432 matches
-
Wilson exprima neîncrederea. — Bei ceva sau nu? a strigat nepoliticos Amory. Au pornit amândoi În căutarea barului. — Un highball cu whisky de secară. — Eu mă mulțumesc cu un cocteil Bronx. Wilson a mai băut un cocteil; Amory a dat de dușcă mai multe pahare. Au hotărât să stea undeva jos. La ora zece pe Wilson l-a Înlocuit Carling, din promoția 1915. Amory, al cărui cap se Învârtea splendid, așternând peste părțile vătămate ale spiritului său strat după strat de satisfacție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
spus că, după părerea sa, oamenii sunt irezistibil atrași de sinucidere când au o sănătate precară. Propunerea lui Amory a fost să comande fiecare câte un cocteil Bronx, să amestece cioburi de sticlă În băutură și s-o dea de dușcă. Spre ușurarea sa, nimeni n-a aplaudat ideea, așa că, terminându-și highball-ul, și-a proptit bărbia În palmă și cotul pe masă - o poziție de dormit foarte delicată, greu observabilă, se liniștea el - și a alunecat Într-o amorțeală profundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
l-a trecut un fior. - Să nu vorbim despre asta. Zilele mohorâte de toamnă mă deprimă Îndeajuns. Se părea că și Jill era de aceeași părere. - Doug ăsta-i cam posomorât, oricum, a comentat ea. Spune-i să tragă o dușcă mai lungă. E alcool bun și-i greu de găsit În zilele astea. - De fapt, Amory, am vrut să te Întreb unde stai... - Păi, la New York, cred... - Nu, mă refeream la seara asta, fiindcă, dacă n-ai Încă o cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o cafea bună, aburindă, ca pe una pe care o dorești și o savurezi. Acolo a murit Nic. În brațele mele a murit. M-a rugat să-i aduc o sticlă de bere, i-am adus-o, a dat o dușcă pe gât, a respirat ușurat și a murit zâmbind, lăsându-se ușor, plutind parcă. A fost un fel de relanti, ca într-un film despre clipe trăite și care lasă un gol imposibil de umplut. Moartea lui Nic a rupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
sugestii ca să-i facă pe oameni să vină la sediu? — Aici ai și tu dreptate. Cu un zâmbet larg, Arthur Nebe făcu să apară din buzunarul de la piept o sticluță metalică aplatizată: — Bei? — Mersi, nu zic nu. Am înghițit o dușcă zdravănă din alcoolul distilat oferit cu solicitudine de către Reichskriminaldirektor și apoi mi-am scos țigările. După ce am aprins câte una pentru amândoi, am ținut bățul de chibrit în sus câteva secunde. — Nu e nicidecum un loc căruia să-i dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
când visează despre munca lui din tinerețe, nu mai poate dormi, se trezește. Într-adevăr, după 4-5 secunde, Felix S 23 deschise ochii, duse o mână la spate, scoase de acolo o sticluță concavă pe care scria „Shell”, trase o dușcă bună și-și aprinse luminile de poziție. — Bună dimineața, spuse morocănos Felix S 23. — Da’ văd că vă respectați de cum se crapă de ziuă, zise roboata uitându-se cu înțeles la sticluță. — Sufăr cu bujiile, mormăi Felix S 23. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Îmi pare rău, zise Felix S 23. Asta este, ce să-i faci, oftă bărbosul și scoase din buzunarul de la spate o sticlă plată. Nu beți doamnă? — Mulțumesc, nu prea obișnuiesc, zise Getta 2. — Păcat, făcu bărbosul și trase o dușcă. E whisky „Haley”, de vreo 50 de ani. Ia zi-i ceva, măi Pavka, din chestia aia. Blondul puse jos „Lauserul” și-și trase în față balalaica. — Cântați și voi? se întoarse bărbosul spre roboți. Hai că-mi sunteți simpatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
-i adevărata amiază - acolo unde lumânarea și-a tocit - întru lumină - toată ceara TĂRÂM copacii - pe-un tărâm haìn și nins cu făclìi de promoroacă s-au aprins iar câinii gerului din làturi mușcă paznicu-n ceruri a mai tras o dușcă palat de gheață și colibi de frig încremenit-au preajmă șarpelui covrig răzbit de vise - nu se-nalță glas iar dinspre-ocnìța zării zeii nu fac pas din pușcăria albă nu-i scăpare unde-au fost chipuri - orbii-au dat cu
STIHURI ŞI COLINDE de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363849_a_365178]
-
De departe auziră zgomotul stufărișului zdrobit, însoțit de niște sunete atât de tânguitoare, că li se ridică părul pe ceafă. -- Ia, dă încoace puțin plosca aia, ceru paznicul. Nelu ascultă docil, privind cum omul miroase lichidul înainte de a trage o dușcă zdravănă. Îmbărbătați și încălziți după golirea sticlei, cei trei, alunecară ca nălucile spre locul devenit extrem de periculos odată cu apariția extraterestrului. De data aceasta, fascicolul gros de lumină seceră stufărișul ca un far, dezvelind privirilor tot malul. Dintre tulpinile scuturate zdravăn
ARĂTAREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362999_a_364328]
-
sau dintr-o sticlă groasă care proveneau de obicei din borcane de muștar sau dintr-o sticlă groasă care se ciobeau mai greu și mai rar erau din sticlă subțire. Aici la ieșirea din șut, minerii se opreau pentru trage dușca de rachiu alb sau alte băuturi spirtoase neapărat tari și mai rar bere, căci aceasta nu se găsea decât la zile mari. Consumatorii fiind deopotrivă mineri, vagonetari, maiștri sau chiar ingineri. Printre aceștia își desfășurau activitatea și diverși informatori. Turnător
MINERII, SAU ,,FEŢELE\ NEGRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360776_a_362105]
-
Amintesc asta din cauza că nea Petre făcea notă discordanta printre ortaci.Se prezența la șut primul, intră în vestiar, isi dădea jos cioarecii, cămașă lungă după ce a desbracinat-o de chimir, apoi îmbracă tacticos salopetele negre de cărbune, măi trăgea o dușca din clondirul cu rachiu, de care nu se despărțea niciodată, dar fără a abuză,doar așa, să-și facă curaj, bagă sticlă în traistră, o încuia în vestiar și se prezenta la lămpărie, de unde își lua în primire lampă de
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
-i întoarcă de la groapă! În mâna dreaptă ținea sticla de rachiu pe care tocmai o primise de la colegul lui. A scuturat-o de câteva ori, privind cu interes mărgelele care se ridicau deasupra. Duse la gură sticla și trase o dușcă, două, trei ... - Bun rachiu; prună curată, a-ntâia! - Păi, n-are coana primăriță marfă bună? - Are, dacă ea n-o avea, atunci cine să mai aibă? E femeie de treabă. - Si cine zici că a putrezit aici, la fundul gropii
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ta te-a cam trădat... Toate-au rimă doar cu pat... Pat de pușcă, stai în cușcă, vezi că cineva împușcă, și mai tragi o dușcă; om serios, te-ai îmbătat, toată viața ai fost beat, te culcai cu ea, cu clipa, ea-și strângea aripa și zbura sub nori buclați, la alți băieți, mai talentați, la amanți și vieți reale, care-n seamnă trei parale
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]
-
Mocanu, Culiță Ușurelu, Paul Spirescu, Marin Moscu, Adrian Botez, George A. Stroia, Ionel Marin, Gheorghe Sucoverschi, Petrache Plopeanu, Marina Raluca Baciu, Camelia Ciobotaru, Ionel Moni Constantin, Dan Movileanu, Rodica Soreanu, Ionel Sebastian Dogaru, Nina-Elena Plopeanu, Petre Abeaboeru, Constantin Toma, Constantin Dușcă, Toma Barbăroșie etc, etc... Credeți-mă numărul lor este dublu, dar mă opresc aici, confirmând încă o dată, prieteniile de circumstanță pot fi cele mai statornice. Și, mă întorc la subiect, dorind prietenei de circumstanță, limba română: să ne trăiești mijloc
PRIETENIE CIRCUMSTANŢIALĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367054_a_368383]
-
morun cu file de anchoa, iar midiile marinate în sos de usturoi i se păreau mai bune amestecate cu pasta de somon afumat și cu ficatul de cod. Plescăia de plăcere și, din când în când, mai ardea câte o dușcă de techilla. Pe figura sommelier-ului se lăbărța un rânjet de satisfacție în timp ce chelnerii arătau ca niște statui din templele budiste. După un timp mârâielile de plăcere se mai domoliră, domnul ministru se șterse la gură cu un colț al feței
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
Nici măcar la o asociere spre a cultiva mari holde în loc de mici parcele. Dincolo de păduri, în vestul lanțului carpatic, omul cinstește munca și respectă avutul rezultat din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în joc întreaga Transilvania, nicidecum „Ținutul Secuiesc”. Transilvănenii constituie o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
Prof. Dr. Liviu Nedelcu. Ca de fiecare dată, evenimentul s-a bucurat de prezența unor scriitori de seamă din Vrancea, din țară, dar și din străinătate. Amintesc aici pe Acad. Prof. Cristian Petru Bălan, venit special de la Chicago, poetul Constantin Dușcă, poetul Anton Soare, poeta Rodica Soreanu, poetul și editorul Constantin Marafet, inginerul Sandu Cotea, poetul Victor Rotaru, poetul Gheorghe Suchoverschi, profesor Mircea Paraschiv, scriitorul Gheorghe A. Stroia, dr. Adrian Popescu din jud. Suceava și mulți alții. Moderatorul evenimentului a fost
ANA MARIA BENTEA: FESTIVALUL CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA ŞI-A PREMIAT CÂŞTIGĂTORII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352283_a_353612]
-
în înaintarea sa de neoprit, cană după cană, din vinul cel de culoarea mierii, totul cu voie bună, însoțite fiind de binecuvântările doamnei, rumenă în obraji ca un măr ionatan, deoarece, normaal, la bucătărie mai trăgea și ea câte-o dușcă, așa ca omul prins de fericirea muncii. Aceste aspecte nu mirau pe nimeni, deși tot satul știa cam cât de darnici sunt, în general, soții Duluman, dar mai cu seamă doamna, cea care dacă-i fura cioara o prună din
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
forțelor opresive dintr-un iulie parizian aflat în plină blocadă. Dacă în Conu Leonida față cu reacțiunea (sau în alte povestiri), se merge la „revuluție” ca la o manifestare pașnică, lumea având răgazul de a mai trage și câte o dușcă în bodega „La trei struguri tricolori”, unde un cocoș, plin de o infatuată responsabilitate, bate cadența Marsiliezei, spre amuzamentul și buna dispoziție a clientului, de data aceasta evenimentul nu mai are conotația pe care o dă de obicei autorul, și
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
altul, mai bine după mine. Nu? Și uite-așa, conform principiului „Hoțul, paznic la pepeni să-l pui”, m-am trezit cu mine-n poartă. Și treaz am rămas. C-aicea nu mai merge ca-nainte, să mai tragi o dușcă printre rafturi. Acuma tre’ să stai băț în poartă și, când intră ăia, să-i miroși, să-i adulmeci, ba, la unii mai dubioși, le pui și fiola. Păi da! Uite-așa m-am trezit că strigă unu’ după mine
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
vînzare luase Un lup, un ied și o varză. Nevrând nici una să piarză Și nefiind nici călare, Vrea să treacă un râu mare...” După ce au traversat, La un han au înnoptat, Iedu-n țarc, lupul în cușcă, Iar țăranul la o dușcă. Înainte să se culce, Lupu-ncepe vorba dulce: “Voi să știți că ăst țăran Are suflet de tiran, Mâine o să ne omoare. Haideți la lupta cea mare, Suntem frați într-o cetate Și-avem drept la libertate.” Varza, cu priviri
LUPUL, ŢAPUL SI VARZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1324 din 16 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352152_a_353481]
-
ce nu se lăsa atras de viciul său, și-l mai plesnea cu câte-o palmă peste cap - spune zâmbind nea Mitică - dar fetele, surorile lui, culmea: de-abia așteptau să meargă la oraș, ca să mai tragă și ele, o dușcă!” Vasile era diferit. El iubea cărțile! Le răsfoia cu mare drag, simțind mirosul de cerneală și desfătându-și sufletul citind. „Da, eu seamăn cu mama! - spunea el trist și totodată mândru - mamei îi place să citească, iar dumitale-ți place
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE, de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356448_a_357777]
-
dat o orhidee, Când lunca-i plină de muscele?!.. Nici la cuvânt, nici la idee, Nici la iubire n-am bretele; Sau vrei să-ți pregătești mormântul?!... Inima mea nu-i cimitir! Ca să-nțelegi cum vreau cuvântul, Mai bea o dușcă din potir Și umblă-te cu tot cu gânduri, Și... dacă-ajungi la mine-n ram, În juru-ne, cădea-vor ziduri, Și vom trăi ca-n zi de hram... Și nimeni să nu ne găsească, Prea...cu toți eram cununați; Și orhideea reînflorească
ORDIHEEA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354977_a_356306]
-
el, tutun?! De ce nu fac și eu un joc De zaruri, cărți, poate canastă Că toate astea la un loc Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi place măcar remmy Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii, Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere Deschise conturile ca să Închizi o gură de muiere?! De ce nu-mi place ce se poartă
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355493_a_356822]
-
de ambarcațiune. In această calitate pot da certificate de căsătorie celor care le solicită și chiar binecuvântarea nupțială în numele Domului Dumnezeul nostru. Din păcate numai în apele internaționale care sunt prea departe de noi. Dă-mi voie să iau o dușcă în cabină. Te voi aștepta acolo un oricare din cele două grade de libertate te-ai afla. - Cred că mi-ar servi și mie o dușcă. Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]