157 matches
-
când zac bolnav în pat, așa cum e ea acum; închipuiți-vă, sucul de ghimbir pe care i l-a adus sora fiindcă a trecut printr-o operație grea, ea mi-l oferă mie, că crăp de căldură! Da, își rupe dumicatul de la gură ca să mi-l dea mie, e fapt dovedit! Și, cu toate astea, eu nu vreau să zăbovesc nici cinci minute la căpătâiul ei. Fugi, mă-ndeamnă mama, în timp ce madam Ve-ne-ra-tî, care în doi timpi și trei mișcări a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mațele bogdaproste, hi-hi-hi, și sticla de vin în sacoșă, la piciorul mesei și lângă piciorul ei, lipită de gambă. Din turele de zi, i-a intrat în reflex să nu țină vinul la vedere, să tragă câte o dușcă printre dumicați, asigurându-se că n-o vede nimeni. Cu bătaia își intră numaidecât în ritm, dar cu băutul îi mai trebuie ceva timp până să devină mai relaxată. Mesteca temeinic câteva minute, până i se ștergea de pe față expresia aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să devină mai relaxată. Mesteca temeinic câteva minute, până i se ștergea de pe față expresia aceea de vinovăție inexplicabilă, care urca probabil din viscere. La o adică, foamea poate explica și justifica multe. Uite-o înfulecând posedată de precipitare, mestecând dumicați mari dimpreună cu vorbe gâfâite, șuierate, înghițite și împroșcate concomitent. Povestește de bărbatu-său, milițianul, ce mai pedeapsă pe capul omului, Rafaele, femeia asta, și peste asta alta, auzi, cum îl mai freacă șefii de la secție de-i ies ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și cu Petrișor alături, pe masa din bucătărie, înfofolit într-o pătură din care-i ieșea doar nasul. Bâjbâia cu furculița după bucățile de carne din tigaie și le îndesa în gură fierbinți, aproape s-o ardă, și întingea cu dumicați de pâine în grăsimea sfârâindă, pândind când se trezește copilul, să-i dea și lui să mănânce. Ce bine să ai un suflet lângă tine care să-ți dea curaj, Mirelo, un tovarăș de întins în tigaie. Numai să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Și ce credeți c-a zis țiganca ? „Să știi că pe cineva din casa dumitale l-a strigat noaptea afară. Ș-acela na fost lucru curat.” Ascultând, un om mânca liniștit, îndesând în gură bucăți de pâine. Când termină de dumicat se șterse din două părți cu dosul palmei, ca pasărea, bău apă și zise gârâind : - La Lespezi era o ovreică care avea din cei mititei. Grigore Crețu, gospodar de la noi din Probota, s-a dus la ea să-i facă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se abținea strategic, se simțea călare pe cai mari, galopa, mă credea prins cu totul în plasa lui de păianjen kaki, amâna să-mi dea lovitura mortală doar de dragul oratoriei, până când l-am întrerupt, așa, într-o doară, mestecând un dumicat de pâine, și l-am întrebat ce se întâmplă dacă pilotul și copilotul au diaree. După războiul cald de pe aleea Băiuț, atins până la urmă, din cauza temperaturii lui ridicate, de un suflu de afecțiune între combatanți, în bucătăria noastră se instaura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
argumentând. „Nu prea mie foame...” La rândul ei Atena, ciuguli din fiecare sortiment câte puțin, după care Împinse farfuria În centrul mesei, mărturisind. „În viața mea nu am mâncat atât de mult...!” Polipeanu, nu vedea, nu auzea...! Cu un ultim dumicat de pâine șterse și a doua farfurie, așezând-o peste cealaltă. Își umplu singur un pahar cu vin, adresându-se fetei. „De ce nu mâncați, domnișoară...? Sunt extrem de gustoase...!” - aprecie el privind pe furiș la farfuria fetei. „Silueta...” - fu de părere
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Decât s’o ia patronul...” Atena se prefăcu indiferentă la formidabila poftă de mâncare a lui Polipeanu, În timp ce Lakner o asalta pur și simplu, Încercând să-i smulgă o promisiune pentru a doua zi. Atunci Însă, când Polipeanu Înghiți ultimul dumicat, Îl privi mai cu atenție. De necrezut și totuși adevărat. Acest slăbănog - pe care abea stăteau În echilibru oasele Înșirate de-a lungul trupului, făcuse curățenie prin farfurii!! Patronul ospătar, avea grijă ca vinul să nu lipsească dela masă și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
binevoitorul pentru acest favor să-și Însușească tot ce cu amărăciune introdusese În Închisoare și mai cu seamă procurate cu bani grei, el nu având șansă nici măcar la unele firimituri: Șeful de cameră devora cu grijă, drămuind oricât de mic dumicat...! Nu reușiră să ațipească nici măcar câteva minute și, trompeta Închisorii urla sinistru de o așa manieră Încât proaspeții locatari Înspăimâtați, săriră din paturi și de pe jos unde Încercase unii să doarmă, Într-o Îmbulzeală hazlie. Liberul șef de cameră reuși
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
toate cele patru Emisfere ale orașului. Majoritatea lor inundă piețele orașului În căutare de orice lucru, În timp ce unii patroneză restaurante specifice În care dacă ai Îndrăzneala să consumi preparatele lor culinare condimentate cu perseverență de bucătar ei bine, după primul dumicat, Îți trosnesc măselele de usturime...având senzația unei tentative de otrăvire; In partea de jos a Manhattăn-ului, În apropiere ce Centrul Financiar al orașului și a-l lumii, se află Bazarul Chinezesc. Dacă din Întâmplare nimerești direct În acel perimetru
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la care fusese supus pe tot parcursul lungii sale detenții politice și, Întocmai ca Scarlett O’Hara din romanul „Pe aripile vântului” (a cărei foame era pricinuită de ravagiile războiului de secesiune din S.U.A.), șterge farfuria de resturile mâncării cu dumicați de pâine, pe care, apoi, Îi Înghite. Nota definitorie a stilului acestui memorialist o constituie oralitatea. Dumnealui scrie așa cum povestește Într-o lungă convorbire telefonică. Încă nu l-am văzut aievea pe acest autor, Însă din cele câteva convorbiri telefonice
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toate, am luat drumu n picioare numa ca să mă umplu de draci ? Numa când mă gândesc ce drum mai am pân-acasă, îmi vine să nu mă mai mișc d-aci, dân fotoliu. Da tot o să mă mișc ! Măcar un dumicat de pâine să-nghit ! Dacă Zmintita are așa obraz gros și nu se simte, atunci am să-mi port singură de grijă. O să mă uit repede-repede pân bucătărie și o să vâr în gură ceva. Și, dacă dă peste mine Vulpea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nu părea deloc la locul lui în atmosfera șic din Halo. Se lupta de zor cu aperitivul, încercând să facă niște creveți încovoiați să stea într-o furculiță si apoi în gură. —Iisuse, exclamă el dintr-odată, când al doilea dumicat încercă să fugă. Mă simt ca o girafă. Lisa se adapta circumstanțelor. Nu vedea rostul de a încerca să recreeze atmosfera relaxată din seara petrecută la ea în bucătăie, el pur și simplu nu era interesat. Era prea ocupat, prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
îi puse eroului nostru farfuria. în față, se sprijini ușor cu mâna de umărul lui. „O, timp, oprește-te-o țâră!” murmură Broanteș în gând. Episodul 53 O SCRISOARE Nici n-apucară viziriul, Barzovie-Vodă și spătarul Vulture să înghită primul dumicat de șnițel, că Broanteș se sculă în picioare și se uită rugător la spătar. — Vrea afară - îi lămuri spătarul. Luminăția-ta, pe unde ar veni asta... cum îi zice... — Pe coridor tot înainte și prima curte la stânga - răspunse viziriul. Broanteș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
soțul, om al muncii, la o oboseală, la un necaz. Să nu fi numai urechi, să fii și brațe pentru spălat, picioare pentru alergat, cap pentru plecat, ochi pentru mângâiat, spate pentru purtat, nas pentru adulmecat, gură pentru, mă rog, dumicat, și câte și mai câte! De toate voi face, părinte - zise Malgorzata. — Da’ de ce să faci de toate? - spuse nervos înțeleptul călugăr. Cine te pune? Să faci ce-ți spune bărbatul, asta să faci! Că atunci când vă amestecați voi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mâini, povestitorul își drege glasul oleacă răgușit, face o gargară cu substantive calme, la locul lor, însoțite de serviabile, credincioase, adjective. Un moment de respiro, un armistițiu: povestitorul scotocește în traistă, scoate merindea. De partea cealaltă cititorul deja înghite primul dumicat. între ei flutură steagul alb al înțelegerii: măcar mâncarea asta să ne tihnească. Penele, cuțitașele, cerneala, nisipul, creioanele povestitorului stau risipite prin iarbă precum dincolo radierele, ochelarii, lupele, foarfecele. Un stol de porumbei care ar trece pe deasupra lor ar vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă ardea deși nu știam de ce. Aveam senzația că toate măruntaiele îmi erau însângerate din cauza brutalelor intruziuni grețoase, dar i-am dat ascultare copilului meu care părea a se juca de-a mama cu mine. Am mestecat cu greutate câțiva dumicați din pâinea uscată care mi-a adus în gură un gust dulce și bun, gustul neprețuitului bob de grâu. Dar pe loc dinții s-au simțit prizonierii pastei clisoase și m-a cuprins teama că mă înec, că mă înăbuș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mă furișez În biroul lui Stegemann și să sun autoritățile. — Mi-a răspuns un ofițer de poliție cu gura plină. I-am zis cu cea mai suavă voce posibilă că se Întâmplase ceva groaznic și am Închis Înainte să Înghită dumicatul din gură. — N-ai găsit nimic care să explice cele Întâmplate? În afară de... Cadavrul din dormitor? M-am gândit la ce văzusem. Cineva Îl cărase În dormitor și Îl așezase În pat - probabil ca să pară că Dora murise din cauze naturale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rupt când Juana i-a zis lu bunghitoru că, după ce soilise atâtea zile unic În pat, nu-i cădea strâmb să tragă niște aer dă câmpie. Limardo n-a repostat la farfastâcuri, că rostuia, numa ochi și urechi, bile dân dumicați de pâine, obicei nașpa, care ne-a dezvățat bucătaru dă el. Peste niște ore, am pățit o panaramă vie care, de v-o zic, dați acatist la codu penal că stați la pansion. Pă la șapte dân noapte, după obiceiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
revărsându-se din bucătărie, dar o preocupare grăitoare pentru curățenie te avertiza în privința stării de fapt. Pe tot parcursul vieții lui Fran, Phyllis transformase preocuparea pentru curățenie într-o adevărată religie. Farfuriile îți erau luate din față de îndată ce înghițeai ultimul dumicat, jucăriile îndrăgite erau dosite fără milă, suprafețele lucioase erau acoperite de suporturi pentru pahare ca de o epidemie de pojar. Chiar și acum, adult fiind, Fran își păstrase obiceiul straniu de-a nu lăsa niciodată din mână un biscuit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și dumnezei pe adresa cuiva anume... Și la moarte i-a fost hărăzită o întâmplare cu haz. S-a stins bătrânul ușor (la masa de prânz, pe când ținea lingura-n mână și se pregătea să ducă la buze un nou dumicat), a doua sau a treia zi după Bobotează. Și, îndată ce și-a dat obștescul sfârșit, s-a pornit o ninsoare cu fulgi mari, de credeai că are să acopere tot pământul. Abia de l-au putut aduce pe preot, să-l
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
curgerea interioară, de lumina eliberată dintr-o picătură, de relația vinului cu mintea, cu sensibilitatea individuală, ce se întâmplă cu vinul la trecerea unei femei frumoase, ce se întâmplă cu același vin la trecerea unei femei urâte, cum să ții dumicatul de anafură pe limbă, în momentul în care te împărtășești cu vin etc. După două ceasuri eram toți euforizați de cuvinte și asocieri, vinul nu mai ținea de sete, ținea de frumusețe, de viață. De atunci m-am uitat cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
el, Bobu Filipel, dar, câte, oare, n-a Învins, până ce, În sfârșit, să se vadă, pentru două săptămâni, În largul său, fără sarcini de servici, fără du-te - vino permanent, Încât, nici pentru o cană cu apă, ori, pentru un dumicat de mâncare, nu mai era vreme, aici, În pustia asta de societate, necinstită, nedreaptă și arogantă?! Iată-l, deci, ca pe un mare Împărat, dacă așa arată Împăratul, un ăla, care nu face nimic, altceva, decât să stea, să se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
gust carnea lemnoasă, arzîndu-i cu feștile smulse din incunabule juridice locul Însolzit de fiară de sub rugăciune; de atîta așteptare mi-a coclit și umbra pe pămînt... „...ai fi fost tu unul din aceia care au vrut să hrănească mulțimile cu dumicatul de pîine rămas În gîtlej...” Atît am, atît ofer! Îmi caut și eu cu lampa de petrol numele să-l pot da jos de pe cruce, dar pietatea oare mă Împiedică să recunosc că și ceapa are petale?! O inimă nedospită
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
permite - sunt înclinate să facă numai ce vrea pizda lor. Și nici ciorba sorbită la birt nu te lasă neatins: toate tristețile bucătarului, laolaltă cu sudoarea sa, se află amestecate în castronul tău; și privirile celor din jur pot influența dumicatul pe care îl vâri în gură. Încerci, nemijlocit, să-ți apropii Taina. Dacă o afli, mori! De asta mor oamenii. Sau tocmai pentru a o afla mor. MAGISTRATUL. Mai toți locuitorii maturi ai Stațiunii sunt delincvenți. Reiese din registrele Percepției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]