6,803 matches
-
întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sensul de urmare a lui Hristos. Nu imităm pe Dumnezeu fără ajutorul Lui, nu putem deveni simpli mimi ai Dumnezeirii, nu întreprindem o activitate mimică exterioară, doar de fațadă, ci cunoașterea lui Dumnezeu și urcușul în virtuți și în viața duhovnicească este o realitate interioară ce nu se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă la atributele divine de putere, generozitate etc. ; capacitatea de a participa, ne amintește Harrison, „este un dar, un dar al lui
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
teologie a dorinței -, disponibil on line la: http://www.romanialibera.com/articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
prin precizarea că esența și energiile sunt invizibile, și că, cuvântul Dumnezeu e comun și ființei și lucrărilor, va fi respinsă acuzația de diteism sau politeism, și se va salva totodată posibilitatea comuniunii și cunoașterii lui Dumnezeu în experiența vieții duhovnicești. Din perspectiva logico-rațională nu s-a depășit antinomia, dar ea nu e deloc mai greu de înțeles și de altă calitate decât antinomiile sub forma cărora sinoadele ecumenice rezolvaseră problema ființei și ipostasurilor în Treime, a firilor, a voințelor și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
văzută, dar nu e sensibilă. Contradicția se împacă prin faptul că e vizibilă celor ajunși în chipul lui Hristos. Căci Hristos ca Dumnezeu întrupat vede cele mai presus de simțire, experiindule în Sine. Vederea acestei lumini înseamnă deci experiența ei duhovnicească<footnote Ibidem, p. 296. footnote>. 4. întunericul în care a intrat Moise era lumina cea mai presus de toată înțelegerea și nu întunericul teologiei negative raționale: Căci precum este scris, Moise ajuns singur în acel întuneric nu se mai vedea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Varlaam că lumina pe care o văd isihaștii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumină a minții sau una sensibilă, și că isihaștii o socotesc ca fiind însăși esența divină, Sfântul Grigorie răspunde că cei care pot avea experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
atare, e frumoasă, e chiar frumusețea de model a oricărei frumuseți văzute<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 10, în Filocalia..., vol. VII, p. 415. footnote>. Această vedere a luminii, Sfântul Grigorie o va numi antinomic simțire intelectuală sau duhovnicească, cu toate că cel care vede nu-și dă seama atunci, nici nu poate cerceta natura acelui instrument cu care vede, Duhul fiind cu neputință de cercetat: zic printr-un simț din pricina clarității, limpezimii adevărului și caracterului nefantastic al percepției, și adăugăm
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
fi altceva decât ființa lui Dumnezeu, care nu iese din sine, nu se manifestă și nu se poate vedea nicidecum de nimeni?<footnote Sf. Grigorie Palama, Antireticul al cincilea contra celor scrise de Achindin împotriva luminii harului și a harismelor duhovnicești. Capitolele celui de-al doilea cuvânt antireic contra lui Achindin, în Viața ..., p. 246. footnote>. Dionisie Pseudo-Areopagitul a numit lucrările ieșirile binefăcătoare ale izvorului dumnezeiesc<footnote Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numirile dumnezeiești, 2, P.G. III, col. 641D-644D. footnote>. Energiile necreate care
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
este cel mai delicat deoarece orice păcat se consumă mai Întâi În gând<footnote Marius Telea, op. cit., p. 410. footnote>, și de aici trebuie Începută și totala reconversie sufletească și revirimentul spiritual, acestea din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, a lăsat Bisericii o scrisoare canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236. footnote> ce cuprinde o serie de canoane penitențiale. Învățătura despre pocăință a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
duhovnicesc: „Vărsați Înaintea mea lacrimi amare și multe și voi vărsa și eu cu voi. Alipiți-vă cu tristețe de un slujitor al Bisericii și Încredeți-vă În el ca Într-un părinte ... Preotul se Întristează de păcatul fiului său duhovnicesc, cum s-a Întristat Iacob la vederea hainei iubitului său Iosif. Trebuie să vă Încredeți În cel ce v-a născut În Dumnezeu mai mult decât În cei ce v-au născut trupește. Descoperiți-i cu Îndrăzneală secretele cele mai
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
transformă Întreaga făptură a noastră În făptură dumnezeiască”<footnote Idem, Oratio catehetica magna, XXXVII, P. G. XLV, col. 93AB; PSB, vol. 30, p. 338. footnote>. Sfântul Grigorie, citându-l pe Sfântul Apostol Pavel, care numește pe Domnul mâncare Și băutură duhovnicească, zice: „prin acestea el lasă să se Înțeleagă că firea omenească nefiind de un singur fel, ci partea Înțelegătoare fiind amestecată cu partea simțitoare, există Și o hrană proprie fiecărei părți din cele ce se găsesc Întru noi, Și anume
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
firea omenească nefiind de un singur fel, ci partea Înțelegătoare fiind amestecată cu partea simțitoare, există Și o hrană proprie fiecărei părți din cele ce se găsesc Întru noi, Și anume o hrană sensibilă, care Întreține trupul, Și o hrană duhovnicească, adică spirituală, care dă sufletului nostru o bună Înfățișare”<footnote Idem, Despre desăvârșire, către monahul Olimpiu, În PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
footnote Bineînțeles, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin harul Lui. footnote>. Îndumnezeirea nu e limitată de moarte, continuă și dincolo de ea, fiindcă moartea nu e decât o etapă a drumului de parcu <footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv ..., p. 286-287. footnote> Oamenii duhovnicești sunt numiți astfel pentru că participă la lucrările Sfântului Duh, dar aceasta nu implică suprimarea trupului, căci această suprimare ar însemna dispariția omului duhovnicesc<footnote Irénée de Lyon, Contre les heresies, 5.6.1, Édition critique dʼaprès les versions arménienne et
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
decât o etapă a drumului de parcu <footnote Jean Boesse, Mistica creștinismului primitiv ..., p. 286-287. footnote> Oamenii duhovnicești sunt numiți astfel pentru că participă la lucrările Sfântului Duh, dar aceasta nu implică suprimarea trupului, căci această suprimare ar însemna dispariția omului duhovnicesc<footnote Irénée de Lyon, Contre les heresies, 5.6.1, Édition critique dʼaprès les versions arménienne et latine par Adelin Rousseau, Louis Doutreleau S. J. & Charles Mercier, Tome II texte et traduction, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, Les Éditions
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
lui Dumnezeu și, dobândind înfierea, să se facă fiu al lui Dumnezeu”<footnote Sf. Irineu, Adversus haereses, III, 19, P. G. VII, col. 939B. footnote>. Reluat cu variații în toate epocile, acest rezumat al Istoriei Sfinte stă la baza învățăturii duhovnicești a Răsăritului creștin. Această învățătură are drept singur scop îndumnezeirea omului<footnote Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Editura Deisis, Sibiu, 2005, p. 399. footnote>. „Formula
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Iisus Hristos, cea dintâi grijă a omului în această viață trebuie să fie mântuirea sufletului și dobândirea fericirii cerești: „Căci ce-i folosește omului să câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul?” (Marcu 8, 36). Singura piedică în calea urcușului duhovnicesc și a mântuirii este păcatul. De aceea, scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Singura piedică în calea urcușului duhovnicesc și a mântuirii este păcatul. De aceea, scrierile filocalice cuprind învățături adresate atât în vederea progresului în cunoașterea lui Dumnezeu, cât și în vederea urcușului moral, deoarece înaintarea în cunoașterea lui Dumnezeu presupune înaintarea în viața duhovnicească. Părinții ne descoperă tainele acestui război nevăzut și îndelungat, vorbindu-ne din experiența luptei lor cu păcatele, dezvăluindu-ne astfel cauzele acestora, felurile și manifestarea lor, gravitatea, urmările nefaste și remediile, fiindcă pentru ei era binecunoscut faptul că, în urcușul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
când cineva nuși cunoaște boala sa, nu se îngrijește nici de vindecarea ei”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post”, p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
sfânt, nu e auzit<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. I, p. 258. footnote>. Sfinții Părinți, referindu-se la felurile păcatelor, ne oferă foarte multe detalii de ordin duhovnicesc și ne învață că noi vom da răspuns amănunțit în fața lui Dumnezeu nu numai de cele pe care le-am făcut noi înșine, ci și de cele pe care le-am prilejuit de le-au făcut alții; apoi vom mai
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote>. Lecturând scrierile patristice, se poate constata că, atât păcatele ușoare, pe care le săvârșește cineva în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau cu neștiință, cât și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții cei duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, unii Părinți ai Bisericii enumeră zeci de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate, rezumându-le întâi la opt, cele opt gânduri ale răutății
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să le opunem cele opt virtuți creștine: înfrânarea, cumpătarea, sărăcia de bunăvoie, bucuria, îndelunga răbdare, modestia și smerita cugetare. La rândul ei, filavtia sau iubirea trupească de sine, catalogată de Sfinții Părinți drept izvorul tuturor patimilor, este nimicită de iubirea duhovnicească de toți și de toate. La Sfântul Ioan Casian, păcatele sunt prezentate ca fiind înșiruite în lanț, începând de la trup, de la lăcomia pântecelui, care dă naștere desfrânării; ca să poată fi satisfăcute acestea două, este nevoie de bunuri materiale și se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
să nu încetăm a plânge pentru ele ca să câștigăm smerenia ca soție bună și să scăpăm de cursele slavei deșarte și ale mândriei”<footnote Teodor al Edessei, „Una sută capete”, cap. 72, în „Filocalia...”, vol. IV, p. 219. footnote>. Părinții duhovnicești, observând acest lanț al fărădelegilor și cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire și de uneltire ale demonilor, ne sfătuiesc ca mai întâi, să cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a le putea birui: „Doamne, sunt înaintea Ta, învrednicește
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Docent Nicolae Barbu, ediția a II-a, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p.131. footnote>. Astăzi însă, omul trupesc și secularizat nu simte gravitatea și urmările păcatului în sine, așa cum le simte cel duhovnicesc. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învață că „de aici izvorăsc toate relele, când adică noi păcătuim, și nu credem că am păcătuit cu ceva”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteni”, omilia VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
VI, p. 94. footnote>. Omul trupesc nu observă nici o schimbare a stării sale lăuntrice după ce a săvârșit păcatul, pentru că el se află continuu într-o stare de moarte duhovnicească și astfel el nu cunoaște viața cea veșnică a duhului. Omul duhovnicesc, dimpotrivă, cu fiecare înclinare a voii sale spre păcat, observă în sine o schimbare a stării lăuntrice în virtutea împuținării harului. Sfântul Siluan Athonitul, în căința sa pentru păcat, pilduitoare pentru noi, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]