112 matches
-
întocmirea lucrărilor de sinteză geografică asupra așezărilor umane, în Sinteze geografice, Editura Didactică și Pedagogică, București. 4. Dulamă, Maria Eliza (2005), Practica Pedagogică - teorie și metodologie, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 5. Dulamă, Maria Eliza (2005), Metodologie didactică, Editura Clusium, Cluj-Napoca. 6. Dulamă, Maria Eliza (2004), Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca . 7. Ilinca, N. (2002), Didactica geografiei, Editura Corint, București. 8. Fișe statistice anuale realizate de Biroul de Statistică Socială din cadrul Direcției Județene de Statistică Iași și în cadrul Primăriei orașului
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
8. Recapitulare 2 S34-S35 Evaluare pe bază de portofoliu 1.2. Metode si procedee specifice predării-învățării geografiei locale În sprijinul profesorilor de geografie care întocmesc opționale vin numeroase lucrări de specialitate, între care se remarcă cele elaborate de Ilinca N., Dulamă Maria Eliza și Mândruț O. Metodele didactice de învățământ reprezintă un ansamblu de procedee și mijloace integrate la nivelul unor acțiuni implicate în realizarea obiectivelor pedagogice concrete ale activității de instruire, educație proiectată de profesor. Termenul metodă vine din limba
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
integrate însă în structura de funcționare a oricărei metode didactice, în calitate de mijloace didactice, acționând în asemenea circumstanțe ,,doar ca un procedeu sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și a întregului. Astfel pot fi reprezentate date statistice de factură demografică, agricolă etc.) . Activitățile desfășurate în afara clasei sunt activități didactice polivalente, proiectate și organizate de către profesori și sub forma călătoriilor pe anumite distanțe și cu o durată limitată. E. Dulamă apreciază că aceste activități contribuie la formarea și educarea personalității integrale, asigură însușirea și aprofundarea în mod direct, activ și conștient a cunoștințelor, formarea unor priceperi și deprinderi necesare pentru integrarea lor în viață, dinamizarea curiozității științifice, a spiritului de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
han. Era frig, am început să tremur, m-am învelit cu cerga, care nu ținea însă deloc de cald. - Ce e cu tine? m-a întrebat. - Tu nu vezi? i-am răspuns eu cu dinții clănțănind. Mi-e frig, pune dulama pe mine și ia cerga asta de-aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă cu țuică în mână. - Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu' ăsta de-alături. A tras și el
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
că studenții o duc greu, dar trebuie să fie și ei îmbrăcați bine, se întîlnesc cu studentele, ies la plimbare... Am și palton... Special. Ăla nu e palton pe care îl aveți, nici nu pot să spun ce e, manta, dulamă țărănească, scurteică... Seamănă cu o scurteică de muiere... Nilă rânji. Așa era. Totuși se opuse: - Palton, nu, vine primăvara... Și pîn' la anu.... - Bine, conveni individul, și puse paltonul la loc. - Cât zici că costă? șopti Nilă. - A, exclamă negustorul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească prin cufărul cu haine. Dulame îmblănite, anterie colorate, mantii din mătase orientală, giubele, ișlice, gearuri, blănuri, calpace, șaluri zburau prin aer și cădeau pe covor. În sfârșit, undeva, la fundul cufărului, regăsi tunica lui de studenție și câteva perechi de pantaloni. Nu arătau deloc rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Era frig, am început să tremur, m-am învelit cu cerga, care nu ținea însă deloc de cald. ― Ce e cu tine? m-a întrebat tata. ― Tu nu vezi? i-am răspuns eu cu dinții clănțănind. Mi-e frig, pune dulama pe mine și ia cerga asta de-aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă în mână. ― Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu ăsta de-alături. A tras și el cu căruța
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
zâmbi. Iar când, În prima săptămână a lui aprilie, mantiile albe ale Apărătorilor apăruseră pe culmea dealului, Mitruț privise cu mirare, punându-și mâna streașină la ochi, și apoi o luase la fugă spre noii sosiți, dezbrăcându-și din goană dulama, prea groasă pentru o vreme atât de călduroasă. Iar soarele răsărise din nou asupra casei de la Albești. Căpitanul fusese instalat În camera de jos, iar Erina Își reluase rolul de stăpână a casei, poruncind curățenie, așternuturi și draperii noi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
scena IV Scena IV - Lângă brad F: Ai văzut, Petruș, că Moș Crăciun există?! B: Bunicule, dar cum ajunge Moșul în fiecare familie într-o singură noapte? Bunicul: El nu poate. De aceea, de cu vară, el face mantii și dulame roșii pentru fiecare oraș sau sătuc din lume, pregătește sacii cu daruri, iar iarna le trimite unor oameni aleși de el spre a le împărți. Voi, copii, credeți în el, așa cum credeți și în Dumnezeu, fără să-l vedeți! Se
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
cu lună plină. Dumnezeu, speriat, privea cerul. Sta în cenușă, întins pe spate, cu o desagă de oase sub cap: zorii coborau peste Bistrița pe umerii unei cruci. De pe trupul lui Petru, una câte una, s-au desfrunzit mantia, rasa, dulama, reverenda, brâul, cămașa, mirul, împărtășania, rugăciunea. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă fraților! 67. Pompierii au ajuns prea târziu. Flăcările au topit până și țigla acoperișurilor; cărămizile se desprindeau din zid ca niște frunze carbonizate; cenușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
purtând în mână un buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]