222 matches
-
de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de az și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... - Se-nțelege. - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, părinte? - Cine? Dracul. S-ar înșela cineva crezând că toate ușurințele călugărilor aveau vro
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
conu’ Grigore, tatăl vitreg al lui George, salvează ce se mai poate salva. George e ucis, din gelozie, de un Glanetaș bucovinean (Ion Vizitiu), Anica își îneacă pruncul în fântâna parcului („grădină a deliciilor”, metaforă a unui Occident imoral), iar duduca Adela, la rându-i, se sinucide, după ce află dedesubturile asasinării fiului său. Personajele nu au decât o psihologie sumară, interioritatea lor e bântuită de furtuni pasionale ori, dimpotrivă, de catastrofe morale care îi duc, în aceeași măsură, la gesturi extreme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
că România a fost "stat agresor" la 22 iunie 1941. Ușuraticul rege Carol al II-lea, în acei ani cumpliți, când România pierdea, rând pe rând teritoriile, era mai degrabă preocupat de vânătoare, de vizionarea unor filme americane și de Duduca, precum atestă propriile note de jurnal. Minoritarii din Basarabia au fost pregătiți din timp pentru întâmpinarea "eliberatorilor", cei mai zeloși, din nefericire, dovedindu-se a fi bolșevicii evrei, încrezători că Moscova le va crea o Republică Sovietică Socialistă Evreiască. Agresiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ideile lui Hașdeu, atitudine propagata (într-o oarecare măsură) până la G. Ivănescu (mult mai echilibrat, insă)8. Tot de Iași se leaga conflictele lui Hașdeu cu Junimea și cu Titu Maiorescu, campania de presă declanșată împotriva sa după publicarea nuvelei Duduca Mămuca... Hotărât lucru, Hașdeu nu era privit cu prea multa simpatie în capitala Moldovei. Indiferent de motivele obiective sau subiective pe care le va fi avut, nu am de gând să-i fac un proces de intenție lui Coșeriu. Oricum
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
nu vrea să audă. Noaptea, în întuneric, orice urmă de curaj îi dispare, mai ales în fața asaltului susținut al elementelor naturale dezlănțuite. (Temerile îi fuseseră alimentate, în prealabil, de istorisirea babei Axinia, care redă, în formă romanțată, îngrozitorul sfârșit al duducăi Safta.) Eroul este catapultat subit într-o atmosferă de coșmar: "O șuierătură de vânt ce auzii fără veste prin horn mă făcu să cred un moment că sunt în mijlocul unei stepe, înconjurat de dihănii". Încatenarea secvențelor generatoare de teroare este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
un simplu prosop agățat la fereastră și scăldat de lumina rece a lunii. Naratorul știe să dozeze suspansul, astfel încât, după aparent liniștitoarea descoperire, tânărul este proiectat în teroarea nedistilată degajată de animarea inexplicabilă a unui vechi portret înrămat: "văzui capul duducăi Safta tremurând în privazul de lemn, parcă era capul viu al babei Axinia; și tremura așa de tare, încât și zulufii, și horbotele îi tremurau s-ar fi zis că era cuprinsă de frigurile morții". Detaliile efectelor fizice asupra contemplatorului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
venea sufletul la gură. Să mă răpăd asupra portretului ca să-l pipăi, să mă încredințez de-i adevărat ce vedeam cu ochii, nu puteam, fiindcă picioarele-mi erau paralizate; vrând, nevrând, trebuia să șed în pat dinaintea figurii hâde a duducăi Safta, care din ce în ce se strâmba și tremura mai mult, și a cărei ochi stinși se pironea asupra mea". Paralizia corporală este urmată de o sugestivă hipnoză, executată de temuta figură din tablou, iar starea de tensiune se
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu numai în modul de a-și conduce partiturile literare spre formule inedite pentru timpul său, cum ar fi pastișa, parodia, eseul sau apologul, ci în chiar dezvăluirea ,nodurilor" care îl leagă, prin intertextualitate, de diferitele surse ale expresivității. În Duduca Mamuca, (,un juvaer", cum apreciază Caragiale) nu numai conținutul atrage atenția, ci și ,inocența" cu care naratorul se expune stilistic. Aluziile sînt străvezii : visurile cele mai ,năstrușnice" îi par curate pagini din Hoffmann sau Edgar Poe, mersul unor conversații seamănă
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10838_a_12163]
-
iar pe lîngă renumele meu de isteț moldovan s-a mai adaos și pe cel de viteaz".25 B.P. Hasdeu scriitor În 1937, Mircea Eliade constata legătura stilistică dintre acest jurnal de primă tinerețe a lui Hasdeu și nuvela sa Duduca Mamuca 26, cu alte cuvinte dintre "însemnările unui iuncher de husari" și "memoriile unui studinte". Și totuși, din punctul de vedere al raportării la etica duelului, diferența este esențială. Tot ceea ce este romantic, dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler din evul mediu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
cu pistol, cu sabie, cu rapieră șspadăț, ele nu prevăd nici o pedeapsă pentru dueluri cu carabină". Duelul imaginar produce o rană imaginară. Protagonistul "rănit" este înfășurat la cap de un doctor prieten și drogat cu "afion". La vederea falsului rănit, duduca leșină de emoție: "Mamuca a căzut în capcana lui Toderiță în însăși ziua închipuitului duel". Și, pentru că tot tîrgul vuia despre acest duel, provocat de salvarea onoarei ei, " Mamuca începu să-i vorbească despe Ťnecesitatea căsătoriiiť". În finalul nuvelei, unul
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
anima se formează după macrocosmul binelui, cum zice Platone, și, prin consecință, puntul de onoare e absurd".27 În fine, o altă legătură a tînărului Hasdeu cu duelul frizează derizoriul. La sfîrșitul anului 1863, același an în care apare nuvela Duduca Mamuca, Hasdeu publică în revista pe care o edita la București, Aghiuță, o anecdotă ușurică referitoare la duel. Este vorba de un text tradus de Hasdeu din franceză, preluat din Almanach du Charivari pour 1864: "Un june cam fricos fu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
al doilea volum, conținînd proza din volume. Din fericire, numai la doi ani distanță, în 1998, apare și al treilea volum al ediției, cuprinzînd tot proza, dar cea din periodice. Prima piesă din sumarul acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
Alessandrescu) încă nedevenit și Urechiă (și, se pare, Nicolae Ionescu, liderul "Fracțiunii libere și independente" din Iași) au declanșat scandalul. Fapt este că în februarie 1863 un substitut de procuror (pus la cale), pe motivul că într-un fragment din Duduca Mămuca redactorul revistei (care era și autor) lașase pasaje licențioase "contra bunelor moravuri", cere că Hașdeu să fie chemat în instanță pentru un interogatoriu, fiind înștiințat de aceasta. Cabala, luminîndu-se, e înștiințat și ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice. Hașdeu se
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
în Comisia Documentala a monastirilor, Lumina întrerupîndu-si apariția. Așadar, acuzațiile de pornografie aduse scriitorilor în anii treizeci ai secolului al XX-lea, cînd unii prozatori au fost chemați în fața justiției și chiar întemnițați, are vechi antecedente. Călinescu a avut dreptate. Duduca Mămuca e cea mai bună proza a lui Hașdeu și e de reținut în ansamblul prozei românești. Deși fructifică unele sugestii autobiografice de pe vremea neterminatei sale studenții, prozatorul e, aici, un modern prin detașarea superioară de întîmplările narate, cele mai multe romantice
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
discuția despre literatura română, pe care o privește dintr-un unghi insolit. Opere de multă vreme evaluate, clasificate și depuse în muzeul literaturii - că: Zburătorul de Ion Heliade Rădulescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, Duduca Mămuca de Bogdan Petriceicu Hașdeu, Coana Chiriță de Vasile Alecsandri, Pâlnia și Stamate de Urmuz, Enigmă Otiliei de G. Călinescu, Adam și Eva de Liviu Rebreanu sau Rusoaica de Gib Mihăescu - sunt rotite, asemenea unor prisme de cristal, în lumina
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
descriptiv, "viziunea omului este în proza lui efectul chipului în care omul vorbește și este ascultat", n-a acordat prea mare atenție descripției naturii. Hasdeu, ca scriitor savant, a fost mult preocupat de problema portretului, vizibilă și în deochiata nuvelă Duduca Mamuca. Cît despre Odobescu, și el scriitor savant, deși, în nuvela istorică a rămas în urma lui Negruzzi, cîteva, totuși, sînt încercări izbutite de restituire istorică. Iar cu harul său de evocare a naturii, scriitorul recompune farmecul ei muzical. Tocmai acestui
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
postum soției în textul memorialistic O nevastă româncă în traiul pământesc și-n viața după moarte, sursă de informații biografice. III, Proza din periodice și din manuscrise, ediție critică de Stancu Ilin și I. Oprișan, Ed. Minerva, 1998. Cuprinde prozele: Duduca Mamuca (Din memoriile unui studinte), sursă de scandal la vremea ei, Ursita, primul episod dintr-un proiectat roman istoric, și alte povestiri istorice, dintre care cea mai importantă e Desțărarea lui Petru Vodă Rareș. Merită reținute și prozele satirice din
Mersul ediției Hasdeu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10927_a_12252]
-
falii largi), dîndu-le copiilor, în genere, o proastă educație - n-avem cultul mamei, ci al "mamiței", dar avînd, fie și deformată, intuiția progresului. Unei astfel de doamne de tranziție, respectabilă într-un stil foarte românesc (același în care e onorabilă duduca Mamuca, sau Leanca Văduva), îi scrie Alecsandri ciclul Chirițelor. Ediția mea de anticariat e de la Minerva, din 1978, cu copertă de Tia Peltz, postfață și bibliografie de Mircea Braga. Textele sînt reproduse după ediția critică a comediilor lui Alecsandri, de
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
încadrează și fanteziile tip Playboy Films cu femei aristocratice posedate de instalatori, mecanici și alții asemenea.. Varietate de wishful thinking, se pare, emblematică pentru mentalitatea românească oarecum bigotă, pentru care damele stilate și fardate și interesate de haine (seria Chera Duduca, Emilia, Dania) au avut întotdeauna un aer suspect, pasibile de a fi întrupări demonice sau doar mici senzuale proaste - în cazuri extreme (Nadina din Răscoala), dacă femeia în cauză e și aristocrată cu blazon (fie el și local), fiind de
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
încercarea de noi și noi forme prozodice, mergând până la transformarea căutărilor ritmico-grafice într-un scop în sine." Trecând la analiza prozei, I. Oprișan are certitudinea că B. P. Hasdeu poate fi considerat un precursor al modernismului, prin admirabila sa nuvelă Duduca Mamuca (Micuța), judecată greșit la apariția ei, autorul fiind acuzat în procesul de presă din 1863 pentru "pasajele vătămătoare bunelor moravuri." Astăzi, remarcă I. Oprișan, fiind scrisă "cu o vervă cuceritoare, într-un stil antrenant, cu dese apostrofări și implicări
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
de gândire a destinului femeii din Tess d´Urberville și din Jude neștiutul îl determină pe Thomas Hardy să renunțe la a mai scrie roman. La noi, de atentat la bunele moravuri au fost acuzați: primul, B. P. Hasdeu, pentru Duduca Mamuca, iar în perioada interbelică Mircea Eliade, Geo Bogza și alții pentru așa-zisa literatură pornografică. E. Lovinescu i-a apărat foarte bine susținând că singura pornografie condamnabilă e lipsa de talent. Alunecăm astfel din domeniile incidențelor sociale ale literaturii
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
Doina Ioanid - "Ce cauți tu, duducă, pe lumea asta, unde au trecere numai femeile blonde cu gust de piper, bărbații cu țepi de oțel implantați în vârful capului, păpușile gonflabile și copiii precoci? De ce te plimbi pe străzile pline de praf ca o vrabie fără pene
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
ca să dau doar un exemplu? Care ar fi criteriul după care l-aș plasa pe unul înaintea celuilalt? Literatura nu e o competiție, ci o chestiune de scriituri complementare. Asta nu exclude faptul că există literatură bună și literatură proastă. - Duduca de marțipan. Premiul Univers pentru Debut. Te așteptai? - Îmi doream firește să câștig concursul de debut de la Univers, "Prima verba", așa că am trimis textul prin poștă. Nu mi-am făcut însă prea mari speranțe, nu că n-aș fi avut
"Oamenii fericiți și normali nu scriu, trîiesc pur și simplu" by Doina Ioanid () [Corola-journal/Journalistic/8121_a_9446]
-
Și, orice-ar fi, nu iartă pe nimeni. Dacă e cazul, nici măcar miorița proțăpită ascultătoare fix deasupra jeraticului. Între luptele fără capăt, românul zăbovește. Se repauzează în loisir. Se odihnește. Petrece cu neamurile, prietenii, cunoștințele, vecinii, dar, mai ales cu duducile. Și flecărește. Copios. E plin de vervă, are toane febrile, șuguie spumos, tremură de mândrie, se mortifică fastuos, își pune odăjdii cu răsunet, se scobește în dinții fanteziei. În timp ce stă răbunit în poziția voinicului, binecunoscuta rână națională, precum și cu nelipsitul
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]