5,695 matches
-
înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare din acestea să trezească în el dorul după Dumnezeu cu care se știe înrudit. Dar, întrucât veșnicia este una din bunătățile cu care e înzestrată firea dumnezeiască, trebuia din capul locului ca să nu fie lipsită de acest dar nici firea omenească, ci să aibă în sine nemurirea, pentru ca această putere înnăscută să-l ajute să cunoască ceea ce trece și dincolo de această lume (ὑπερκείμενον) și pentru ca astfel să
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
este dată deschiderea chipului spre asemănare, iar chipul lui Dumnezeu întunecat prin păcat e restaurat pentru întreaga umanitate, care este îndumnezeită și transfigurată”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
8.1 apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 108. footnote>. Participarea la Dumnezeu, este, la Iisus Hristos, o participare totală. Într-adevăr, nu se poate participa la o parte din Dumnezeu, căci ființa dumnezeiască este simplă, deci indivizibilă și energeia divină este Dumnezeu, revelat în mod liber<footnote John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, Traducere din franceză de Angela Pagu, Editura Humanitas, București, 2007, p. 50. footnote>. Poate și de aceea a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
lui Dumnezeu. El participă la atributele sau acțiunile lui Dumnezeu. Sfântul Grigorie nu citează niciodată textul biblic de la 2 Petru 1, 4<footnote „Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume”. footnote>. Cel mult, va spune că creștinul imită natura lui Dumnezeu: „dacă omul era la origine asemănător lui Dumnezeu, poate nu exagerăm dacă declarăm că creștinismul este o imitare a naturii divine
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
lui Solomon (Proverbele, Ecclesiastul) Și am putea observa Și diferența față de perspectiva lui Origen. Fiecare carte exprimă o etapă a procesului de desăvârșire, fiecăreia corespunzându-i o formă a acestui avânt, care determină dezvoltarea capacității sufletului de participare la bunurile dumnezeiești<footnote Această împărțire a diverselor etape ale vieții spirituale nu este singura la Sf. Grigorie; foarte apropiată de viziunea asupra cărților lui Solomon este ideea că, de asemenea, Psaltirea are un skopos unic: ascensiunea în virtute spre desăvârșire. Astfel, de la
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ce se arată e deșertăciune, pune mai presus de tot ce cuprindem prin simțire, mișcarea firească s sufletului nostru spre frumusețea nevăzută. Și așa, curățind inima de alipirea la cele văzute, introduce tainic prin Cântarea Cântărilor înțelegerea în Sfintele Sfintelor dumnezeiești, în care ceea ce se săvârșeȘte este o rânduială de nuntă, iar ceea ce se înțelege este unirea sufletului omenesc cu Dumnezeu. De aceea, fiul din Proverbe se numește aici mire, Și înțelepciunea Ține loc de mireasă, ca să se logodească cu Dumnezeu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu scapă încercărilor rațiunii de a-L cuprinde; numai întunericul credinței Îl poate sesiza pe Dumnezeu, Care transcende orice reprezentare. „Credința Îl aduce pe Dumnezeu în suflet Și aici are loc trăirea apropierii de El. Sufletul este înconjurat de noaptea dumnezeiască Și Mirele se face prezent, dar nu se arată... El îi dă sufletului un fel de conștiință a prezenței Sale - αισθεσις παρουσίας - care scapă în același timp cunoașterii”<footnote Paul Evdokimov, op. cit., p. 53. footnote>. Dumnezeu, cu cât este mai
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii dumnezeiești, mireasa devine ea însăși săgeată. „Mirele Și arcașul sunt una. Iar mireasa Și săgeata sunt sufletul curățit, pe care arcașul o ia Și o slobozește în Ținta cea bună”. Un element oarecum neobișnuit în acest demers exegetic Ține de faptul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
binecunoscut faptul că Părintele Stăniloae a adus o contribuție considerabilă Teologiei în general, și tot el a evidențiat, în secolul trecut, plecând de la doctrina palamită, faptul că distincția reală între ființa divină absolut incognoscibilă și neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și de energii<footnote Pr.Lect.Dr. Iosif Ferenț, Contribuția Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae la doctrina energiilor divine necreate, în rev. Orizonturi teologice, Anul II (2001), nr. 1, p. 19. footnote>. În Dumnezeu există deci trei lucruri: ființa, lucrarea și ipostasurile dumnezeiești. Această distincție nu introduce în Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii Sfântului Grigorie Palama care-l acuzau de diteism ori de politeism. Distincția esență-energii nu este o inovație a Sfântului Grigorie Palama, căci ea are o tradiție mai veche printre
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și iubire a omului cu Dumnezeu în lumina divină. Ca și Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Palama, a subînțeles lumina divină ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în nesfârșite lucrări, prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana sau Persoanele dumnezeiești, ca Subiect, sau ca Subiecte ale lucrării, sau harului, sau luminii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr.
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în nesfârșite lucrări, prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana sau Persoanele dumnezeiești, ca Subiect, sau ca Subiecte ale lucrării, sau harului, sau luminii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr. 3-4, p. 438. footnote>. În secolul al XIV
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana sau Persoanele dumnezeiești, ca Subiect, sau ca Subiecte ale lucrării, sau harului, sau luminii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Semnificația luminii dumnezeiești în spiritualitatea și cultul Bisericii Ortodoxe, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr. 3-4, p. 438. footnote>. În secolul al XIV-lea, Sfântul Grigorie Palama a apărat această învățătură de atacurile scolasticilor teologi apuseni și a dogmatizat-o sub
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
care rămâne incognoscibilă și inaccesibilă oricărei creaturi. Dumnezeu este numit lumină nu după esența sa, ci după energia sa, spune Sfântul Grigorie Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Palama<footnote Sf. Grigorie Palama, Contra lui Achindin, P.G., CL, col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
col. 823. footnote>. Adversarii Sfântului Grigorie apărau simplitatea dumnezeiască făcând din Dumnezeu o esență simplă în care chiar ipostasurile primesc caracterul de relații ale esenței. În general, ideea de simplitate dumnezeiască, ține mai mult de filosofia omenească decât de Revelația dumnezeiască<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, cap. 61, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
antinomie, pentru că El este coincidentia oppositorum, în El cele contradictorii neluptânduse întreolaltă<footnote † Antonie Plămădeală, op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam, care reproșa monahilor că văd esența dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual. Această lumină este divină și necreată. Vederea luminii dumnezeiești, nu este o analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
pregustarea vieții viitoare, căci dacă trupul trebuie să ia parte împreună cu sufletul la bunătățile de negrăit (ale veacului viitor), este sigur că el trebuie să participe la aceasta, în măsura posibilului, chiar de pe acum, căci și trupul are experiența lucrurilor dumnezeiești, când puterile pasionale ale sufletului se află nu omorâte, ci transformate și sfințite<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., P.G., CL, col. 1233C. footnote>. Sfântul Grigorie este în același gând cu Varlaam doar în ceea ce privește faptul că Dumnezeu este incognoscibil în natura
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
el preferă termenul lui Dionisie de supraesență, pentru a desemna ceea ce nu poate fi cunoscut. Dacă Dumnezeu rămâne necunoscut în ființa Sa, El se face cunoscut prin energiile Sale la care poate participa omul. Energiile dumnezeirii sunt distincte de ființa dumnezeiască dar nu sunt despărțite de ființă. De aceea, când credincioșii primesc pe Sfântul Duh, și prin Duhul, întreaga Sfântă Treime, căci Persoanele Sfintei Treimi se conțin și se dăruiesc reciproc, primesc darurile, adică lucrările Treimii. În acest sens, Sfântul Grigorie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
va fi una fără confuzie, fără amestecarea sau absorbirea identității umane în cea divină, ci păstrându-se caracterul personal al celor care se întâlnesc. Varlaam Calabritul, oponentul Sfântului Grigorie, considera teologia prin negație cea mai desăvârșită vedere, similară cu întunericul dumnezeiesc de care vorbește Dionisie: Dacă intră deci cineva în acest întuneric, zice filozoful, o face prin negarea tuturor celor ce sunt (...) deci și lumina aceea de care grăiți voi, orice ar fi ea, trebuie să o părăsiți, ca să vă suiți
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
teologia catolică de îndumnezeirea creaturii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 138, în Filocalia..., vol. VII, p. 327. footnote>. După Sfântul Grigorie Palama, care redă tradiția Părinților răsăriteni, sunt trei etape ale urcușului în cunoașterea lui Dumnezeu: cunoașterea rațiunilor dumnezeiești ale făpturilor, cunoașterea lui Dumnezeu prin negarea lor și vederea l u i Dumnezeu în întunericul mai presus de lumină. A doua, teologia prin negație, e numai locul lui Dumnezeu. Prezența însăși a lui Dumnezeu e mai presus decât aceasta
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
poate vedea că toate sunt înlăturate<footnote Sf. Grigorie Palama, op. cit., cap. 32, p. 305. footnote>. Deci aici este vorba de un apofatism trăit, pătimit și nu de unul teoretic în cunoașterea lui Dumnezeu. Vederea luminii necreate e pătimirea realității dumnezeiești, nu inventarea sau bănuirea ei cu ajutorul cugetării, cu închipuirea sau cu nălucirea. Apofaticul acesta e un plus nesfârșit, nu un minus față de cele cunoscute prin simțuri și prin rațiune. Nevăzutul nu e pur și simplu nevăzut. Nevăzutul e văzut; neînțelesul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]