adevărul. (În schimb, o conștiință nepătată, care nu are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]