1,268 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > PRISMĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului PRISMĂ N-am mai cules, în var-aceasta, duzii Și nici măcar, modestă, corcodușa. Din jocul nostru-am alungat păpușa Și viața am vopsit-o în iluzii. În loc de zbor, am preferat cătușa, Curajul e strivit de deziluzii Și-n fum și ceaț-avem numai confuzii, Prea repede sub lacăt punem ușa
PRISMĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1469305806.html [Corola-blog/BlogPost/382505_a_383834]
-
familia-n spate, Știind că, de vrei, se poate! M-au ferit de multe rele, Având ei grijă de ele! Am mai fost și criticat... Viața ei m-au invățat! Unii sunt înstrăinați, Acas' nicidecum uitați, Plecați ca frunza de dud... Strigă și de-abia-i aud... Cea mai dragă de pe lume Mă citește și nu-mi spune... Știe ce eu țin în mine, Dacă-i rău sau dacă-i bine ... Din pusta a bănățeană De mic, o voce mă-ndeamnă: “Trăiește-ți
PLEACĂ ANII ŞI VIN ANII DE FLAVIUS SIMIONESCU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/_pleaca_anii_si_vin_anii_de_corina_lucia_costea_1389284364.html [Corola-blog/BlogPost/346507_a_347836]
-
și-a coborât pijamalele-n călcâie, ni se desfășoară și ni se dezvăluie nudă și cheală cu mâinile la spate. Iarba de lână crudă clipește prin ochiul de rouă cu mâna la ochi, să vadă cum soarele se cațără-n dudul lățos. Pe dâra de zare, pe tăișul ei, zdreanța de nor își rade barba și lăcrimează enigmatic la cântul de mierlă albă, iar cumpăna fântânii din Jghiburoasa s-a modernizat, ”și-a tras” lanț de inox, sătenii acoperind-o cu
I-AUZI PAIȘPE ! DE PUIU RĂDUCAN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1429770644.html [Corola-blog/BlogPost/374959_a_376288]
-
Acasa > Poezie > Cantec > ORAȘUL ÎNVELIT ÎN STANIOL Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015 Toate Articolele Autorului se scutură duzii aerul este siropos îți scriu pe șapte frunze de arțar cu pletele pline de omizi rubiconde, ce îmi devoră sufletul culcat în iarbă, dulce aureolă șuier nopțile șubrede, presar sare pe trotuarul fierbinte cu inima învelită în staniol tu-mi
ORAȘUL ÎNVELIT ÎN STANIOL de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 by http://confluente.ro/angi_cristea_1436594537.html [Corola-blog/BlogPost/377322_a_378651]
-
minimum 15-20 crisalide, fluturi vii/probă sau din 0,25 g ouă/probă; 2. pentru examenul toxicologic, probele sunt alcătuite din 150 g/probă larve muribunde sau moarte, în diferite stadii de dezvoltare, și/sau 150 g/probă frunză de dud/ricin/stejar. f) Prelevarea de probe de larve de insecte din ordinul Diptera (viermi de pescuit). ... Proba prelevată pentru bolile virale, bacteriene, micotice și parazitare ale insectelor utile și pentru efectuarea examenului toxicologic, precum și pentru contaminarea radioactivă constă în minimum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
sticlă sau de material plastic. În cazul în care analiza nu poate fi făcută la locul de prelevare, este necesară conservarea specifică a probelor pentru trimitere la laborator, utilizându-se agenți de conservare. ... e) Probele de floră meliferă, frunze de dud, ricin, stejar și probele de sol se ambalează în pungi de plastic sau în alte tipuri de recipiente închise etanș. ... f) Probele de ouă de viermi de mătase, larve de viermi de mătase ori de fluturi se ambalează în pungi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197573_a_198902]
-
talentul, de tehnica folosită, de gusturile și de finalitatea artei sale, reușind să creeze o varietate de modele și de nuanțe aflate pe grade diferite de stilizare. Prelucrarea lemnului este prezentă de la butoaiele de Cosești Argeș, făcute din lemn de dud, stejar, prun, salcâm, la ghivece de flori, obiecte de tors și de cult religios, mori de vânt, faruri. Uneori cultivarea florilor este îmbinată cu măiestria meșteșugurilor. Astfel ne rețin atenția minighivecele de flori ale tinerilor Stama Mădălina și Antonescu Eugen
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1402824296.html [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
n-a vindecat Trupul și Sufletul Patriei, să acapareze aproape avuția țării: palat, castel, buget, cabane, munți, râuri, curte aristocrată: Casă regală, 140 000 de ha. de pădure și bani pe deasupra...,( El care n-a plantat decât un puiet de dud sterp..., ca cel din parabola Mântuitorului, n.a.), parcă nu ne-ar fi de ajuns: Marele Cioboțică de aur cu sute de mii de ha., Paltin Sturdza-altoitul cu peste 40 000, Culiță-Tărâță-de fag, cu zeci de mii de ha., Olimpia a
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
nu avu nici un efect asupra lui Costel care-și regala papilele cu lichidul din bidon. Părea a fi o palincă de prună iar culoarea aurie nu venea de la reflexele de pe pereți ci de la îmbătrânirea acesteia în butoaie cu doagă de dud. Nu era el, Costel, o enciclopedie a rafinamentului bahic, dar măcar o tărie de calitate putea să o aprecieze. Așa că plescăia încântat și dădea de dușcă din cana de lut. Nu prea mult deoarece, peste câteva minute, era deja muci
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
să mai exiști Trezește-ți fiii dintru letargie... „Nu mai avem nevoie de Cultură”, Spunea trimisul-șef de la Partid, De alte cele Omul e avid Și-n ochii lui ardea atâta ură! DACĂ SUNT TRIST... Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și tare ca piatra și un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni soția sa, în cuptorul de sub dudul de lângă casă. Pâinea, la țară se cocea o dată pe săptămână, să nu se ardă cuptorul prea des. Era criză până și de paie. Și anul trecut ca și anul acesta nu s-au făcut cerealele din cauza secetei din primăvară. Boabele
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României. Articolul 2 În funcție de destinație, terenurile sunt: a) terenuri cu destinație agricolă, si anume: terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantațiile de hamei și duzi, pășunile, fânețele, serele, solariile, răsadnițele și altele asemenea -, cele cu vegetație forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pășunile împădurite, cele ocupate cu construcții și instalații agrozootehnice, amenajările piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumurile tehnologice și de exploatare agricolă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221875_a_223204]
-
dețin în exploatare terenuri cu destinație agricolă, precum și societăților naționale care funcționează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. ... (2) Prin terenuri cu destinație agricolă se înțelege: terenuri agricole productive - arabile, vii, livezi, pepiniere viticole, pomicole, plantații de hamei și duzi, pășuni, fânețe, sere, solarii, răsadnițe și altele asemenea -, cele cu vegetație forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, pășuni împădurite, cele ocupate cu construcții ��i instalații zootehnice, amenajări piscicole și de îmbunătățiri funciare, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174748_a_176077]
-
ce repezi aleargă Și-n goana lor îmi strigă să cânt Ca dorul de vatra de țara mea dragă E mai duios cântat în graiul meu sfânt. Ești vântul ce zburda agale pe case, Prin vie, prin prun sau prin dud, Ce-mi spune că vorbe atât de frumoase În drumul lui nicicând nu se-aud. Ești Patria mea, si cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești și doine, toate mă fac mai bogat, Chiar dacă departe de tine trăiesc, Cu tine-nlăuntru orice
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Ești susurul izvoarelor ce repezi aleargăSi-n goana lor îmi strigă să cântCă dorul de vatra de țara mea dragăE mai duios cântat în graiul meu sfânt.Ești vântul ce zburda agale pe case,Prin vie, prin prun sau prin dud,Ce-mi spune că vorbe atât de frumoaseîn drumul lui nicicând nu se-aud.Ești Patria mea, si cu mândrie cuvântu-ți rostesc! Povești și doine, toate mă fac mai bogat,Chiar dacă departe de tine trăiesc,Cu tine-nlăuntru orice zi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
ceva, care nu seamănă nici cu fluture, nici cu păianjen, cu nimic din ce ai în insectar. - Ehei, este un vierme de mătase! Când eram mică, așa ca tine, părinții mei creșteau viermi de mătase. Îi hrăneam cu frunze de dud. - Dar ce este un dud, bunico? - Este un pom care face niște fructe de culoare roșie, neagră sau albă, zemoase și dulci, când se coc. O să-ți arăt unul, ei sunt foarte rari acum, în vremurile noastre. Viermii de mătase
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Insectarul.html [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
cu fluture, nici cu păianjen, cu nimic din ce ai în insectar. - Ehei, este un vierme de mătase! Când eram mică, așa ca tine, părinții mei creșteau viermi de mătase. Îi hrăneam cu frunze de dud. - Dar ce este un dud, bunico? - Este un pom care face niște fructe de culoare roșie, neagră sau albă, zemoase și dulci, când se coc. O să-ți arăt unul, ei sunt foarte rari acum, în vremurile noastre. Viermii de mătase, după o perioadă de timp
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Insectarul.html [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
tăiat toată dantela de la cearceafuri. Când a venit mama în casă, a rămas înmărmurită văzând mormanul de dantelă în mijlocul camerei și cearceafurile care arătau jalnic. Pe urmă, toată ziua eram în livadă, în vârful pomilor; ba, când adunam frunze de dud pentru viermii de mătase, ba, după fructe și de fiecare dată îmi agățam rochia în crengile pomilor și se sfâșia. Când dudele se coceau, mâncam pe săturate, că se treceau repede. Aveam buzele și limba colorată de la dudele negre. - Bunico
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Insectarul.html [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți. Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plămâni. Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei ... Citește mai mult Tușa Anica stătea în fața porții, cu o mână sprijinită pe baston și cu cealaltă în dreptul inimii, încercând să-și potolească bătăile năvalnice din piept.Când și-a mai revenit, a mângâiat cu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
care se întindeau la soare,ciorchinii mari și copți.Anica merse câțiva pași grei, si acum se odihnea în baston, lăsând aerul din curtea ei să îi pătrundă în nări, adânc, până în plamâni.Apoi a văzut nucul înalt, pe urmă dudul din fața șopronului și colțul casei... VI. MAI TREBUIE...CEVA!, de Mirela Penu , publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. Nu a mai nins de multe zile. În orășelul din câmpie ,vremea era mai mult a toamnă .Doar gerul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mirela_penu/canal [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
va-ntampla mâine Iar astăzi îmi apare că o insulă roșie Un continet, o lume, o părere - Ce își aduce-aminte vag, din când în când De un copil din strada Butimanu, De praful din Intrarea Toporași. Era un tei, un dud, și-apoi un vișin Un bulevard, un parc, si o cișmea - Dar azi, eucalipții îi salut, Și-n buze de ocean îmi scald călcâiul. Gândesc că poate mâine-n univers Vă aprea, în fine, Dumnezeu Ca să opreasc-acest nonsens rizibil A-nchipurilor
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
Și-n buze de ocean îmi scald călcâiul. Gândesc că poate mâine-n univers Vă aprea, în fine, Dumnezeu Ca să opreasc-acest nonsens rizibil A-nchipurilor de geografie și istorie A marilor, și țărilor confuze În care copiii se găsesc, unii în duzi, Alți-n eucalipți, sau arbori de sequoia. Crezând, ca și eucalipții, că sunt siguri Sau ca si teii, că doar ei există pe pământ. O țară și o mare sunt și eu Mai multe chiar, fiindcă pentru mine, Să fiu
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
și vă odihniți acum și să vă iasă din cap prostiile, că mai târziu trebuie să vă duceți cu vaca la păscut! Ați înțeles? - Da mămico! Am răspuns noi iar, cu un firicel de voce și ne-am retras sub dudul din spatele casei. Și acela era un loc preferat de noi pentru discuții private. Ne urcam în dud și în timp ce ne îndopam cu fructele sale dulci negre, murdărindu-ne de suc pe față, discutam ascunși de ramuri, inaccesibile încă micuțului și
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
duceți cu vaca la păscut! Ați înțeles? - Da mămico! Am răspuns noi iar, cu un firicel de voce și ne-am retras sub dudul din spatele casei. Și acela era un loc preferat de noi pentru discuții private. Ne urcam în dud și în timp ce ne îndopam cu fructele sale dulci negre, murdărindu-ne de suc pe față, discutam ascunși de ramuri, inaccesibile încă micuțului și indiscretului Haralamb, pe care ne făcea plăcere să-l ținem la distanță când discutam chestiuni importante. Deși
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
mic, acesta știa să devină foarte incomod pentru noi, așa că trebuia să fim mereu cu ochii în patru. Parcă știa că-i ascundeam ceva, că se ținea ca scaiu după noi, când vedea că îl evitam. Odată ajunși în vârful dudului, ne-am așezat pe același comănac amândoi și Ionică mi-a zis cu voce scăzută: - Ai auzit ce a zis mama? Nu suntem niciunul strigoi, că nu ne-am născut cu tichie. - Am auzit! Păcat! În cazul acesta, va trebui
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]