342 matches
-
Persoana se Împlinește prin dedublarea sa. Dubletul este Începutul oricărei acțiuni, dar, În același timp, este și un act inițiatic, o deschidere, Între condiția Îndeplinirii de sine. Oricare din acțiunile celor de mai sus au ca moment inițial dedublarea, iar dubletul este anulat o dată cu Încheierea acțiunii. Dubletul este, prin urmare, condiția esențială a Împlinirii unei misiuni a persoanei umane. Care este, prin urmare, semnificația dublului? Pentru ce este el necesar? Care sunt virtuțile sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dubletul este Începutul oricărei acțiuni, dar, În același timp, este și un act inițiatic, o deschidere, Între condiția Îndeplinirii de sine. Oricare din acțiunile celor de mai sus au ca moment inițial dedublarea, iar dubletul este anulat o dată cu Încheierea acțiunii. Dubletul este, prin urmare, condiția esențială a Împlinirii unei misiuni a persoanei umane. Care este, prin urmare, semnificația dublului? Pentru ce este el necesar? Care sunt virtuțile sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja. Nu vom face decât să le
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
urmare, condiția esențială a Împlinirii unei misiuni a persoanei umane. Care este, prin urmare, semnificația dublului? Pentru ce este el necesar? Care sunt virtuțile sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja. Nu vom face decât să le reformulăm sintetic. Dubletul are ca rol scoaterea În evidență a unor aspecte particulare ale persoanei, a unor virtualități Închise În aparenta structură unitară a acesteia. Dar dubletele ne dovedesc că persoana nu este constituită unitar, că este formată din părți cu semnificație psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sale? Acestor Întrebări li s-a răspuns deja. Nu vom face decât să le reformulăm sintetic. Dubletul are ca rol scoaterea În evidență a unor aspecte particulare ale persoanei, a unor virtualități Închise În aparenta structură unitară a acesteia. Dar dubletele ne dovedesc că persoana nu este constituită unitar, că este formată din părți cu semnificație psihologică și morală diferențiate după criterii valorice, și că aceste părți, se dispun sau ies la iveală, În funcție de circumstanțele vieții individului. Ele aparțin aceleiași persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mine complementaritatea care mă Întregește, mă definește, Îmi dă stabilitate și siguranță de sine, ajutându-mă, În felul acesta, să pot acționa, să pot Înainta și să pot realiza ceea ce mi-am propus. Aceasta se poate desprinde clar din cazul dubletelor la care ne-am referit deja. În plus, dublul este sursa Încrederii, a siguranței și a speranței. Eu resimt dublul ca pe ceva care, deși este separat, face totuși parte din mine. Astfel, eu Încetez de a mai fi singur
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deja. În plus, dublul este sursa Încrederii, a siguranței și a speranței. Eu resimt dublul ca pe ceva care, deși este separat, face totuși parte din mine. Astfel, eu Încetez de a mai fi singur, izolat, abandonat. În toate cazurile, dubletul sunt În două ipostaze. Prin aceasta, dubletul se dovedește a fi sursa interioară a ființei mele, care se manifestă plenar prin ea Însăși. Nu este un egotism, ci o deschidere către sine Însuși și, implicti, este o Împlinire de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a siguranței și a speranței. Eu resimt dublul ca pe ceva care, deși este separat, face totuși parte din mine. Astfel, eu Încetez de a mai fi singur, izolat, abandonat. În toate cazurile, dubletul sunt În două ipostaze. Prin aceasta, dubletul se dovedește a fi sursa interioară a ființei mele, care se manifestă plenar prin ea Însăși. Nu este un egotism, ci o deschidere către sine Însuși și, implicti, este o Împlinire de sine. Cuplul De problema dublului este legată cea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
textele literare. Materialul obișnuit pe care se scria era papirusul, făcut din fîșii subțiri tăiate din măduva unei trestii care crește spontan În Delta Nilu lui; papirusul (gr. pavpuro~, lat. papīrus /papyrus, cu o diferență e accentuare care jus tifică dubletul romănesc papír, papírus/pápir ) a fost curent folosit pînă În secolul al VII lea d.H., fiind Înlocuit cu totul abia prin secolul al XI-lea, cînd a Început fabricarea hîrtiei din bumbac (de origine orientală). Forma uzuală era cea de
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
trebuie să ținem cont de faptul că un sul con ținea, de pildă, un singur dialog platonic de lun gime moderată sau o dramă atică; În plus, nu avem de unde să știm În ce măsură bibliotecarii adoptaseră sistemul de a-și procura dublete. Dincolo de aceste nesiguranțe, este cert că au făcut mari eforturi pentru a aduna o colecție de literatură greacă ce tindea către completitudine. Există anecdote care aruncă o lumină asupra spiritului În care erau conduse afacerile bibliotecii. Se spune că regele
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
simplu exercițiu de oratorie, nu se sfiesc să recomande folosirea proverbelor, a calamburului pe scară largă. Din această ecuație nu putea lipsi nici limbajul obscen, manifest al spiritului liber de orice constrângeri ori formă de cenzură. Și literatura medievală cultivă dublete parodice, pregătind calea pentru marea aventură a romanului parodic renascentist. Transformările hilare pe care le suferă atunci Biblia, în ciuda temutei instituții inchizitoriale, își vor afla ecoul și în romanele secolului XX, când, într-un stadiu al libertății și îndoielii asumate
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
idee șocantă, totuși verificabilă în practică: majoritatea parodiilor medievale nu se inspiră din Antichitate 178, motivându-și aserțiunea prin aceea că, în privința subiectelor abordate, parodia medievală inovează. Ea atacă îndeosebi domeniul religios, specificitatea medievalilor pe acest teritoriu fiind certificată prin dubletele parodice pe care le creaseră în cazul celor mai importante pilde biblice și chiar momentelor de cult. Se cunosc, de pildă, Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, alături de parodii ale unor formulări juridice precum Testamentul porcului, Testamentul măgarului sau rezultate "prin valorificarea
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
traducerea lui Mircea Ivănescu la Editura Univers, București, 1984, vol. I-II), parodie declarată (și magistral concretizată la toate nivelurile: personaje, atmosferă, stil, scriitură etc.) la Odiseea homerică. 64 Amintim aici cazul deosebit de interesant existent în literatura latină, care "crea dublete parodice la toate momentele religiei și ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de aceea, este firesc ca o parte din sememele termenilor din aceeași familie lexicală sau de la termeni complet diferiți să-i fi hrănit cuvântului sensul consacrat prin ritual. Relevant este și faptul că astăzi cuvintele din limbile moderne, derivate din dubletele etimologice amintite mai sus, sunt repere conceptuale definitorii în discursul identitar, dar și în discursul științific despre imaginar - pe care îl putem înțelege ca fiind mai complex decât o simplă paradigmă operatorie, cu diferite variabile specifice (imagini fanteziste, simboluri etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dar și asupra unui alt raport relevant, cel dintre imaginea−copie și imaginea−simulacru (Védrine 19). Pentru phantasia/imaginatio, diferența dintre cele două tipuri de imagini, copie și simulacru, nu era determinantă doar semantic, ci în primul rând conceptual. Aceste dublete de termeni s-au consolidat de fapt pe opoziția îndelung și amplu dezbătută dintre imuabil și devenire, așadar pe o gândire duală, care căuta soluții complementare, în încercarea de depășire a crizelor de ordin ontologic din filosofia greacă. Direct legată
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
puterea nu putea fi recunoscută fără o doctrină prin care să se poată obține adeziunea comunității la dispozitivul ei instituțional. A crede și a te supune, preceptele puterii creștine derivate din teoria lui Eusebiu din Cesareea și componente ale unui dublet simbolic și spiritual, s-au estompat în favoarea dubletului corelativ practicat de instituții, a crede și a guverna. Fundamentul acestei noi viziuni a puterii este atacat vehement în textele iconofile, care contestă nu dreptul credinciosului de a refuza reprezentarea sacrului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
prin care să se poată obține adeziunea comunității la dispozitivul ei instituțional. A crede și a te supune, preceptele puterii creștine derivate din teoria lui Eusebiu din Cesareea și componente ale unui dublet simbolic și spiritual, s-au estompat în favoarea dubletului corelativ practicat de instituții, a crede și a guverna. Fundamentul acestei noi viziuni a puterii este atacat vehement în textele iconofile, care contestă nu dreptul credinciosului de a refuza reprezentarea sacrului, ci dreptul de a guverna un stat creștin în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
sursa lingvistică primară și împrumutul din limba engleză și/sau engleza americană: termenii grecești și latinești conservă conceptele fundamentale, unitățile neologice actualizează trăsăturile conceptuale adiționale. (4) Există un tip de sinonimie specifică termenilor alcătuiți prin autocombinarea afixoidelor: angiocardiografie-cardioangiografie. În particular, dubletele morfematice și lexico-semantice grecești și latine nu se elimină reciproc. Practica medicală atestă egala circulație a termenilor: hemostatic (fr. hémostatique; cf. gr. αίματο-, αίμα "sânge", στατός) și coagulant (lat. coagulans "care încheagă"); amfi- (gr. άμφι-,) - ambi- (lat. ambi-, ambo); hemi
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fr. hémostatique; cf. gr. αίματο-, αίμα "sânge", στατός) și coagulant (lat. coagulans "care încheagă"); amfi- (gr. άμφι-,) - ambi- (lat. ambi-, ambo); hemi (gr. ήμ-) - demi (lat. dimidius) -semi (lat. semi-) "jumătate"; poli (gr. πολυ-, πολύς) - multi-(lat. multi-, multus-). Cronologic, dubletele afixoidale aparțin perioadei de interferență lingvistică greco-latină, începând cu secolul I î. H. Abordând studiul sinonomiei în termenii lingvisticii matematice, din perspectiva raporturilor dintre mulțimi, Narcisa Forăscu (A. Bidu-Vrănceanu, N. Forăscu, 2005: 99-119) a pus în valoare trei tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Chiar dacă, de la A. Smith încoace, economia nu mai este, doctrinar, subordonată moralei (politicii, teologiei), au supraviețuit termenii ce delimitează cadrul general comportamental, în desfășurarea proceselor. 3. Metafora terminologică pe care se fundamentează scenariul "Resurse" este "moneda". În terminologia internațională circula dubletul moneda/moneta - primul având etimon grecesc, cel de-al doilea, etimon latinesc. Ambele forme au dus la același concept metaforic - instrument de plată. Latinescul moneta este un derivat semantic al verbului moneo, ere, ui, itum (a recomanda, a avertiza). În
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale documentelor descrise(R) 525 Notă suplementară(R) 526 Notă de informare privind programa(curriculum)(R) 530 Notă privind alte formate disponibile(R) 533 Notă de reproducere(R) 534 Nota versiunii originale(R) 535 Notă privind localizarea originalelor sau a dubletelor(R) 536 Notă privind finanțarea(R) 538 Notă privind particularitățile sistemului(R) 540 Notă privind modalitățile de utilizare și reproducere(R) 541 Notă privind sursa imediată de achiziție(R) 542 Informații privind statutul dreptului de autor(R) 544 Notă privind
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
i s c u r s u l u i în cadrele lexicometriei, cînd se determină într-un spațiu textual cuplurile formate din două unități de vocabular (cuvinte). Corpusul de texte este decupat cu ajutorul calculatorului, iar apoi se reperează toate dubletele de cuvinte existente. Rezultatele sînt contabilizate cu indicarea frecvenței fiecărui cuvînt și tuturor aparițiilor de cupluri, adică de întîlniri între cuvinte, ce reprezintă cofrecvențele caracteristice textului sau textelor analizate. Apoi, se poate realiza o raportare a ocurențelor totale ale fiecărui
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice minimale sînt numite figuri ale conținutului. După Gérard Genette, figură este devierea între semn și sens, spațiul interior al limbajului; noțiunea de "deviere" este înțeleasă ca spațiul semantic între figurat și propriu. În pragmatică, cuvîntul figură este înțeles ca dublet al noțiunii de "față", ilustrînd interacțiunile, căci pe această noțiune sa bazează teoria politeții lingvistice. Abordarea pragmatică pare cea mai aptă să reconcilieze figuralitatea și discursivitatea, aceasta din două motive: ea normalizează figuralitatea în funcționarea obișnuită a limbajului; ea oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fără distanțarea ironică de sursă laforguiană) supraîncărcîndu-și discursul cu comparații adesea insolite, dar și cu mai facile metafore in praesentia. În cazuri extreme, precum În strofa citată și de E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, fiecare expresie directă Își găsea dubletul metaforic, fapt ce justifica afirmația amintită a criticului, privind acea „facilitate aproape prodigioasă de a se exprima În comparații și imagini” care, „se anulează tocmai prin acumulare”. Se poate spune deci că sămînța ideilor avangardiste În materie de „construcție nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de laborios (sau elaborată, vitalist categoric, dar și teoretizator înverșunat, cu „dublete” temperamentale dintre cele mai neașteptate, d-sa oferă o priveliște intelectuală oricând spectaculoasă. Evadat din poezie, se pregătește poet în critică, prin distilarea prețioasă a scrisului, prin modul indirect al expresiei, prin atmosfera ocultă cu care își împânzește adevărurile, tenace
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sau sociologiei. „Duhul inanalizabil” al creației estetice nu poate fi captat în plasa unor considerații extranee.”5 Criticul este dator să capteze unicitatea operei de artă, timbrul ei inconfundabil, substanța intimă. Streinu a dezvoltat în acest sens teoria originală a dubletelor artistice, care ar fi - în concepția sa - opozițiile tensionale inerente, care dau viață și originalitate 1 op. cit., p. 37 2 op. cit., p. 38 3 op. cit., p. 39 4 Florin Mihăilescu - Conceptul de critică literară în România, vol. I, București, Editura
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]