468 matches
-
ar aștepta o confirmare divină scrisă pe bolta străvezie. În chioșcul din aleea trandafirilor, un grup de tineri intelectuali minori îmbină utilul cu plăcutul, „flirtul” cu lectura cărților didactice, aroma molcomă a măceșilor cu esența abstractă a științei. Apariția unei dudui solitare, ce-și plimbă melancoliile în decorul romantic al pergolelor înflorite, îi distrează câteva clipe [...]. E ora prânzului. Soarele azvârle razele lui verticale, topind umbrele. În fața mea, pe o bancă, o cerșetoare ține în brațe un copil [...] Nimeni nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
continuare un episod, despre care se presupune că s-ar desfășura în Thailanda; el intră într-un puternic contrast cu erotismul estetic în care se scaldă, în aceeași perioadă, Thailanda care servește de decor seriei Emmanuelle 16: "O grămadă de dudui dezgolite, nimfe de culoarea șofranului, îl înconjoară. Zâmbărețe, vorbărețe, surescitate. Vreuna dintre ele o să-i mângâie sfredelul, alta o să-i dezmierde siamezele (e cazul s-o spunem), alta o să-și plimbe degetele pe suprafețele lui sensibile. Mângâieri, giugiuliri, zburdălnicii ale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
esențial în fresca evenimentelor politice și sociale. Diatriba, caracterul moralizator, critica la adresa corupției societății din capitală sunt însă stridente. În aceeași notă violentă, văduvită de valoare artistică, este scrisă și povestea de iubire dintre cele două personaje: țăranul Bujor și Duduia, fiică de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
notă violentă, văduvită de valoare artistică, este scrisă și povestea de iubire dintre cele două personaje: țăranul Bujor și Duduia, fiică de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
și Duduia, fiică de boier de veche stirpe. Întoarcerea la viața din preaplinul naturii - cale aleasă de Bujor - se dovedește nepotrivită pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
pentru Duduia (numele celor doi sunt naiv simbolice), deprinsă cu tihna vieții îmbelșugate. Confirmarea „tezei” se face prin fuga Duduii împreună cu un arendaș grec. Rod al dragostei dintre Bujor, personaj în care A. vede un exponent viguros al țărănimii, și Duduia, întruchipare a boierimii lipsite de vitalitate, îndepărtată mult de tradițiile și aspirațiile satului, este pruncul Făt-Frumos, un copil bolnav psihic, semn al degenerării, al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
bolnav psihic, semn al degenerării, al „rătăcirii”. Romanul, conceput ca un „jurnal” al lui Bujor, e însoțit de un prolog și de un epilog, texte impregnate de același sentimentalism desuet. Câteva personaje reapar și în al doilea roman, Sybaris. Astfel, Duduia, bătrână, se reîntoarce pe meleagurile unde trăise alături de Bujor pentru a muri răpusă de remușcare. În cu totul alt registru față de nota falsă, cu vădită tendință moralizatoare, caracteristică scrierilor de ficțiune ale lui A., este scrisă monografia Constanța pitorească cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
cer, un boabab / Cu fructe cât o casă, cu bodegi / Și trenuri de sidef iuțind prin crengi". Se manifesta, de la început, voluptatea enunțurilor baroce dilatate ca în Destin cu bile; pe puntea unui vechi vapor, iată o chermesă bizară reunind "dudui / Și cavaleri în frac cu mov joben / Ținând în zgardă bile de eben / Rotunde, roșii, cu desen subțire, / Ovale, verzi, cuprinse-n negre fire, / Cu clopoței, cu ciucuri, cu lumini. Cu trandafiri pictați, cu flori de crini, / Cu valsuri, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Bădălui, Bănăgui, Bahlui, Buhui, Bîrlui, Covurlui, Chirui, Călmățui, Desnățui, Gemărtălui, Gurgui, Hurjui, Icui, Suhurlui, Teslui, Turlui, Urlui, Năhui, Călui, Sărtălui, Derehlui, Bîrlui, Săvîrlui, Cohurlui, Vaslui, Oslui, Sohului, Coțui etc.) , există alte zeci de toponime (Crăcui, Păcui, Cucui, Săcui, Furdui, Surdui, Dudui, Crăgui, Dorogui, Cingui, Dorohui etc.) care denumesc alte categorii de topice. Unele dintre toponimele din cele două grupuri de mai sus au fost atestate și ca antroponime (Călui, Bănăgui, Bogui, Brehui, Bădălui, Burlui, Hurjui etc.). Există chiar numeroase antroponime (de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
legănat de horă, când sacadat ș i precip itat de bătută... Strugurii se prăvăleau sub picioare. Mustul gâlgâia din vrane. Cofe, donițe, oale de lut plecau una după alta, pli ne ochi, neclintite, smirna, pe umerii argaților. Crama vuia și duduia din temelie . În aer pluteau efluvii dulci și acre, amețitoare și iritante, de poamă călcată, de nădușeală și de femeie. Conu Manole se mulțumi să întrebe: - Merge treaba, măi diavolilor” Invitat la o masă bogată, conu Manole îl întrebă pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vreme sau de mijlocul de deplasare folosit. Pe o motocicletă înaltă, în bătaia vântului, fătuca își arată centura de piele natural-omenească ce-i desparte posteriorul de partea de sus a corpului. Pe frigul iernii, dacă n-are paltonul pe ea, duduia își etalează veșmintele "întrerupte" în zona mijlocului expus la răceala rinichilor și a altor organe (palton cu "fereastră" la mijloc încă n-am văzut). Și, aproape instantaneu, te întrebi cam ce gândește gâsculița care-și sacrifică sănătatea numai să stea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
om cu frica lui Dumnezeu dacă și lipsește copilul de mamă și pe sine de cafeaua liniștită de acasă ? Noroc de siamezul Mihalachi care ține bine frâiele și promite tuturor cu mare folos, marea cu sarea. Oricum, mașinile Consiliului Județean duduie, să mobilizeze primarii încă debusolați de bătăliile de la centru. 40% ? PRM Părtași Rămași Muncitori, cu amărăciune fără România dodoloață, cu Vadimul local îndrăzneț și mereu optimist. Nu știu de ce vedem doar 2 călărași cu schimbul, câteodată pe post de dansatori
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii îs rasipani... Pe unii îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or mai avea... Cuda mî idem, gospoda!... Iar eu trăiesc din milostinia ce-mi
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
au luptat pe front în războiul 1940-1945. Moșia a aparținut boierului Jenică Crețu (care avea ca fii pe Puiu, Mariana și Ioana), din fosta comună Godinești. După numele copiilor, au fost denumite locurile „La Puiu Crețu”, „La Mariana” și „Dudaiana” (duduia Ioana). Toponimia locului a reținut și unele denumiri cum ar fi „La Mazilu” (boier scos din slujbă și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii Îs rasipani... Pe unii Îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or mai avea... Cuda mî idem, gospoda! Iar eu trăiesc din milostinia ce-mi
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
VI.2009) 2.7. Dezacordul predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI.2007) De la o petrecere mexicană nu putea lipsi celebrii mariachi. (Realitatea TV, 23.XI.2007) Dacă femeii îi place culorile roș-albe, ce să-i faci? (Info Pro, 4.XI.2007) Ce
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicatului cu un subiect postpus Dezacordul verbului-predicat cu un subiect postpus se poate explica prin neanticiparea mesajului (uneori sunt și alte explicații, ca acordul prin atracție sau acordul semantic): (49) Și mai se ducea niște dudui și mai suspinau niște dudui... (Antena 1, 6.XI.2007) De la o petrecere mexicană nu putea lipsi celebrii mariachi. (Realitatea TV, 23.XI.2007) Dacă femeii îi place culorile roș-albe, ce să-i faci? (Info Pro, 4.XI.2007) Ce problemă are cetățenii cu această
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Șoimii; Dureri înăbușite; Crâșma lui Moș Precu (1904); Povestiri din război (1905); Amintirile căprarului Gheorghiță; Floare ofilită; Mormântul unui copil; Povestiri de sărbători (1906); Însemnările lui Neculai Manea; La noi în Viișoara Scrisori cătră un prieten; Vremuri de bejenie (1907); Duduia Margareta; O istorie de demult; Oameni și locuri (1908); Cântecul amintirii (1909); Povestiri de sară (1910); Apa morților (1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre (1920); Cocostârcul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mănucă, D. Ivănescu, D. Florea-Rariște, Ovidiu Papadima. În volumul din 1985, Al. Zub glosează cu referire la domeniul istoric (Cum se scrie istoria), iar mai apoi despre Macedonski și Kogălniceanu. Ștefan S. Gorovei scrie despre Logofătul Tăutu, Haralambie Țugui despre „Duduia Otilia” (scrisori de la Otilia Cazimir), Ovid Densusianu-fiul evocă întâlnirile cu Mihai Codreanu etc. Câteva „viziuni italiene” ale lui N. Iorga sunt puse în lumină de către Florin Faifer. Volumul din 1986 aduce noi investigații istorico-literare, îndeosebi pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
a primit însemnele regale, primele măsuri luate de Carol al II-lea au fost direcționate spre eliminarea persoanelor considerate incomode din anturajul Palatului (vezi cazul G. T. Kirileanu - bibliotecarul Casei Regale), inclusiv a celor ce „cârteau” la adresa relației lui cu „Duduia”. Printre victimele sale s-au numărat chiar și unii din susținătorii lui foarte entuziaști, precum colonelul Tătăranu. Ca unul din oamenii de bază al „conjurației”, ce contribuise la readucerea în țară pentru a lua tronul, colonelul Tătăranu scăpase „pe la colțuri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a fost imediat „mătrășit” de la Curte. La fel s-a întâmplat cu generalul I. C. Popescu-Sanitaru care a lansat „vorbe nepotrivite” la adresa cuplului Carol-Lupeasca ori cu tratamentul neortodox aplicat fruntașului național-țărănist Iuliu Maniu după ce acesta se manifestase public și vehement împotriva „Duduii”. Carol, practic, a întreprins o adevărată „curățenie” în anturajul Palatului. Treptat, vechiul personal a fost înlocuit cu oameni loiali și servili, care în scurt timp se vor constitui într-un grup privilegiat, devenind o nouă Camarilă, cu aceleași „tare” ca
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
într-un grup privilegiat, devenind o nouă Camarilă, cu aceleași „tare” ca ale monarhului (rapacitate și aviditatea după îmbogățire și trai bun), ce a făcut vogă în perioada domniei lui Carol al II-lea. În frunte ei, era poziționată chiar „Duduia”. Între altele, aceeași Elena Lupescu, care îl inspira în alegerea privilegiaților în funcții, a creat chiar și o sofisticată agentură sau structură cu un preponderent rol informativ. Principala menire a agenturii consta în receptarea din și la timp a calităților
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pecuniare și alte afaceri dezgustătoare, al căror patron din umbră era regele, în scurt timp vor conduce treburile țării în chip autoritar. Oportunitatea se va ivi o dată cu eșecul guvernului liberal a lui Gheorghe Tătărescu (un pro-carlist aservit total, Camarilei și „Duduii”) în alegerile din 1937. Într-o atmosferă de „confuzie și nesiguranță”, liberalii au pierdut alegerile electorale din decembrie 1937, caz unic în istoria parlamentarismului românesc când un partid aflat la guvernare nu mai accede la putere. De asemenea, domnia abuzurilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
guvernului, însă fără a dezvălui detalii din aranjamentele făcute cu suveranul. În ultimă instanță, Carol se împacă cu gândul pierderii tronului, arătând că miercuri și joi, 4 și 5 septembrie 1940, au fost „două zile tragice”, dând „complet dreptate îndoielilor Duduii”; după „48 de ore, toată situația” lui „este răsturnată” și află că „din nou trebuie” să ia „drumul amar al pribegiei”. Iată cum prezintă filmul evenimentelor, pe acest interval de timp, în Însemnările zilnice: luni, 2 septembrie 1940, l-a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să transcrie benzile, dvs. urmând a lucra pe acea transcriere. Mulți Își lucrează astăzi cărțile așa. M-aș bucura să nu vă fie imposibilă soluția. Dacă materialul ar exista, „sponsori” se mai găsesc, cu ceva ingeniozitate. Sunt sigură că Însăși „duduia Monica” ar putea da un ajutor. Referitor la colaborarea dvs. la Monitorul... , care vă face, spuneți așa de bine, chiar ea ar putea fi alimentată cu asemenea microcomentarii la Jurnal. Nemaivorbind de faptul că exclusivitatea cunoștințelor dvs. va fi evidentă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]