222 matches
-
Macedonski, Al. A. Philippide scrie articolele Locul poeziei sociale, Urechea poetică. Cât privește proza, remarcabile rămân textele semnate de Mihail Sadoveanu (Alți oameni vechi, Solie la Alisandru Panțâru, M-am dus cu tata la vânat, Taina din prisaca Duruitoarei, Gazetele duducăi Profirița, Descântecele ursăriței, toate fragmente din romanul Lisaveta), ca și impresiile lui Gala Galaction și Demostene Botez despre București în vreme de război. F. Brunea-Fox semnează reportajul intitulat Snagovul în zodia lui Killinger, reprezentativ pentru resentimentele în fața aroganței naziste. La
TORŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
crede în menirea civică, educativă a literaturii. Va păstra perseverent această idee și va teoretiza, în formule emoționale, datoria participării la crearea unei literaturi originale. De privirea acuzat moralizatoare se leagă însă opinia pe care o va exprima despre nuvela Duduca Mamuca de B.P. Hasdeu. În Schițări de literatură română (1859) ori în Schițe de istoria literaturei române (1885), în articole, ca și în conferințele de la Ateneul Român, U. se manifestă ca un popularizator entuziast al mișcării literelor autohtone, al perioadei
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor (hiperbolic, detașat, grațios, participativ, explicativ etc.), el polemizează cu tiparele consacrate. Volumul Proză. Exerciții de stil (1967) conține un număr important de schițe „patafizice”, descinse adică din
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
conu’ Grigore, tatăl vitreg al lui George, salvează ce se mai poate salva. George e ucis, din gelozie, de un Glanetaș bucovinean (Ion Vizitiu), Anica își îneacă pruncul în fântâna parcului („grădină a deliciilor”, metaforă a unui Occident imoral), iar duduca Adela, la rându-i, se sinucide, după ce află dedesubturile asasinării fiului său. Personajele nu au decât o psihologie sumară, interioritatea lor e bântuită de furtuni pasionale ori, dimpotrivă, de catastrofe morale care îi duc, în aceeași măsură, la gesturi extreme
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea lor, iubirile ce îi sunt date sunt scump plătite nu rareori. Și în prozele având ca temă războiul, și în cele inspirate din actualitatea imediată
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
bunicului Tadeu Hâjdeu și îndeosebi ale tatălui său, Alexandru Hâjdeu. B.P. Hasdeu este prezentat în imensul său laborator de creație, în confruntările politice, în izbucnirile pamfletare și satirice, ca acuzat de pornografie în procesul de presă provocat de apariția nuvelei Duduca Mamuca, ca publicist și conducător de reviste și ziare. Un accent deosebit cade pe publicistica politică din „Traian” și „Columna lui Traian”. Se relevă, între altele, și rolul important pe care l-a avut ca director al Arhivelor Statului în
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
de la C. Negruzzi (Doamna B.) la Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui V. Alecsandri devine în Bucureștiul lui I. L. Caragiale Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
Camil Petrescu (Doamna T.), urmărind schimbarea de paradigmă a acestuia, în funcție de care stabilește un rămuros arbore genealogic. Astfel, Coana Chirița a lui V. Alecsandri devine în Bucureștiul lui I. L. Caragiale Veta și Zița, chera Duduca a lui N. Filimon și Duduca Mamuca a lui B. P. Hasdeu sunt surori, iar descendentele lor în secolul al XX-lea vor fi Emilia din Patul lui Procust de Camil Petrescu și Georgeta din Enigma Otiliei de G. Călinescu. „Fetele fragede” - Niceta din Iluzii pierdute
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
trei luni în șir la tablă, fără să se întoarcă spre noi o singură dată, adunând, scăzând, înmulțind și împărțind ațe plus bețe (acșbc), în timp ce noi jucam cărți, citeam romane proaste și redactam scrisori în proză și în versuri către duducile de prin vecini, un glas de violină anunță din cerdac: "V-am adus poșta!", și în ușa deschisă apăru o fetiță cu ten cald, simpatic, de țigancă, cu capul aproape prea mare, care o făcea și mai simpatică, cu ochii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ciudă. Și cu cine, mă rog? întrebă Isailă trăgându-și pe genunchi cojocul la care lucra. Este buier gros und bogat... gemu domnu Anton. Chiamă la dânsu cucon Ionașcu... avut moșie la Văleni... cinci mii fălci pădure... și numai o duducă are... — Apoi atuncea-i cuconu Ionașcu Razu care venea în vremea când știu eu, la Avrămeni, la boierii noștri... Îl știu eu. Am văzut și pe duducuță, când era mititică... și subțirică, și balaie. E o nepoată a dumnealui. —Vra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bine că ne vine stăpână tânără... —De ce? o întrebă călugărița sclipindu-și ochii spre ea. Nu știu... da’ așa parcă-mi vine mie în gând... că are să se schimbe pe la noi. —De schimbat se schimbă dacă vine... zise Isailă. Unei duduci tinere ca aceea îi place o curte mândră, și grajduri cu cai de lux... Ș-a răsădi boierul și flori și copaci pentru dânsa... —O! ia, mormăi neamțul, trebuie și droșca cu glanț... —Așa-i, așa-i... adăogi vesel cojocarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
București acum treizeci-patruzeci de ani... Și câte altele n-am fi înțeles dacă am fi aflat ceva precis despre familia ei, despre copilăria ei. De ce-i plăcea să cânte, atunci, la " Floarea-soarelui", numai cântece care păreau a fi de pe vremea duducăi Ralu și a lui Anton Pann? Cum le descoperise? Cine o învățase? Acum în urmă, ai văzut, numai arareori mai cântă asemenea romanțe vetuste. Și cu toate acestea, repertoriul ei nu seamănă cu al nimănui. Iar când vreun cântec devenea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
o vizită destul de lungă, plecase promițând o aprovizionare de Bordeaux. La ieșire, pentru a deschide vorba babei, întrebase la întîmpu.re dacă doctorul s-a întors. - întors . . . Devreme, ca în toate zilele . . . da' în vârful picioarelor ca să nu intre la duduca . . . să-și facă numai plăcu dumnea- : lui. 9 94 Elena se simțise stânjenită, totuși adăugase că dacă baba iubea pe duduia, trebuia să iubească și pe cei din jurul dumneaei. - Iacătă ... că ... nu-i așa! răcnise bătrâna țigancă, ridicând mâinile în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
spune dacă nu i-am trebuit La ce-o pus om de-o vorbit. 11 Lunca țipă, lunca zbiară Dup-un pui de căprioară, 137 {EminescuOpVI 138} Țipă, țipă și răcnește Căprioara nu-și găsește. Lunca țipă, lunca zice: Taci, duducă, nu mai plânge, Or rochița te pre strânge, Or colanul nu te - ajunge. Dă rochița la bădița, Că bădița-i negustoriu Ș-a da-o la croitoriu Și-a lărgi-o subsuori Ș-a da mai multe parale Ș-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ia-mi, Doamne, sufletul meu Și mi-l bagă-n sânul tău Ca să scap de răutate Și de grea străinătate Și de-acum pîn-în vecie Mila Domnului să fie. {EminescuOpVI 175} F. FAMILIARE - CĂSĂTORIE 116 Fecioraș de greacă mare Frumoasă duducă are Și a scos-o de vânzare. Negustori o neguța, Turcii banii număra, Ea din gur - așa zicea: Să n-ajungă părinții Să-și mai vândă copiii, Ca să vadă tot creștinul Pe-a cui mînă-și dă copilul; Eu am fost
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
volume masive. Apărut la sfârșitul anului 1998, la editura bucureșteană „Minerva”, acest al treilea volum, scos, ca precedentele, de cercetătorii Stancu Ilin și Ionel Oprișan, cuprinde romane, nuvele, povestiri, pamflete, foiletoane și pagini umoristice, detașându-se ca excepționale opere literare „Duduca Mamuca” și „Ursita”. Fie ca deviza hasdeiană „Pro fide et patria”, Înscrisă pe frontispiciul castelului „Iulia Hasdeu”, să ne Însuflețească și să ne călăuzească pe toți românii, acum și pururea! Bine-ai venit, revistă dragă! Atât de mare mi-a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Avea și alte marafeturi de regulat: ungerea chichițelor și rafinamentelor cu care e deconspirat că tîrește în înșelăciune întregul pământ locuit, surparea adevărat-credincioșilor, depășirea cifrelor de plan la adorarea icoanelor, sleirea dragostei celor mai mulți, dar și încingerea unor chefulețe afurisite cu duducile sau văduvoaicele ce-l așteptaseră, fermetînd sub propriul lor zbenghi, grabnice la a i se dezveli din buric sau la a-i sorbi vorbele ascultate cu gura căscată, dacă nu cumva cel pe care textul ebraic îl numește has-Satan le
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de azi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... - Se-nțelege. - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, părinte? - Cine? Dracul. S-ar înșela cineva crezând că toate ușurințele călugărilor aveau vro
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
societatea mea serioasă {EminescuOpVII 156} de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... - Se-nțelege. - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? - Mă mir cine te-a călugărit pe tine, părinte! - Cine? Dracul. II - Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească ca să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de cioclu. Noi, Ieronim, ne-om duce în oraș... știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! om juca cărți cu alți frățiori, om fuma din lulele lungi cât ziua de az și ne-om uita pe ferești la duduci! Se-nțelege că fără... - Se-nțelege. - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime? - Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, părinte? - Cine? Dracul. S-ar înșela cineva crezând că toate ușurințele călugărilor aveau vro
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de televiziune, la Târgu Neamț sau aiurea... În „Junimea" maiorescian ieșeană, atunci când se discutau textele apte pentru a fi publicate în revista „Convorbiri literare", năstrușnicul Vasile Pogor (gazda) se oprea la paginile mai deochiate și-i întreba pe comilitoni: „Dar duduca de la Vaslui ce va zice?"... 120 Consemnez, relativ târziu, o carte specială, rară: TV.V. 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
că România a fost "stat agresor" la 22 iunie 1941. Ușuraticul rege Carol al II-lea, în acei ani cumpliți, când România pierdea, rând pe rând teritoriile, era mai degrabă preocupat de vânătoare, de vizionarea unor filme americane și de Duduca, precum atestă propriile note de jurnal. Minoritarii din Basarabia au fost pregătiți din timp pentru întâmpinarea "eliberatorilor", cei mai zeloși, din nefericire, dovedindu-se a fi bolșevicii evrei, încrezători că Moscova le va crea o Republică Sovietică Socialistă Evreiască. Agresiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau, cum îi ziceam noi copiii satului: cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe vremea aceea, pe la anul 1883 sau 1884 și duduca Henrieta, sora lui Eminescu, venind să privească și ea hîrjoana noastră a tuturora, aducea de mînuță pe fiul paznicului, reclamantul de azi, pe care îl des mierda și îl numia într-una Mihai, zicînd că ea l-a botezat și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îl des mierda și îl numia într-una Mihai, zicînd că ea l-a botezat și ea i-a dat numele de Mihai, ca și fratele ei. Mama reclamantului, o frumoasă blondă, venea cîteodată să ia copilul și știu că duduca Henrieta ordona să nu-i zică Ilie, cum declarase tatăl la Primărie, ci Mihai și așa s-a făcut voia boierului... De atunci știu mereu că reclamantul era cunoscut cu numele de Mihai Lăzăreanu, și chiar la școală"70. Actul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
până la sânge. Se spune că Todiriță reușise să fugă cu Varvara în Țara Ungurească. Todiriță Cătană este un erou romantic, asemenea lui Cozma Răcoare (Pompiliu Marcea). Protagonist al unei povești de dragoste istorisită de Ienache Coropcarul, Todiriță o iubește pe duduca Varvara, sora vornicului Bobeică. Cei doi îndrăgostiți se hotărăsc să fugă în lume, dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis în turnul Goliei și ea urma să fie trimisă la mănăstirea Agapia. Anticipând judecata lui Vodă, Costea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]