164 matches
-
mă ceri. Să n-am nici lacrima sub fard, Dar nici cărări să pot pleca, În gând să-ți plâng, în trup să-ți ard, Doar tu să poți desfereca Tăceri din stepe fără rost, Să-ți înfloresc în ochi durut, Colibri ce nicicând n-au fost, Nesomn să-ți fiu pentr-un sărut. Cât ne-am căutat pe mii de hărți, În sens invers, pe interzis, Pierdute două jumătăți, Cer ard în palmă unui vis. Referință Bibliografica: PE MII DE
PE MII DE HĂRȚI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377357_a_378686]
-
a numit-o primăvară. Strângând lumina-n cingători Sub ochii noștri muritori, În trup de lut i-a încolțit Sămânța vieții... și-a rodit. A plâns în ploi, iar cerul mut I-a dat pământului tribut, Veșmânt ales, cu fir durut. Din iarbă crudă i-a țesut. Vrăjiți de fluturi dirijori Printre lumini triumfători, Copacii toți au înflorit, Iar El din ceruri ne-a zâmbit. Când vântu-ncepe a tămâia Desăvârșind lucrarea Sa, Se-nalță-n cer miros de flori Și de
ANOTIMPUL BUCURIEI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/377611_a_378940]
-
-n ură E Joi, în săptămâna mare. Grădina zisă Ghetsimani E liniștită deocamdată, dar, în curând, apar dușmani Ce la un semn făcut de Iuda (iar semnul era un sărut) L-au prins pe - Nvățătorul nostru, cu trup și sufletul durut. Să fie judecat voit-au, de la-nceput, fără-ndurare, Să-L umilească, să-L doboare, să-I facă clipele amare. În semn de hulă I-au dat fiere, pe cap I-au pus din spini cunună, L-au biciuit și
CU SULIȚA MUIATĂ-N URĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378391_a_379720]
-
gust de miere Mi-au dat avânt și chiar putere... Îmi par că sunt acuma scrum... Pământul tot de sub picioare Simt cum se crapă și mă doare! Doar rugăciunea vreau s-o spun. O lacrimă ușor pierdută Trezește clipa cea durută! Din mii de cioburi mă adun... Și lumea pare mai frumoasă, Când mă întorc din nou “acasă”! Senină-i zare și-al meu drum! Doar seva ce s-a scurs din mine Simt că în veci nu mai revine, Mă
LA MARGINE DE TIMP de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379973_a_381302]
-
mereu în alertă... un strigăt!? Mă întrebam neîncetat, cu sufletul răvășit, ca un pământ al ”făgăduinței”, în care cineva a semănat: bucuria, iubirea, cântecul, tristețea, lacrima, nașterea și doina, viforul și moartea... doamne! Cine sunt eu?? am strigat din adâncul durut al ființei, din negura atâtor veacuri ce s-au stins, ca și cum niciodată ”ochii lumii n-au mai plâns”, niciodată n-au mai plâns!? Și-atunci, cu un gest hotărât, purtând în priviri măreția celui născut din fantezia și nebunia Marelui
PREMIUL II LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379395_a_380724]
-
multe cântece, ele rămân povești, Și nu te -ncumeți , regăsindu-le, să rătăcești, Iar toamnă te întreabă, cum de reușești Trădărilor să le răspunzi, că știi să te iubești... Și eu ascult povești, si cântece îți caut- La calea cea duruta, unde nu e nici flaut, Unde nu e nici vară, dinamizând cu lauri, Cu frunzele te pierd, și-ți spun, ca -mi ești de.. aur... Povești, știutele povești, vernile -ți bat la suflet, Inițiindu-ți calea, esti portativ ori sunet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Povești, de multe cântece, ele rămân povești,Si nu te -ncumeți , regăsindu-le, să rătăcești,Iar toamnă te întreabă, cum de reușeștiTrădărilor să le răspunzi, că știi să te iubești...Și eu ascult povești, si cântece îți caut-La calea cea duruta, unde nu e nici flaut,Unde nu e nici vară, dinamizând cu lauri, Cu frunzele te pierd, și-ți spun, ca -mi ești de.. aur...Povești, știutele povești, vernile -ți bat la suflet,Inițiindu-ți calea, esti portativ ori sunet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
amândoi. Ce mi-a spus, ce i-am zis, nu mai știu, era-n vis. Ne-am plimbat pe ălei surâzânde, ne-am vorbit cu săruturi flamande și cu gesturi ce vin din trecut, care-au ars, foc mocnit și durut, care-apoi au pălit și ... s-au stins și-au căzut fulgi din cer și le-au nins ... Am trecut iar prin parcul visat, dar, pe tine ... în parc te-am lăsat, te-am lăsat să m-aștepți tot pe banca
ÎNTR-UN PARC de DORA PASCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380832_a_382161]
-
Toate Articolele Autorului Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar
IAR SALCAMII... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380841_a_382170]
-
23 mai 2016. Iar salcâmii... Secera vântul pustia, Sufletu- mi, melancolia, Secera toamne și veri, Românul poartă dureri, Iar salcâmii înfloriți Ciucuri albi, înzăpeziți Iute cad pe caldarâm Călci pe ei, rămași pe drum. Amintiri, dureri trecute Pagini de român durute, Mi le- aduc salcâmii verii, Chiar de- i vânt, pala- adierii Nu mă tulbură, nu piere Sunt iluzii, chiar himere. Versul meu te- ademenește, Niciun vânt nu ne clintește. Suntem doi pe- un balansoar Eu de vânt nu am habar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
nu- i creangă mea. Citește mai mult Iar salcâmii...Secera vântul pustia,Sufletu- mi, melancolia,Secera toamne și veri,Românul poartă dureri,Iar salcâmii înflorițiCiucuri albi, înzăpezițiIute cad pe caldarâmCalci pe ei, rămași pe drum.Amintiri, dureri trecutePagini de român durute,Mi le- aduc salcâmii verii,Chiar de- i vânt, pala- adieriiNu mă tulbură, nu piereSunt iluzii, chiar himere.Versul meu te- ademenește,Niciun vânt nu ne clintește.Suntem doi pe- un balansoarEu de vânt nu am habar.Poate secera, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
în: Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017 Toate Articolele Autorului IMORTALĂ-N LUMEA MEA Eu noaptea asta n-am să dorm, doar voi scruta Nemărginirea... Ca să ne înțeleg menirea, voi renunța total la somn... Te voi veghea în ceas durut, voi mângâia visul din tine, Dar sfântu-ndrăgostit de mine, fii fără grijă, nu-l sărut... Îți voi fura din Veșnicie limita de pus pe Timp Să moară zeii din Olimp, iar tu să îmi trăiești doar mie... Deși vezi haos
IMORTALĂ-N LUMEA MEA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373480_a_374809]
-
Maică a Luminii, nu vine doar izbavirea ci și schimbarea condiției femeii pierdută prin păcat, o ridicare cu ochii spre cer, o reînviere prin credință „Căci e Crăciunarea Luminii, tăria / Cea dar hotărâtă, din bun început, / Ce astăzi pătrunde pământul durut / În pas ascultării Măicuței Maria.” O altă cântare de dragoste își va mai face loc în carte, mai târziu, de data aceasta este o cântare pe care o adresează însăși Dumnezeirea creației sale, omul : „Te-am făcut om din dragoste-adâncă
UN ÎNDEMN LA TREZVIA MINṬII ṢI LA PUNERE DE ÎNCEPUT BUN de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373445_a_374774]
-
nu te întrece? Te uită, florile din glastră, Frumoase sunt, nu am ce spune! Dar n-au lumina ce transpune, N-au nici trăire, nici durere, Sau dor aprins de-o mângâiere, Nici roua lacrimei căzute Pe fruntea vieții prea durute. Ai torțe vii în ochi... și ard, Eu, câmp de patimi în hazard Revendic ploile iubirii Să-mi scalde nerăbdarea firii. De mă zărești în preajma ta Dezbraci sfieli de catifea Mi-alungi de-ndat' tristeți haine Și schimbi o lume pentru
ŢI-AM SPUS ŞI AZI CĂ EŞTI FRUMOASĂ? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371519_a_372848]
-
sfântă Și-ai să trăiești mirajul fericirii! ÎNCERC SĂ TE DESCOPĂR Încerc să te descopăr dintr-o umbră Chip plămădit în vis din doruri mute Te scriu pe stânci, pe trena lunii sumbră, Pe frunți de zei, pe tâmplele-mi durute Pe trupuri de-Afrodite stinse-n mare Pe flori de portocal sau pe nisipuri Când se confundă semne de-ntrebare Cu fade năluciri pe-anoste chipuri. Îți caut ochii, vreau să le simt vraja Căldura mâinii-ți lenevind pe umeri
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
gust, așa amară Și din această putredă lumină O lacrimă se-aprinde-n ochii mei, Arhanghelii din calendar suspină- Tot mai puțini și-au amintit de ei. Simt cum îmi cade Cerul peste nume, Pământul dedesupt e tot mai greu, Cărarea, cea durută, dinspre lume Îmi duce gândul către Dumnezeu... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Simt cum îmi cade cerul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1773, Anul V, 08 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate
SIMT CUM ÎMI CADE CERUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374914_a_376243]
-
se cuvine Asemeni cioburi de destine. Gândește, puii tăi, comori Vor fi și altora, de mori? Bine! Bine să fii, să ai coloană, Să n-ai în viață doar dojană, Iar lacrima eu ți-o sărut Apoi o șterg, suflet durut, Sărmană... Sărmană..., Încui suspine-n piept la mine Și sper, cândva, să-ți fie bine! Referință Bibliografică: Doar ea se știe... Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
DOAR EA SE ȘTIE... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375008_a_376337]
-
servicii medicale primare către pacienții înscriși pe lista proprie, în baza cererii depuse conform principiului de liberă alegere, indiferent de statutul persoanei Necătând la stăruințele Ministerului Sănătății pentru a grăbi mersul reformelor și luptei împotriva corupției și birocrației, situația rămâne duruta și azi. Cei mai mulți medici abandonează domeniul: 72 la sută dintre medici renunța la profesie din cauza condițiilor grele de trai și a salariului mic. De asemenea, sistemul corupt și atitudinea ignoranța a conducătorilor instituțiilor medicale îi determină să aleagă o altă
MAI AM O PLAGĂ- MEDICINA MEA… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372299_a_373628]
-
de foame, plânsul ne ține de dor, de iubiri, Oamenii-și plâng, patrie dragă, lacrimi de jar, de necaz și mâhniri. Mamele-și plâng copii plecați, aiurea, la stele, hai-hui , nenăscuți, Anii rămași, prin pustiu rătăciți, anii pierduți, chinuiți și duruți. Nimeni nu vrea să mai tragă speranță, nimeni nu vrea, Românie iubită, Iluzii să-și facă frumos că va fi. Eu, Țară, acuma, de ziua-ți, smerită Aplec un genunchi la pământ și mă rog: Românie, să fii fericită! Referință
ACROSTIH ȚĂRII de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372957_a_374286]
-
mâna-mi moartă. Alunecând pe-o lamă de cuțit, s-or îndoi zăpezile pe gene, pădurile, m-or strânge-n toc de lemne vrând, să mă spăl de tine-n asfințit. Mă vor căra în ciocuri, slabe vânturi șoptindu-mă, durut, pe la ureche, tablou cu fluturi prins pe-o pânză veche, ținând în mâini, doar rădăcini de gânduri. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: RĂDĂCINI DE GÂNDURI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2036, Anul VI, 28 iulie 2016. Drepturi
RĂDĂCINI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371124_a_372453]
-
un sărut din buzele-ți fierbinți. Să nu-l scapi niciodată de-a brațelor strânsoare. Adăpa-ți fericirea la setea lui tăcută, Să simți cum stropi de rouă din razele de soare Se strâng ca un fior pe lacrima-ți durută. Din patima iubirii să-i dai o picătură. Îmbracă-l în tăcere cu-al inimii tău gând. Le-om aduna pereche și le-om simți cum fură Sărutul și iubirea și dragostea, pe rând. Referință Bibliografică: Din dor de noi
DIN DOR DE NOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371240_a_372569]
-
-n deal, Mi-e dor de-un drum înspre Ardeal, Din Deal și până sus în Munți Să-l bat cu pașii mei desculți, Cum l-am bătut te-atâtea ori, Să-l simt cum mă prind fiori, S-ascult duruta lui poveste Cu vulturii uimiți pe creste... Știi, Doamne, cum plecau prin țară Strămoții mei de-odinioară, Cu sufletul arzând de dor, Dar se-ntorceau la vatra lor! ......................................... V-am spus mereu, vă spun și-acum Că nu-i departe
DRUMUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/371280_a_372609]
-
în a găsi metaforele cele mai potrivite, sintagmele care se lipesc de pagină și nu mai vor să iasă din context. La astfel de măiestrie se ajunge după mulți ani de trudit în câmpia imaculată a slovei! Dar printre cuvinte durute răzbate o tăcere semnificativă. O tăcere care vorbește mai mult decât o mie de cuvinte. Tăcerea răstignită pe crucea cuvântului. Versurile de față demonstrează o conștiință lirică formată, destul de lucidă, o deplină maturitate artistică și o sensibilitate deosebită, deși fac
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
încolțit: viața și moartea-n cupa de gânduri ai privit și-ncet cu pas de flutur dansând din floare-n floare albastru punct tu prins-ai și-ai ridicat ponoare de versuri chiar în pragul toamnei tu te-ai născut durut și-apoi în mângâierea esenței tainei firii ascunsu-te-ai în fraga gustată delicat de fiece privire de om întunecat cu ochii-n cer te rogi înșirui puncte-n aer cu vântul tu petreci frunzele ruginite și albia secată și-
ROAGĂ-TE LIBERTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347299_a_348628]
-
iapa mutul, ce păcat, ce păcat că piticul fu-mpușcat, dar ce bine, dar ce bine, hoarda gnomilor revine, conferințe și congrese, fețe noi și multe fese. Plecând urechea, vocile tăcute, iubita-mi spuse, fii senin, senil. Eu cred în bucuriile durute, iubita mă întreabă, ești copil? Eu cred în fugile lui Bach pe dealuri, îl văd pe Johann Serbastian sărind, noi înotăm cu disperare între maluri, cadavrele de clovni se văd pe grind. La mijlocul vieții e pădurea obscură ca o carte
BÂLCIUL DEŞERTĂCIUNILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347436_a_348765]