1,081 matches
-
, George (16.V.1905, Mercheașa, j. Brașov - 9.XII.1934, Cluj), poet. Este fiul Bucurei (n. Pilei) și al lui Abraham Boldea, țărani. B. se înscrie după terminarea liceului din Dumbrăveni la Facultatea de Litere și Filosofie din București, pe care o va absolvi în 1929. Pe durata studiilor a fost și custodele bibliotecii facultății și a frecventat cenaclul literar condus de Mihail Dragomirescu. Cariera didactică - profesor de liceu - și-a
BOLDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din băteliște un car cu var de la Bicazul ardelean ori chiar munteni de departe, cu donițe și cu ciubere. Printre oameni se purtau lăieți cu cazanele spoite, fierarii
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
noiembrie 1669<footnote Ibidem, p. 72 footnote>; Dușmani la Iași, atestat Cetățuiei la 28 februarie 1673<footnote Ibidem, p. 78 footnote>; Logoteteni din Iași, tot atunci. Holboca din Iași, atestat Cetățuiei la 7 aprilie 1673<footnote Ibidem, p. 80 footnote>; Dumbrăveni din Iași, atestat tot atunci; Rădeni din ținutul Covurlui, menționat la 15 iunie 1767<footnote Ibidem, p. 70 și 96 footnote>; Trei firte din via de la Cotnari, în Dealul Piscopului, atestat Cetățuiei la 15 martie 1671<footnote Arhivele Statului, București
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
fi fost cândva a Cantacu-zineștilor, dar azi e a unui căpitan de la Pitești, Lache Grădinaru... De altfel, pe aici, ori încotro te întorci, numai moșii boierești ai să vezi. Colo e Buta, mai încolo Negrași, pe urmă Zidurile, pe urmă Dumbrăveni... În Lespezi, îi mai arătă conacul lui Gogu, destul de întreținut, fiindcă el mai vine din când în când, adus de nevastă-sa, căreia îi place viața la țară, măcar ca o variație după petrecerile capitalei. Apoi ajunseră la Amara. Satul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de la Goia apărea, de unde privea bătrânul, alături de Ruginoasa, dar mult mai viu, semn că începuse mai recent. Alte învolburări de flăcări se zăreau mai jos de Ruginoasa, poate la Orodelu sau la Izvoru. Apoi altele deasupra pădurii Amara, poate la Dumbrăveni... "Pretutindeni, pretutindeni foc și prăpăd! se gândi Miron, ajungând iarăși cu fața spre conacul său, după ce făcuse pe loc înconjurul orizontului. Am rămas ca o insulă." Noaptea înnegrise văzduhul complet. Nici o adiere și nici un zgomot pe întreg cuprinsul. Bătrânul nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Valea Mare și Valea Seacă. unele vetre de sate se găseau pe terase inferioare, boturi de deal, pante, în poieni, prisăci, în preajma unor izvoare, apărate natural de clima rece și de alte pericole; toponimele formate în timp sunt sugestive: Dumbrava, Dumbrăveni, Plopana, Poiana, Poieni și Poienești. alte vetre de așezări se aflau în zone de confluență, guri de văi; toponimia locului explică clar această situație: Gura Idrici, Gura Băncii, Gura Berheciului, Gura Văii Răchitoasa, Salcia, Broșteni, Bălteni și Plopoasa. Cât privește
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
crește singur copiii, dându-le educație profund creștină, patriotică și naționalistă. Ion Golea (numit de cei apropiați cu diminutivele afective Nelu și Ionel) se afirmă ca eminent elev (În clasele primare, În Bahnea, și la cele liceale În Odorhei, În Dumbrăveni și În Sighișoara) și ca student medicinist (la Iași, apoi la Cluj). În urma ocupării țării de barbarii bolșevici euro asiatici și a Începerii procesului diabolic de ateizare și de comunizare a poporului român, Ion Golea acumulează tot mai multă mânie
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
din județul Târnava Mare (actualmente, județul Sibiu), fiind unicul copil al țăranilor Nicolae și Emilia Mija. Se afirmă Teofil ca elev fruntaș, atât În școala primară, cât și la liceu. Clasele secundare le frecventează, Întâi, la Liceul „Timotei Cipariu” din Dumbrăveni, apoi la Liceul „Principele Nicolae” din Sighișoara. Ca să fie cu Ion Golea și coleg de clasă, nu numai de liceu, promovează Într-un an școlar clasele a VI-a și a VII-a. Va urma la Iași, pe urmă, la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
penitenciare. Se detașează, prin plusul de simpatie investit, portretele literare Ovidiu Cotruș, George Manu, Ion Covrig Nonea și Domnariu. Despre acest profesor de limbă și de literatură română spune că ar merita să fie al doilea eponim al liceului din Dumbrăveni, primul fiind Timotei Cipariu. Despre alt profesor de română, anume Horia Teculescu, aflăm că de câte ori ținea prelegeri despre Eminescu Începea astfel de lecții cu termenii liturgici „Cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste să vă apropiați.” Remarcabil este
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
poartă și de Ioan și Simion Popeștii, postel- nici, cam pe la 1666.” Dar nu trece decât un an și personalitatea învățătorului Marin Rotaru ni se dezvăluie în toată plenitudinea ei: MARIN ROTARU * 13 noiembrie 1946 - S-a născut în comuna Dumbrăveni, jud. Constanța. În Institutul * 1975 - A înființat Muzeul de Arheologie și Etnografie „Valea Elanuluiʺ în satul Giurcani, com. Găgești, jud. Vaslui. * 1976 - Devine membru al Cenaclului plastic „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad. * 1984 - A obținut gradul didactic I în învățământul primar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
și conducerea iubitoare doar de „ochiul dracului" a bisericii ortodoxe române? Ia să vedem câteva nume, din cei care au făcut acest demers electronic de punere în legătură direct a păcătosului cu Doamne, Doamne, via Internet. Protosinghelul Antim de la Mănăstirea Dumbrăveni, din județul Constanța, a fost de acord să-i apară numele pe site, la solicitarea administratorilor. Zice el că: aderarea la mediul online a fost o soluție de compromis. „Prin poștă veneau foarte puține pomelnice deoarece mănăstirea noastră nu este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
codru. Când eram copil, deși eram un copil foarte sociabil, plecam uneori singur în pădure, în pădurea ce fusese cândva al satului, numită pădurea Haragoja. Nu era o pădure prea mare. De la un loc era tăiată din deal până în șesul Dumbrăvenilor de un lot de pământ arabil ce măsura peste 6 hectare. Acest pământ era al familiei mele. Până la el se întindea pădurea Haragoja apoi în partea cealaltă pădurea Rășchitorești, care fusese a statului. Mai ales când cultivam acolo porumb, era
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ei, Mihai, s-a născut la Ipotești 5. Parcă anume pentru a se încurca și mai mult aflarea adevărului, căpitanul Matei Eminovici a "precizat", prin revista "Fîntîna Blanduziei" din 16 iulie 1889, că fratele său, poetul, s-a născut la Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie, în ziua de Sfinții Arhangheli, pentru care i s-a dat numele Mihai, din botez 6. Ca urmare, Leon Ghica, proprietarul Dumbrăvenilor, s-a simțit obligat să-i ridice poetului un bust, la Dumbrăveni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din 16 iulie 1889, că fratele său, poetul, s-a născut la Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie, în ziua de Sfinții Arhangheli, pentru care i s-a dat numele Mihai, din botez 6. Ca urmare, Leon Ghica, proprietarul Dumbrăvenilor, s-a simțit obligat să-i ridice poetului un bust, la Dumbrăveni, care bust a fost inaugurat la 4 iulie 1902. Astfel, trecîndu-se peste cele știute și scrise chiar de poet că s-a născut la Botoșani, Aglaia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie, în ziua de Sfinții Arhangheli, pentru care i s-a dat numele Mihai, din botez 6. Ca urmare, Leon Ghica, proprietarul Dumbrăvenilor, s-a simțit obligat să-i ridice poetului un bust, la Dumbrăveni, care bust a fost inaugurat la 4 iulie 1902. Astfel, trecîndu-se peste cele știute și scrise chiar de poet că s-a născut la Botoșani, Aglaia i-a mutat locul de naștere la Ipotești, iar Matei i-a dat al
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la 4 iulie 1902. Astfel, trecîndu-se peste cele știute și scrise chiar de poet că s-a născut la Botoșani, Aglaia i-a mutat locul de naștere la Ipotești, iar Matei i-a dat al treilea loc de naștere, la Dumbrăveni! Primul care a greșit a fost Titu Maiorescu. pentru că din autograful poetului de pe Albumul Junimei, el a considerat valabilă numai data nașterii, iar locul nașterii l-a luat de bun, după zisa Aglaiei Drogli. Astfel, în notița biografică, pusă la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și pe N. D. Giurescu, de la Facultatea de Litere, cu misiunea de a stabili, fără echivoc, localitatea în care s-a născut Eminescu, pentru ca Asociația generală a studenților să ridice acolo o școală primară. După multe argumente nesigure, culese pe la Dumbrăveni și Ipotești, studenții au găsit, în sfîrșit, mitrica cu botezul poetului, la biserica Uspenia din Botoșani. Bucuros de așa descoperire, N. D. Giurescu a scos o copie de pe act. Însă, cu toată asigurarea pe care ne-o face că datele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe care dînsul pretinde că i-a interogat, vom vedea pe paginile următoare, iar în ceea ce privește unele "precizări" ale căpitanului Matei mai mic decît poetul cu vreo șapte ani să nu trecem cu vederea că acesta, după ce "precizase" nașterea poetului la Dumbrăveni și la o dată tot așa de imposibilă, a devenit mai prudent și n-a mai făcut precizări. Pentru locul de naștere al poetului, căpitanul Matei a scris că "e o cestiune care rămîne de discutat"4, iar cu privire la data nașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mănînce și să bea ca la hram. Dar el, om grijuliu și în serviciul boieresc, la Balș, controla ce recoltă încă nu era strînsă de pe cîmp. Încă din anul, 1784, moșia Brehuieștilor intrase în proprietatea marelui vistiernic Iordache Balș de la Dumbrăveni, printr-un schimb de moșii făcut de Balș, cu mănăstirea Slatina 55. Acest mare boier devenise proprietar și pe alte moșii vecine, dar, fiindcă explicațiile care se cer aici privesc direct și pe Vasile Iurașcu, să deschidem o mică paranteză
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i-au fost deschise toate ușile de la Domnie, mai ales după ce marele jitnicer, Gh. Cananău, s-a căsătorit cu Maria, sora voievo dului Ioan Toader Callimachi. În șesul Siretului, pe dreapta apei, și din jos de domeniul lui Balș de la Dumbrăveni, familia Cananău stăpînea: Corocăeștii, Hancea, Băneștii, Fîntînelele, Slobozia și Roșcanii, iar la răsărit de Siret, Cornii. La aceste șapte moșii, văduva Maria Cananău, jitniceroaia, a mai adăugat moșia Costești (dintre Corni și Brehuiești), pentru care i-a dat în schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
s-a făcut însemnarea de pe cartea numită Mărgăritare, Vasile Iurașcu era om de încredere, administrator, pe moșiile marelui vistier Iordache Balș. La 1809, martie 21, vistiernicul Iordache Balș își scrie diata și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași diată, vistier nicul Iordache Balș obligă pe fiul său, Alecu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul meu Alecu"59. Prin aceeași diată, vistier nicul Iordache Balș obligă pe fiul său, Alecu, să întrețină o școală, la Dumbrăveni, cu dascăl moldovenesc și grecesc iar celălalt fiu, Iancu, să întrețină asemenea școală la Pașcani. Așadar, noul stăpîn al lui Vasile Iurașcu se numea vistierul Alecu Balș. Să ne întoarcem iar la cartea cu autografe. Au fost trecute sub tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
28, cînd a murit călugărița Xenia Velizar, arată că ea avea 77 de ani deci fusese născută în anul 1840 și a fost născută în orașul Botoșani, "fiică din părinți necunoscuți" (sic!). Pentru Raluca, s-a ivit un candidat de la Dumbrăveni, Gh. Eminovici. S-au înțeles asupra zestrei și a rămas ca Eminovici să-și ceară aprobarea de căsătorie, "cu persoana cunoscută", de la stăpînul său, nadvornic sovetnic și cavaler Constantin Balș, domiciliat la Chișinău. În scrisoarea redactată în limba germană, la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că la școala lui Balș, de la Dumbrăveni, va fi învățat carte și mama lui Eminescu, fiind astfel cunoscută de boier și de fiul său, Constandin, care a moștenit domeniul Dumbrăvenilor. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Notița biografică, scrisă de Matei Eminescu, este reprodusă de AUGUSTIN Z. N. POP, în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că la școala lui Balș, de la Dumbrăveni, va fi învățat carte și mama lui Eminescu, fiind astfel cunoscută de boier și de fiul său, Constandin, care a moștenit domeniul Dumbrăvenilor. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. Notița biografică, scrisă de Matei Eminescu, este reprodusă de AUGUSTIN Z. N. POP, în Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, Edit. Acad. R.S.R., 1969, pag. 249. 2. Ibidem, pag. 259. 3. DIRECȚIA GENERALĂ A ARHIVELOR
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]