316 matches
-
trei zile, fiecare Sărbătoare religioasă mare, ca urmare păstrez minunata tradiție până azi. Și noi, Degustătorii Avizi Ai Zilelor Libere Nonșiproreligioase, facem același lucru, doar nu vei fi fiind tu mai cu moț decât alții! Primind ceea ce merit, pornesc pe drumeagul noului an, despre care doar numerologii știu ce ne pregătește. Ca în orice dimineață mă postez, pe www.rightwords.ro, ca să mă bucur de cei care au venit pe lume în ziua respectivă. Astăzi, 6 ianuarie, mă așteaptă o surpriză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
trei zile, fiecare Sărbătoare religioasă mare, ca urmare păstrez minunata tradiție până azi. Și noi, Degustătorii Avizi Ai Zilelor Libere Nonșiproreligioase, facem același lucru, doar nu vei fi fiind tu mai cu moț decât alții! Primind ceea ce merit, pornesc pe drumeagul noului an, despre care doar numerologii știu ce ne pregătește.Ca în orice dimineață mă postez, pe www.rightwords.ro, ca să mă bucur de cei care au venit pe lume în ziua respectivă. Astăzi, 6 ianuarie, mă așteaptă o surpriză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
stele.../ ținut de-mpliniri cât mai departe./ Țâșnind ca un vulcan din poezie/țin să râmân poet și-n veșnicie “. (Țintă, pag.31) Ca un drumeț, ,,prin stepe rătăcit”, poetul, ne avertizează că, într-o bună zi, îi vom vedea ,,drumeagul” urcând. ,, Elanul sufletului meu/e zbor semeț prin spații,/entuziast și-avid mereu,/erupții de vibrații.../emoție fierbinte/ Eul e-atunci dinamitard,/ecou divin și ținte. “(Elan, pag. 41) Harul poetic străbate volumul cu acea ardere de tot pe care
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
spun sincer, aurul are tentații mari! Niciodată omul nu e stăpân pe propriile sentimente, dar pe cele ale altuia nici atât, oricât de credincios i-ar fi! La al treilea cântat al cocoșului încălecară pe armăsarii lor și se pierdură pe drumeagul ce ducea spre pădure. Din când în când se auzea țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privea curioasă din tufișuri sau fâlfâia din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începu concertul de dimineață
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
lumea cu trai pervertit! Mai ai îndurare și astăzi și ierți când un duh e zdrobit, Nu ții seama Doamne la omul ce piatra în mână a luat, Cu Duhul blândeții spui încă: Te du, ești deplin vindecat!" Căzut în drumeag, plin de tină, cu-o lume în jur ce nu-i pasă, Aștept sub povara de lacrimi, cu dor de-a mă-ntoarce Acasă, Aleargă mulțimi spre niciunde, ghidați de un trai egoist, Doar Tu Te-ai oprit, mi-ai
CÂND SPERANȚELE MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350257_a_351586]
-
derivă Mereu î n l o c u i t ă... Sunt roata spânzurată-ntr-un cui În hambar sprijinită de șură Lâncezind între bălăriile nalte cât casa Asudând în colbul stelar, cea mai inutilă plămadă. Sunt roata Rătăcită pe drumeagul pustiu Căzută-n răscruce de vânturi La intersecția tuturor pașilor Sunt la discreția lunii-n declin Sunt roata sărită din fix Care-și țipă inutil rostogolul Pe meridianele lumii. Sunt roata de gri și de albastru Sunt roata cea tuciurie
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
fi fost practic, cele mai fericit și benefic alese. Așa că în loc să ies din incinta gării, în șosea, și să mă abat în stânga spre Dealul Frumos, pentru a ajunge „În vârf la Cocoș”, unde se află casa scriitorului, eu am traversat drumeagul din spatele gării, și prin grădini, și livezi, trecând peste pârleazuri și escaladând garduri, am urcat până la vila maestrului, pe care am regăsit-o mereu neterminată și mereu în lucru. Nu știam dacă acesta este acasă, dacă este ocupat, dacă are
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
în gândurile lor. Sprijinită de marginea de lemn abia dată la rindea, a căruței ce se legăna ușor în mers, Zina privea printre gene, întinderea aceea aurie a lanurilor de grâu și secară care mărginea de-o parte și alta drumeagul de pământ bătătorit și crăpat de atâta soare. Deși încă dimineață, aerul mirosea intens a pământ încins. Liniștea adâncă, era întreruptă doar de zumzetul miilor de gâze, invizibile totuși în acea lumină orbitoare, care curgea de pretutindeni, inundând pământul și
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
ei și toate se petreceau în bună pace și orânduială în sălașul lor de pe malul râului. Dar într-o zi, de dincolo de dealul Tarniței se auziră sunete crâncene de corn, nechezături și tropote de copite, hămăituri de câini și, pe drumeagul de miază-noapte, se iviră călăreți ciudați, cu ochii pieziși, cu fața gălbejită cum nu se mai văzuseră prin aceste locuri. Pasămite, erau tătarii cei sângeroși, plecați în pradă și silnicie. Îngroziți, locuitorii plecară în grabă peste apă cu mic și
POVESTEA GOANŢEI ŞI A TROTUŞULUI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366506_a_367835]
-
experiență că aurul are tentații mari! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ridică pocalul)Atunci să bem și să pornim la drum! Fiecare își ridică pocalul și-l golește până la fund. EXT. / ÎN PĂDURE / NOAPTE Cadrul reprezintă pe cei patru călăreți galopând pe un drumeag din pădure la lumina lunii. Din când în când se aude țipătul unei păsări de noapte. Câte o bufniță îi privește curioasă din tufișuri, apoi fâlfâie din aripi printre ramurile arborilor. Undeva mai departe un huhurez își începe concertul nocturn
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
de ele. Vă vor ademeni să le îmbrățișați. Nu cedați tentației că sunteți pierduți! Cei patru călăreți se strecoară tiptil printre fantasmele care dansează în jurul lor și care le șoptesc: FANTASMELE:Vino iubitule!... Sărută-mă!... Te invit să facem dragoste!... Drumeagul pătrunde într-o poieniță. Călăreții, continuă să înainteze. CĂPITANUL ARNĂUTU:După hartă aici trebuie să fie comoara. În mijlocul poieniței se află un stejar secular cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Motto: Pe drumeagul din cătun Venea ieri un rus și-un tun; Tunul rus, si rusul tun! (Păstorel Teodoreanu) Nu știu cum se pripășise la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă o cheamă Pusă și înainte de a apărea Lică era ... XIII. PRIETENUL MEU VICHENTIE, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 45 din 14 februarie 2011. Motto: Pe drumeagul din cătun Venea ieri un rus și-un tun; Tunul rus, si rusul tun! (Păstorel Teodoreanu) Nu știu cum se pripășise la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
cu toate astea fugea mai iute ca mine și mă purta mereu în brațe măcar că eram câtă mai șoldanul deoarece aveam vre-o 4 ani, deci eram ditamai flăcăul cum se laudă mămică cu mine. Citește mai mult Motto: Pe drumeagul din cătunVenea ieri un rus și-un tun;Tunul rus, si rusul tun!(Păstorel Teodoreanu)Nu știu cum se pripășise la noi un soldat rus cu numele Vichentie. Cred că a avut un grad mai mare în armată țarista, căci avea o
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
oglindă, tremură de câteva ori și dispare în neșlefuite bucăți de lumină. Nu-mi loviți umbra! nu are nicio vină; prieten de soi, mă-'nsoțește tăcută, numărându-mi pașii în gând, din doi în doi. Precum toiagul unui orb orice drumeag îl ține minte; la fel ca el, pe lângă mine o ia 'nainte spre-acel peron fără siglă, rece și pustiit, unde niciun tren n-a venit, dar nici n-a plecat, de parcă blestemul singurătății l-ar fi năpădit ca ciulinii și
NU LOVIŢI UMBRA de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352263_a_353592]
-
de pofte, cad la pământ. Nu ajungi la Dumnezeu cerând pâinea cea de toate zilele, ci renunțând la hambarele lui A AVEA pentru cristalinitatea lui A FI .Narativitatea și lirismul nu sunt poteci spre Dumnezeu.Nici pățaniile filosofiei nu sunt drumeaguri de urmat. La Dumezeu ajungi prin înghețare instantanee, prin fulgerație nonverbală, prin scurt-circuit de memorie, prin uitarea bruscă a posesiei. Se spune că Sfântul Augustin s-a hrănit, câteva săptămâni, cu cântecul unui greier. Se pare că la CRISTALINITATEA DIVINĂ
CRISTALINITATE de JANET NICĂ în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351132_a_352461]
-
mit De care v-ați drăgostit, Purtat în inimă cu dor Spre bucuria tuturor. Din al dragostei ei fruct Carte bună ați născut Și-n tipar văzu lumina Mare „Dor de Bucovina”! De pe-al Oltului meleag Veni Malciu pe drumeag În suflet cu omenia, Adâncind prietenia. La toți carte-a oferit Precum dânsul și-a dorit, Căci în ea-nflori grădina Dorului de Bucovina. Prieten drag, îți mulțumesc! Și volumul recitesc. Precum Arghezi-acum rostesc Carte frumoasă, te iubesc! Pe autor
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
presus de toate, i-a dăruit doi copii minunați. Sigur, această pierdere generează stări de neliniște, confuzie, dezechilibre create de un gol imens: “Nu-mi regăsesc echilibrul / și bâjbâi în mersu-mi nesigur / pe-nguste poteci, lipsite de soare, / ori umed drumeag pe care merg singur...” încercând zadarnic să se refugieze tot într-o formă de suferință mascată - în oarecare măsură, uitarea! Firește, nu este simplu de trecut peste astfel de trăiri; așa cum spune poetul “Când tu nu ești / văpaia soarelui / pălește
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
prestanta,fură râma, și-nțeapă 18. Furtună-n noapte- capricii de Paganini în molidul rupt 19. Săpând fântână bătranu--a dat de apă- își vede steaua Marcela Ignatescu 20 Programul Rabla - o ultimă privire cu lacrimi în ochi Fratila Genovel-Florentin 21 drumeag în pantă - la marginea cerului acoperiș cu mușchi 22 cabană arsă - numai umbrele nopții pe serpentine 23 bancă lângă gard - nicio vorba de taină nu stă mult aici Gabriela Beldie 24 Aniversare- frunzele acoperă mormântul fetei 25 Încă secetă - un
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356043_a_357372]
-
Când treci drumul ca pe-o sârmă Cu mărgele trase-n salbă Și n-ai la căruță cârmă? Fel și fel de decorații Poartă țanțoși generalii, Deși ei sunt vinovații Că n-au înflorit curmalii. Cu șareta de la gară Pe drumeagul spre moșie Trece beat seară de seară Fostul bard fără să știe. Tu te dai de ceasul morții Ca vădanele de vineri Care stau în dosul porții Și se uită după tineri. Un tâmplar ce nu-i... acela, Deși îl
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii acestora întocmiseră roțile chervanelor care rostuiau
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
spre vadul Moldovei din dreptul Păstrăvenilor) decât urmând drumurile și potecile imaginare ale satelor miroslăveștene. În zona proximă pădurii de la Boureni, la vreo cinci kilometri spre sud, există și toponimul "La Budăie", atribuit din vremuri uitate unei răscruci de cinci drumeaguri din Miroslăvești, unul din ele fiind cale de legatură, pe același versant de deal, cu pădurea Bourenilor. În acest loc, cuprins în vremuri imemoriale de aceeași pădure legendară, izvoare puternice au săpat râpa adâncă a unui pârâu și au dat
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
Zumzetul albinelor Printre păpădii. Ascult ploaia - Mirosul zambilelor Și mai puternic. La malul mării O barcă părăsită - Cuib pentru rațe. Niciun trecător - Înmiresmând pustiul Regina nopții. Sub luna plină - Lungul cârd al rațelor Sălbatice. Salcâmii tăiați - Albine dând târcoale Păpădiilor. Drumeag de țară - În lumin-apusului Roiuri de țânțari. Frunze arămii - Purtate de valuri Spre nicăieri. Parcul părăsit. O cioară ciugulește Umbra statuii. Referință Bibliografică: Livia Ciupav / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011
LIVIA CIUPAV de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355161_a_356490]
-
prin ochii tăi senini. În ochii tăi mai caut o speranță Și mă strecor în luciul lor curat, Găsesc o poartă către siguranță Al cărei lacăt stă neferecat. În ochii tăi de caut o iubire Plutind sfioasă înspre veșnicii, Găsind drumeagul către fericire Sunt umbra ce te cheamă să revii. Tu ești lumina dorurilor mele, Oglindă spre tărâm dumnezeiesc... Furtună, amintiri, potop de stele Și pace ochii tăi îmi dăruiesc... DE CE ? Întreb: de ce te naști în gândul meu Și picuri veșnicie
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
țara Ciocoii cei noi se-mbuibară pe rând Din pântecul ei, i-au lăsat doar povara, Bir greu, umilință și pruncii plângând. Doamne, te rog, ocrotește-mi meleagul Țâșnească din stâncă iar spirit de daci Deschide-ne poarta, ne-arată drumeagul Căci demni am rămas, chiar de suntem săraci! SUNTEM... Suntem vremelnici pe acest pământ - Suflete caste pe altar de fluturi Sau poate frunze rătăcite-n vânt În toamnele brumate de pe ciuturi, Fulgi osteniți când dorurile curg În ierni pustii, și
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]