2,127 matches
-
UE continuă demersurile de implementare a Strategiei Dunării, considerată una dintre prioritățile actualului mandat al Comisiei Europene.Fluviul Dunărea este unul dintre reperele geografice definitorii pentru întreaga Europă și în special pentru România, al cărei statut de „stat dunărean” are o conotație de mare semnificație pentru poporul român. În acest context, preocuparea europeană pentru domeniu vine în întâmpinarea proiecțiilor românești legate de prosperitatea zonei. Astfel, „Programul de cooperare transnațională pentru regiunea Dunării”, în valoare de 222 de milioane de
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
executiv al Asociației „Comunitățile Locale Riverane Dunării”) Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării reprezintă o inițiativă politică a României și Austriei și este un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor și legislației UE Este a doua strategie macro-regională a UE, cu adaptare la specificul regiunii dunărene. Participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
un mecanism comunitar de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene, prin consolidarea implementării în regiune a politicilor și legislației UE Este a doua strategie macro-regională a UE, cu adaptare la specificul regiunii dunărene. Participă 14 state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).
Regiunea Dunării, prioritate continentală () [Corola-website/Journalistic/296462_a_297791]
-
observă inovații recente remarcate și în alte subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/M_neanu_varvara_magdalena_col_varvara_magdalena_maneanu_1389253139.html [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
câtuși de puțin nu are respectul ființei omenești”. Cine spunea aceasta? Nicolae Iorga⁴ care, prin intermediul Rampei, la 12 noiembrie 1924 declara astfel: “Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de-a face cu un hamal din portul dunărean”. Negăsindu-i nici o calitate “hamalului din portul dunărean”, Nicolae Iorga, prin discursul susținut la înmormântarea lui Istrati avea să facă dovada unui caracter îndoielnic considerându-l “răsturnător de lume cu puterile unui real talent”. Dar, poate era conștiința deșteptată care
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Cine spunea aceasta? Nicolae Iorga⁴ care, prin intermediul Rampei, la 12 noiembrie 1924 declara astfel: “Eu nu-i găsesc absolut nici o calitate. Am spus: avem de-a face cu un hamal din portul dunărean”. Negăsindu-i nici o calitate “hamalului din portul dunărean”, Nicolae Iorga, prin discursul susținut la înmormântarea lui Istrati avea să facă dovada unui caracter îndoielnic considerându-l “răsturnător de lume cu puterile unui real talent”. Dar, poate era conștiința deșteptată care-i dicta sincere și adevărate laude, o dezabuzare
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Nistrul. Bolșevicii nu înțelegeau să-ți plătească decât pâinea, ca oricărui muncitor, și mai mult ca orice, îți dădeau libertatea de haimanalâc. N-ai înțeles să prețuiești. Ai refuzat, indignat, doreai bani și ranguri. Te simți bine acum, în smârcurile dunărene, preconizând dictatura regească sau luptând pentru conversiunea cea mare: iubitorule de țărani! Însă toate bârfelile, toate ororile care le debitezi pe spinarea Rusiei comuniste caracterizează deznădejdiile unui înfrânt, stâlcit de cizma sigură”⁹. Printre multele acuze aduse s-a mai spus
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului „În data de 29 iunie, țările dunărene sărbătoresc Ziua Dunării. Această dată s-a stabilit la Viena pe 1 iunie 2004, la inițiativa Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Data marchează semnarea Convenției pentru Protecția Fluviului Dunărea, pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria). Sărbătorim Fluviul
ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435646302.html [Corola-blog/BlogPost/352834_a_354163]
-
pentru dezvoltarea durabilă și pentru protejarea și conservarea ecosistemelor acvatice. Acest fluviu reprezintă o punte de legătură între statele pe care le traversează. Activitățile dedicate Zilei Dunării se desfășoară sub coordonarea Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea în toate statele dunărene sub sloganul „Fii activ” , pentru a manifesta dorința comună a acestora de a-și uni forțele în sprijinul protejării și conservării acestui fluviu și a tuturor resurselor de apă din bazinul său”. (dr.ing. Emil Vamanu, Director Administrația Bazinală de Apă
ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435646302.html [Corola-blog/BlogPost/352834_a_354163]
-
hidroenergie și agrement pentru o regiune dens populată a continentului european. Ca țară cu ponderea cea mai mare ca suprafață și populație și ca stat aval în bazinul Dunării, România este deosebit de interesată în consolidarea și intensificarea cooperării între țările dunărene, prin care să se promoveze acțiuni coordonate de protecție a calității apelor și de management al riscurilor naturale și antropice, la nivelul întregului bazin. Aceasta va fi calea asigurării condițiilor unei dezvoltări durabile a întregii regiuni. În acest sens, un
ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435646302.html [Corola-blog/BlogPost/352834_a_354163]
-
acțiuni ce trebuie întreprinse pentru îmbunătățirea calității apelor din bazinul fluviului Dunărea sunt cuprinse în cadrul Planului de management al bazinului fluviului Dunarea, plan de management care reprezintă nucleul Directivei Cadru pentru Apă. Acest plan este elaborat în comun de statele dunărene, în cadrul Comisiei Internaționale pentru protecția fluviului Dunărea, și este alcătuit dintr-o componentă conținând problemele comune la nivelul bazinului și din planurile naționale ale țărilor din bazinul Dunării. Primul plan de management a fost aprobat în februarie 2010, iar în
ZIUA DUNĂRII MARCATĂ SĂRBĂTORESC ÎN ROMÂNIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1435646302.html [Corola-blog/BlogPost/352834_a_354163]
-
România dar și în Europa din punct de vedere istoric și aș aminti numai de descoperirea, în acest areal geografic al județului Mehedinți, a celei mai vechi așezări umane stabile din Europa, circa 9000 de ani, care conturează o civilizație dunăreană: cultura Schela Cladovei - Lepenscki Vir. Dar în această vatră străbună europeană se află și una dintre cele mai importante regiuni cu parcuri naturale și rezervații ale continentului european cu faună sarmațiană sau din Bazinul Dacic. Am aflat amănunte, într-un
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
mai târziu, în 1884, savantul sârb I. Pančiči semnalează aceeași plantă de pe coastele inaccesibile ale vârfului Veliki Strbač, în Serbia, dispărând definitiv în 1940. Astăzi, singurul loc în care mai întâlnim laleaua de Cazane este aici, în România, pe versantul dunărean al Cazanelor Mari. Dacă ne continuăm traseul, observăm, că, după 10-15 minute, itinerariul ecoturistic se bifurcă: o potecă șerpuind spre platoul Cazanelor Mari, de unde azi vezi apele liniștite ale bătrânului Danubius, odinioară clocotind, datorită reliefului stâncos, ca într-un cazan
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
forța hidraulică, făcând tranziția de la râșnițele de mână la morile cu roată verticală. Morile cu ciutură din zona Porțile de Fier prezintă o importanță deosebită. Înainte de a urca pe aceste poteci, recomandăm turiștilor să viziteze comuna Dubova, localitate specifică clisurii dunărene. După amenajarea lacului de acumulare, nivelul Dunării s-a ridicat cu 25-30 m. Comuna Dubova a fost strămutată parțial. Partea veche, nestrămutată, este bogată în case cu arhitectură tradițională, mori cu ciutură. Asupra originii morilor de apă în spațiul carpatic
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
un areal de o inestimabilă valoare ecologică dar care deține și nenumărate povești asupra unor vieți ce ne trimit în ere geologice cu peste 16 milioane de ani în urmă. Sunt locuri de legendă și de civilizație, cum este cea dunăreană, încadrată cronologic între 7000-5000 Î.Hr. O istorie înscrisă în pământul țării, însemne ale viețuirii fără întrerupere pe acest teritoriu al României. „Cunoașterea noastră depinde uneori de o reminiscență” spunea Platon. Aici găsim semne de recunoaștere, simboluri de legătură, încărcate
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
Jordan, Benny Rietveld , Guido Manusardi , Darius Brubeck, Johnny Răducanu, Marius Mihalache și foarte mulți alții. Proiectul pe care îl lansează acum, împreună cu Theodosii Spassov, este, în fapt, recrearea unei întâlniri muzicale atât de obișnuită, cu secole în urmă, în spațiul Dunărean. Aici, vocea și cavalul au fost dintotdeauna parteneri în doine, hore și alte melosuri folclorice. Celor doi li se va alătura un ansamblu de percuție care va sprijini improvizația explozivă, vocală și instrumentală. “Întâlnirea mea cu Theodosii Spassov e jumătate
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov by http://www.zilesinopti.ro/articole/9126/incantations-on-bela-bartok-cu-teodora-enache-si-theodosii-spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
condeiul, cu ajutorul căruia a lăsat însemne de aur în istoria culturii românești. Cu eleganța-i binecunoscută, m-a impresionat iarăși când am primit acceptul său pentru interviu. Poate și pentru că, chiar mă bucur de statutul de prietenă al acestui scriitor dunărean, pentru care nutresc sentimente de stimă și constantă prețuire. Pe care, cu ani în urmă, mi-a fost dat să-l cunosc la un festival de poezie brăilean, moment catalogat de mine drept ,,o întâlnire... întâmplătoare a destinului.” Dintre cărțile
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_sterian_cornelia_viju_1386488639.html [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
legală. Proaspătul monarh, adus din străinătate de către „monstruoasa coaliție”, sub denumirea căreia convenția partidelor avea să rămână în istorie, va stopa ascensiunea „nifiliștilor”. Carol I, căci despre el este vorba, „tânărul și micul principe venit din Sigmaringhen pe tronul principatelor dunărene ( ... ), primul și ultimul rege al României Mici, cum îl va caracteriza I.G. Duca, politicianul longeviv, ce va ocupa în decursul carierei sale funcția de prim ministru, pe lângă cea de ministru de culte și de instrucție, era o fire vicleană (ura
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
s-a îngrijit de activitatea meșteșugarilor, de schimburile comerciale, inițiind mai multe emisiuni monetare, a dat privilegii negustorilor transilvăneni și polonezi. S-a preocupat de exploatarea bogățiilor subsolului. A mărit capacitatea de apărare a țării prin întărirea și extinderea fortificațiilor dunărene, prin crearea Băniei Severinului. Destoinicul voievod Mircea cel Mare, „bărbatul cel mai viteaz și cel mai ager dintre creștini “ (vir inter christianos fortissimus et acerrimus), cum îl numește cronicarul Johannes Löwenklau (Leunclavius) [2], a domnit 32 de ani. În acest
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
direcția cea bună. Spre miezul nopții reușim, în sfârșit, să ajungem la hotel și să ne cazăm. După un duș fierbinte, adormim obosiți de peripețiile drumului... A doua zi, ne propunem să vizităm cele mai frumoase locuri ale încântătoarei capitale dunărene, aflată la granița cu Slovacia. În jurul anului 10 î.Hr., romanii au înființat colonia Aquincum, pe locul actual al Budei, care în 376 d.Hr. a fost cucerită de vandali. Au urmat valurile de migratori printre care avarii și slavii ce
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în cele nouă provincii ale țării, satele tiroleze cu biserici având cupola lunguiață în formă de ceapă se grupează în văile munților. Austria sonorităților muzicale a născut pe Haydn, Mozart și Johann Strauss, numele cele mai cunoscute pe mapamond. MIRACOLUL DUNĂREAN Dunărea (numită în antichitate Danubius, iar pe cursul inferior, Istru, în limba germană Donau, în limba maghiară Duna, în limbile sârbo-croată și bulgară Dunav, în limba ucraineană Danai, în limba engleză Danube) al doilea fluviu ca lungime din Europa, 2
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
atît de lungă aflată sub un control moldovenesc, precum cea a Bugeacului, nu permitea Porții să devină stăpînă deplină a Marii Negre. În afară de aceasta, fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap de pod pentru o pătrundere în peninsula Balcanică aflată sub dominație otomană. Ștefan cel Mare și urmașii săi au încercat în repetate rînduri să-și elibereze porțile maritime de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Bluntschli sau Bernard Stambler. Bluntschli afirmase la 1879, în lucrarea Statul român și situația juridică a Evreilor în România că: Fără îndoială (o siguranță hazardată, am spune noi - n.n.) că un număr mare de familii israelite au venit în provincia dunăreană Dacia, încă sub domnia vechilor împărați romani. Aceste familii vechi israelite s-au conservat aici și sunt cel puțin tot așa de vechi pământene ca și națiunea română... Ele formează și sâmburele populației evreiești de astăzi din România". Astfel de
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
din România". Astfel de fundamentări fără nici un probatoriu decât imaginația autorilor evrei s-au dorit lucrări de "rigurozitate științifică"ce se publicau la momentele când evreii încercau să-și consolideze poziția socio-economică din România, ci nu de dragul adevărului științific. "Provincia dunăreană Dacia", despre care scria Bluntschli, era totuși Dacia Traiană, iar împăratul Traian, așa cum s-a văzut mai sus, nu i-a agreat deloc pe evrei în calitate de "coloniști", punând armata chiar să îi extermine (cazul insulei Cipru). Scrierea lui Bluntschli a
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se românizau complet și deveneau uneori chiar mai olteni decât boierii vechi. Cazurile boierilor Brătășeni, Pârșcoveanu și altele sunt edificatoare. În viața publică boierii olteni se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]